Dezamăgire, substantiv
Sinonime:
decepţie, deziluzie, (familiar, figurat) dezumflare; pierdere a iluziilor, înșelare a speranțelor.
Decepţie, substantiv feminin Sinonime:
dezamăgire, deziluzie, înşelare.
Deziluzie, substantiv feminin Sinonime:
decepţie, dezamăgire, amărăciune.
Frustrare (frustrări), substantiv feminin
Sinonime:
dezamăgire, frustraţie, înșelare, păgubire.
Dezumflare, substantiv
Sinonime:
decepţie, dezamăgire, deziluzie, dezumflat.
Dezabuzare, substantiv
Sinonime:
amărăciune, dezamăgire, deziluzionare, (învechit) dezabuzemânt, (variantă) desabuzare.
Desamăgire, substantiv (învechit)
Sinonime:
decepționare, dezamăgire, deziluzionare.
Decepționare, substantiv
Sinonime:
decepție, dezamăgire, deziluzionare.
Deziluziune, substantiv
Sinonime:
dezamăgire, deziluzie.
Deziluzionare, substantiv
Sinonime:
decepționare, dezamăgire, deziluzie, deziluziune, (învechit) deziluziunare.
Înşelare, substantiv
Sinonime:
ademenire, amăgire, dezamăgire, escrocare, iluzie, inducere în eroare, infidelitate (conjugală), înșelat, înșelăciune, înșelătorie, înșeuare, momire, necredință în dragoste, păcăleală, păcălire, păcălit, prostire, prostit, pungășire, seducere, trădare, trișare, (familiar) potlogărire, (figurat) pingelire, (figurat) pingeluială, (figurat) pingeluire, (învechit) câștigare, (învechit) măglisitură, (învechit) prilăstire, (livresc) iluzionare, (Muntenia) mâgliseală, (Muntenia) mâglisire, (regional) păcală, (Transilvania și Banat) celșag, (Transilvania și Banat) celuială, (Transilvania și Banat) celuire.
Dezîncântare, verb (învechit)
Sinonime:
dezamăgire.
Dezîncântământ, verb (învechit)
Sinonime:
dezamăgire.
