Dominat, adjectiv
Sinonime:
stăpânit, controlat, subjugat.
Dominaţie, substantiv feminin
Sinonime:
dominare, conducere, stăpânire, oprimare, apăsare, exploatare, autoritate, control, domnie, putere.
Dominator, adjectiv
Sinonime:
autoritar, dominant, stăpânitor.
Domnie, substantiv feminin
Sinonime:
dominaţie, stăpânire, putere, domnire, cârmuire, conducere, diriguire, guvernare, (învechit şi popular) oblăduire, (învechit) chiverniseală, chivernisire, ocârmuire, purtare, purtat, stăpânie, vlădicie, (figurat) cârmă; (figurat) coroană, scaun, sceptru, tron; mărie.
Emancipare, substantiv feminin
Sinonime:
dezrobire, eliberare, emancipat, emancipație, independență, liberare, manumisiune, (figurat) descătușare, (figurat) evadare, (figurat) ieșire de sub dominație, (învechit si popular) mântuire, (învechit și regional) slobozenie, (învechit) desrobire, (învechit) slobozie, (învechit) volnicire, (popular) slobozire.
Hegemonie, substantiv feminin
Sinonime:
autoritate, dominare, dominație, prepotență, rol conducător, supremaţie.
Imperiu, substantiv neutru Sinonime:
împărăţie, stăpânire, dominaţie.
Preeminenţă, substantiv feminin
Sinonime:
ascendenţă, dominație, predominanță, preponderență, superioritate, supremație.
Putere, substantiv feminin Sinonime:
forţă, tărie, capacitate, eficacitate, posibilitate, putinţă; sănătate, vigoare, voinicie, rezistenţă; autoritate, stăpânire, dominaţie; împuternicire, drept, autorizaţie, competenţă; (popular) deplinătate, toi, miez.
Stăpânit (stăpânită), adjectiv
Sinonime:
astâmpărat, așezat, autocontrolat, calm, chibzuit, controlat, cuminte, cumințit, cumpătat, dominat, domol, domolit, echilibrat, inhibat, înfrânat, liniștit, pașnic, potolit, reținut, rezervat, serios, sobru, supus, temperat.
Stăpânitor (stăpânitoare), adjectiv Sinonime:
dominant, dominator.
Tiran, substantiv masculin
Sinonime:
asupritor, autocrat, despot, dictator, împărat, monarh, opresor, persecutor, potentat, prigonitor, rege, satrap, stăpân, zbir, (figurat) călău, (figurat) câine, (popular) gâde, (variantă) (învechit și regional) tirean. Tiran, adjectiv
Sinonime:
asupritor, despotic, dominator, fanatic, hapsân, împilător, nemilos, tiranic, (învechit) tiranicesc, (învechit) tirănesc, (regional) șintăr, (variantă) (învechit și regional) tirean, (variantă) (regional) teran.
Absolutist (absolutistă), adjectiv
Sinonime:
autocrat, autocratic, autoritar, despotic, dictatorial, discreționar, dominator, hegemonic, tiranic, totalitar, (învechit) autocraticesc.
Autoritar, adjectiv
Sinonime:
absolut, absolutist, autocratic, autoritativ, despotic, dictatorial, dominator, imperativ, poruncitor, sever, tiranic, totalitar, tranșant, voluntar.
Concherant, substantiv
Sinonime:
aventurier, conchistador, cuceritor, invadator, ocupant. Concherant, adjectiv
Sinonime:
cuceritor, dominator, invadator, ocupant.
Control, substantiv
Sinonime:
expertiză, inspectare, inspecţie, revizie, verificare; cenzură, regulație, comandă, stăpânire, supraveghere; (medicină) vizită; dominaţie, supremaţie; (medicină) ortogenie, planificare familială.
Dominare, substantiv
Sinonime:
autoritate, controlare, dominație, predominare, stăpânire, subjugare.
Stăpânire, substantiv
Sinonime:
posedare, proprietate, posesiune; cârmuire, guvern, autoritate; ocupaţie, dominaţie; cunoaştere; abținere, cumpăt, reținere; influenţă, înrâurire, putere, stat, ţară.
Controlat, adjectiv
Sinonime:
verificat, revizuit, cenzurat; dominat, stăpânit, supravegheat; comandat, reglat.
Omnipotenţă, substantiv
Sinonime:
absolutism, atotputernicie, autoritate absolută, dominație, invincibilitate, invulnerabilitate, putere nelimitată, (variantă învechită) omneputință.
Stăpânie, substantiv
Sinonime:
autoritate, calm, cârmuire, conducere, cumpăt, diriguire, dominare, dominaţie, domnie, fire, guvernare, hegemonie, putere, stăpânire, supremație.
Leadership, substantiv
Sinonime:
autoritate, comandament, dominație, hegemonie, predominanță, preeminență, supremație.
Puternicie, substantiv
Sinonime:
abuz, atotputernicie, autoritate, capacitate, dominare, dominaţie, exces, forţă, hegemonie, posibilitate, putere, putinţă, samavolnicie, silnicie, stăpânire, supremaţie.
Potestate, substantiv
Sinonime:
autoritate, dominare, dominație, hegemonie, putere, stăpânire, supremație.
Despus, substantiv
Sinonime:
(învechit) cârmuire, dominație, putere, stăpânire.
Dominanță, substantiv
Sinonime:
dominație, predominanță, preponderență, suzeranitate; ereditate, fenotip, genotip.
Hegemonic, adjectiv
Sinonime:
absolut, dominant, dominator, preponderent, totalitar, (variantă) heghemonic.
Țiitură, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
autoritate, concubinaj, dominare, dominație, domnie, femeie ușuratică, hang, hegemonie, horă țigănească, hrană, ison, întreținere, loc de pândă, păstorire, putere, stăpânire, supremație, tărie, ținere, (regional) țiitorie.
Suzeran, substantiv
Sinonime:
(în evul mediu) senior. Suzeran, adjectiv
Sinonime:
dominator.
Conotativ, adjectiv
Sinonime:
(despre sensul cuvintelor) cu valoare suplimentară, denominativ, din context, figurat; (despre stil) dominat de conotații.
Predominator, adjectiv
Sinonime:
dominant, dominator, precumpănitor, predominant, preponderent, prevalent, (variantă) predominător.
Predominant, adjectiv
Sinonime:
dominant, dominator, precumpănitor, preeminent, preponderent, prevalent, primordial, (învechit) predomnitor, (rar) predominator.
Predominație, substantiv
Sinonime:
ascendență, dominare, dominație, precumpănire, predominanță, predominare, preeminență, preponderență, prevalare, (învechit) predomnire, (învechit) preponderație, (rar) prevalență, (variantă) predominațiune.
Totalitar, adjectiv
Sinonime:
absolut, absolutist, autocratic, autoritar, despotic, dictatorial, dominator, fascist, nazist, omnipotent, opresiv, tiranic, totalitarist, (învechit) dictatoric; (rar) totalizant.
Epicrație, substantiv (grecism învechit)
Sinonime:
domeniu, dominație, guvernare, provincie, stat, stăpânire.
Încălecare, substantiv
Sinonime:
așezare călare, încălecat, (figurat) dominație, (figurat) stăpânire, (învechit și popular) călărit, (învechit) încălărare, (învechit) încălecătură, (popular și familiar) suprapunere, (popular și familiar) supunere.
