Demonstrat, adjectiv
Sinonime:
atestat, certificat, constatat, dovedit, calculat, justificat, stabilit.
Demonstraţie, substantiv feminin
Sinonime:
defilare, manifestare, manifestație, miting, protestație; argument, argumentare, deducție, dovedire, exhibiţie, explicație, inducție, justificație, probă, silogism, teoremă; (variantă) demonstrațiune.
Demonstrațiune, substantiv
Sinonime:
argument, argumentare, confirmare, deducție, demonstrare, explicație, inducție, justificație, raționament, silogism, teoremă; manifestație, protestație; probă; demonstrație.
Demonstrativ (demonstrativă), adjectiv
Sinonime:
clar, convingător, edificator, evident, exemplificativ, ilustrativ, ostentativ, probant; (gramatică) (învechit) arătător.
Demonstrator, substantiv
Sinonime:
expozant, prezentator, vânzător.
Ăl, adjectiv demonstrativ Sinonime:
(popular) cel.
Ăla (ăia), pronume demonstrativ
Sinonime:
(popular) acela, cela.
Ălălalt, pronume demonstrativ Sinonime:
(popular) celălalt.
Ăst, adjectiv demonstrativ Sinonime:
(popular) acest, acesta.
Ăsta, pronume demonstrativ Sinonime:
(popular) acesta.
Ăstălalt, pronume demonstrativ Sinonime:
(popular) cestălalt.
Elocvent (elocventă), adjectiv
Sinonime:
grăitor, convingător, concludent, demonstrativ, expresiv, ilustrativ, sugestiv, (învechit) limbut, slovesnic.
Expansiv (expansivă), adjectiv
Sinonime:
comunicativ, demonstrativ, expansibil, exuberant, prietenos, sociabil, social, vioi, volubil, vorbitor, (figurat) deschis, (învechit) espansiv, (învechit) soțios.
Ilustrativ (ilustrativă), adjectiv Sinonime:
exemplificator, edificator, reprezentativ, demonstrativ.
Lecție, substantiv feminin
Sinonime:
bătaie, corecţie, dojană, imputare, morală, mustrare, observaţie, pildă, povață, reproș, sfat; concluzie, conferință, curs, demonstrație, experiență, expunere, instruire, învățământ, învățătură, meditație, oră (de învățământ), prelegere, repetiție, temă; regulă de conduită; (variantă) lecțiune.
Manifestaţie, substantiv feminin Sinonime:
demonstraţie, defilare, miting.
Ostentativ (ostentativă), adjectiv Sinonime:
demonstrativ, provocator, de paradă.
Paradă, substantiv feminin Sinonime:
festivitate, ceremonie, demonstraţie, manifestaţie; defilare, cortegiu, convoi, alai; (figurat) ostentaţie, fală, exhibare. Parada, verb
Sinonime:
a defila, a evolua, a manevra, a părădui, a se afișa, a se arăta (în mod ostentativ), a se etala, a se expune, a se pune în evidență.
Adeverire, substantiv
Sinonime:
arătare, atestare, certificare, confirmare, demonstrare, demonstrație, dovedire, întărire, legalizare, probare, probă, verificare, (livresc) coroborare.
Adeverit, adjectiv
Sinonime:
adevărat, confirmat, demonstrat, dovedit, probat, verificat.
Afirmaţie, substantiv
Sinonime:
adeverire, afirmare, aserţiune, atestare, confirmare, cuvânt, declarare, declaraţie, demonstrare, demonstrație, mărturie, mărturisire, propoziţie, reafirmare, spunere, spusă, susținere, teoremă, teză, vorbă, zisă, (învechit) afirmațiune, (învechit) voroavă, (rar) parolă.
Atestare, substantiv
Sinonime:
adeverire, arătare, atestat, atestație, certificare, confirmare, demonstrare, demonstrație, dovadă, dovedire, întărire, mărturie, probare, probă, (învechit) atestăluire, (învechit) atestăluit, (livresc) coroborare.
Certificare, substantiv
Sinonime:
adeverință (în scris), adeverire, arătare, atestare, certificat, certificație, confirmare, demonstrare, demonstrație, dovedire, încredințare, întărire, probare, probă, scrisoare de adeverință, (livresc) coroborare.
Confirmare, substantiv
Sinonime:
adeverire, arătare, atestare, certificare, demonstrare, demonstraţie, dovedire, întărire, probare, probă, (livresc) coroborare; consacrare, consfinţire, ratificare, sancţionare, sancţiune, validare, (învechit) sacrare, recunoaştere.
Confirmat, adjectiv
Sinonime:
adeverit, consacrat, consfințit, demonstrat, dovedit, întărit, probat, ratificat, sancţionat, validat, verificat. Confirmat, substantiv
Sinonime:
confirmare.
Coroborare, substantiv
Sinonime:
adeverire, arătare, atestare, certificare, confirmare, demonstrare, demonstraţie, dovedire, întărire, probare, probă.
Dovedit, adjectiv
Sinonime:
adeverit, confirmat, demonstrat, probat, verificat.
Silogism, substantiv
Sinonime:
argumentație, arguție, deducție, demonstrație, logică, raționament, sofism, sorit.
Extravertit, adjectiv
Sinonime:
comunicativ, demonstrativ, deschis, expansiv, extrovertit, exuberant, sociabil; (și cu rol de substantiv) altruist, generos.
Exemplificare, substantiv
Sinonime:
ilustrare, (învechit) pilduire, exemplu, demonstrație.
Exemplificativ, adjectiv
Sinonime:
demonstrativ, exemplificator.
Expozant, substantiv
Sinonime:
demonstrator, exponent, expunător, prezentator, (învechit) espozant, (matematică) putere.
Deductiv, adjectiv
Sinonime:
demonstrativ, discursiv, logic, rațional.
Prezentator, substantiv
Sinonime:
animator, comentator, demonstrator, moderator.
Acelaşi (aceeași), pronume (adjectiv demonstrativ)
Sinonime:
chiar acela, tot acela, tot la fel ca mai înainte.
Repetiţie, substantiv
Sinonime:
ecou, frecvență, iterație, palingenezie, periodicitate, recapitulare, recidivă, reduplicație, reiterație, reîncepere, reluare, repetare, repetitivitate, ritm, (învechit) poftorire, (poligrafie) dublon, (rar) probă, (repetare a unui cutremur) replică; (repetiţie generală) avanpremieră, demonstrație, lecție, şedinţă de lucru; (figură de stil) aliterație, anadiploză, anaforă, anominație, antanaclază, asonanță, clișeu, epanadiploză, epanalepsă, epanodă, epiforă, epizeuxis, expolițiune, homeoptotă, homeoteleută, leitmotiv, perisologie, pleonasm, poliptoton, rediție, redundanță, șablon, tautologie, traducție; (variantă) repetițiune.
Deducțiune, substantiv
Sinonime:
argumentație, concluzie, consecință, deducție, defalcare, demonstrație, justificație, logică, rezultat, silogism, sustracțiune, sustragere.
Justificațiune, substantiv
Sinonime:
apărare, apologie, argument, demonstrație, explicație, justificare, justificație, rezon, scuzare.
Argumentațiune, substantiv
Sinonime:
alegație, argument, argumentare, argumentație, deducție, demonstrație, explicație, inducție, raționament, rezon, rezonament, silogism, sofism, sorit.
Siloghism, substantiv
Sinonime:
(învechit) argument, argumentație, arguție, deducție, demonstrație, logică, raționament, rezonament, silogism, sofism, sorit.
Inducție, substantiv
Sinonime:
analogie, argument, concluzie, demonstrație, generalizație, inferență, justificație, raționament; electricitate, excitație, influx, producțiune, (inducție electrostatică) electrizare prin influență; (variantă) inducțiune.
Justificaţie, substantiv
Sinonime:
apărare, apologie, argument, demonstrație, explicație, justificare, scuză, (variantă) justificațiune.
Deducție, substantiv
Sinonime:
deducere; argument, argumentație, concluzie, concluziune, consecință, demonstrație, explicație, justificație, raționament, silogism, sorit; defalcare, scoatere, substracție, substracțiune; (variantă) deducțiune.
Manifestațiune, substantiv
Sinonime:
adunare, afirmare, afirmație, arătare, cortegiu, defilare, demonstrație, expresie, exprimare, indicație, insurecție, manifestare, manifestație, miting, procesiune, protestație, reuniune, revoltă.
Întărire, substantiv
Sinonime:
accentuare, adeverire, amplificare, arătare, atestare, călire, certificare, confirmare, consolidare, coroborare, demonstrare, demonstrație, dovedire, durificare, fortificare, intensificare, întremare, legalizare, oțelire, probare, probă, recunoaștere, solidificare, stabilizare, strângere, validare, (figurat) cimentare, (învechit) act legalizat, (învechit) statornicire.
Matematic, adjectiv
Sinonime:
algebric, algoritmic, analitic, aritmetic, deductiv, demonstrabil, demonstrat, explicit, formal, geometric, inductiv, just, logic, precis, probabilistic, rațional, riguros, sistematic, statistic, științific, topologic, (învechit) matematicesc. Matematic, adverb
Sinonime:
exact, fix, precis, punct, riguros. Matematic, substantiv
Sinonime:
astrolog, matematician.
Deducere, substantiv
Sinonime:
decont, defalcare, discount, exonerare, exonerație, reducere, reducție, remiză, risturnă, substracție; concluzie, consecință, corolar, demonstrație, inferență, justificare, justificație, rezonament, silogism, sinteză; deducție, (învechit) deducțiune.
Acelalalt (acealalaltă), pronume demonstrativ
Sinonime:
celălalt.
Demunstrătoriu, adjectiv (învechit)
Sinonime:
arătător, demonstrativ, demonstrator.
Dimonstrativ, adjectiv (învechit)
Sinonime:
demonstrativ, ilustrativ, (învechit) demostrativ.
Apagogie, substantiv
Sinonime:
demonstrație apagogică, raționament prin absurd, reducere la absurd.
Exemplificator, adjectiv
Sinonime:
demonstrativ, exemplificativ, ilustrativ.
Exemplificat, adjectiv
Sinonime:
demonstrat, ilustrat.
Argumentativ, adjectiv
Sinonime:
demonstrativ, doveditor, probator.
Prezentativ, adjectiv
Sinonime:
(gramatică) deictic, demonstrativ.
Lămurire, substantiv
Sinonime:
argumentare, clarificare, curățare, demonstrație, deslușire, dezlegare, dumerire, edificare, elucidare, explicare, explicație, indicație, informație, îndrumare, limpezire, precizare, relevare, rezolvare, soluție, soluționare, (figurat) cheie, (figurat) descâlcire, (figurat) puritate, (învechit) lămurit, (învechit) lămuritură, (învechit) pliroforie, (învechit) răspicare, (la plural) instrucțiuni, (popular) lămureală, (rar) evidențiere.
Probat, adjectiv
Sinonime:
adeverit, arătat, confirmat, demonstrat, dovedit, evidențiat, experimentat, încercat, testat, verificat, (învechit) probăit, (învechit) probăluit, (învechit) prubuit.
Dovedeală, substantiv (învechit)
Sinonime:
demonstrație, dovadă, mărturie.
Demonstrăciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
demonstrație, (învechit) demonstrațiune.