Deşi, conjuncție
Sinonime:
(Transilvania şi Moldova) batăr, (prin Transilvania) magă, maram, pedig, (învechit) barem, săvai, că, cu toate că, măcar că, chiar dacă.
Desica, verb
Sinonime:
a deshidrata, a deseca, a mumifica, a usca.
Desicare, substantiv
Sinonime:
deshidratare, desicat, desicație, uscare.
Desicat, adjectiv
Sinonime:
deshidratat, desecat, uscat.
Desicat, substantiv
Sinonime:
desicare, uscare.
Desicație, substantiv
Sinonime:
desicare, desicat, uscare.
Desicativ, adjectiv
Sinonime:
deshidratant, desicant, sicativ.
Desicator, substantiv
Sinonime:
dezumidificator, exsicator.
Deşidera, verb
Sinonime:
a dezidera, a dori, a jindui, a pofti, a râvni, a voi, a vrea.
Deşiderat, substantiv
Sinonime:
deziderat, chef, dispoziţie, dorinţă, gust, plac, plăcere, poftă, voie, voinţă, vrere.
Desiderativ, adjectiv
Sinonime:
deziderativ.
Desigila, verb
Sinonime:
a rupe sigiliul, a deschide ceva sigilat, a despecetlui.
Desigilare, substantiv
Sinonime:
desfacere a unui sigiliu, despecetluire, despecetluit.
Desigilat, adjectiv
Sinonime:
despecetluit, desfăcut.
Design, substantiv
Sinonime:
artă aplicată, concepție de produs, estetică (industrială), stilism. Design, adjectiv invariabil
Sinonime:
elegant, modern.
Designa, verb Sinonime:
a desemna, a indica, a arăta, a numi.
Designare, substantiv
Sinonime:
alegere, delegație, denominație, denumire, desemnare, designație, elecțiune, indicare, (învechit) nominație.
Designat, substantiv
Sinonime:
denumire, desemnare, designare, designație, indicare. Designat, adjectiv
Sinonime:
denumit, desemnat, indicat.
Designație, substantiv
Sinonime:
denumire, desemnare, indicare.
Designativ, adjectiv
Sinonime:
designator, specificator, (învechit) desemnator.
Designer, substantiv
Sinonime:
arhitect-designer, creator în design, desenator, proiectant, stilist.
Desigur, adverb
Sinonime:
sigur, negreşit, neîndoios, bineînţeles, fără îndoială, absolut, cert, fireşte, garantat, indiscutabil, natural, neîndoielnic, normal, precis; da.
Deşilătură, substantiv
Sinonime:
curmătură, şa.
Desilav, adjectiv (învechit)
Sinonime:
disilab.
Desime, substantiv
Sinonime:
densitate, compact, îndesat; crâng, desiş, hăţiş, stufăriş, tufăriş, tufiş.
Desina, verb
Sinonime:
a desena, a designa.
Desincroniza, verb
Sinonime:
a (se) decala, a (se) dezacorda, (învechit) a dezarmonia.
Desinenţă, substantiv
Sinonime:
(gramatică) afix, declinație, terminație.
Deşira, verb
Sinonime:
a se desface, a se destrăma, (popular) a (se) desfira, a se răsfira; a întinde, a extinde, a împrăștia, a răspândi.
Deșirabil, adjectiv
Sinonime:
slab, ușor de rupt.
Deșirare, substantiv
Sinonime:
desfirare, desfirat, despletire, despletit, destrămare, deșirat, dezlânare, dezlânat, dezrăsucire, împrăștiere, întindere, prezentare, răspândire, răzlețire, (învechit) desucire, (învechit) sfâșiere, (regional) deșârare.
Deşirat (deşirată), adjectiv Sinonime:
destrămat, desfăcut, rupt, desfirat, stricat; (figurat) lung, slab, osos.
Deșirător, adjectiv (învechit)
Sinonime:
sfâșietor, (variantă) deșiretor.
Deșirătură, substantiv (popular și depreciativ)
Sinonime:
gloabă, mârțoagă.
Deșirtare, substantiv (regional)
Sinonime:
deșertare.
Desiş, substantiv neutru
Sinonime:
arboret, bunget, tufiş; (figurat) îngrămădeală, îmbulzeală, mulţime; crâng, hăţiş, stufăriş, tufăriş, (rar) stuf, tufărie, desime, (regional) hălăciugă, huceag, huci.
Desista, verb
Sinonime:
a abandona, a abdica, a renunţa, a se lăsa de, a repudia, a rezilia.
Desistare, substantiv
Sinonime:
abandon, abdicare, abținere, desistat, lăsare, renunțare, retragere, (variantă) dezistare.
Desistat, substantiv
Sinonime:
abținere, desistare.
Acar, substantiv masculin
Sinonime:
macagiu, muncitor feroviar; cutioară, cutiuță, (regional) acarniță, (regional) acăriță. Acar, adverb (învechit și regional)
Sinonime:
acăr, măcar. Acar, conjuncție (regional)
Sinonime:
cu toate că, deși, fie, măcar că, ori.
Barem, adverb
Sinonime:
cel puţin, încai, încaltea, măcar, (Transilvania) batăr; (variante) baremi, barim. Barem, conjuncție
Sinonime:
deși.
Bineînţeles, adverb Sinonime:
desigur, fireşte, fără îndoială, neîndoielnic.
Crăpa, verb
Sinonime:
a se desface, a se deșira, a se despica, a plesni, a se întredeschide, a se sparge, a se fisura; (figurat) a muri, a deceda, a sucomba; a se stinge.
Cum, interjecție
Sinonime:
în ce mod? se poate? adevărat să fie? chiar așa? ce? poftim? cu cât? cu ce preţ? Cum, conjuncție
Sinonime:
precum; deoarece, întrucât; cu toate că, deşi; în măsura în care, pe cât; în timp ce, pe când, îndată ce, în vreme ce. Cum, adverb
Sinonime:
ce, cât.
Da, verb
Sinonime:
a oferi, a dărui, a acorda, a preda, a înmâna, a întinde, a furniza, a procura, a împrumuta, a dona, a ceda, a transmite, a atribui, a conferi, a plăti, a restitui, a jertfi, a vinde, a deplasa, a ajunge, a abate, a nimeri, a aluneca, a întoarce, a arunca, a împrăştia, a izbi, a trage, a face, a produce, a rodi, a apărea, a scoate, a provoca, a hărăzi, a îngădui, a permite, a desfăşura, a susţine, a trasa, a fâţâi, a cerne, a vopsi, a unge, a cădea, a ura; a azvârli, a întâmpla, a juca, a năpusti, a năvăli, a pomeni, a precipita, a prezenta, a repezi, a reprezenta, a sări, a tăbărî, a tălmăci, a traduce, a transpune, a veni, a zvârli. Da, adverb
Sinonime:
desigur, fireşte, (învechit şi regional) dar, (turcism, în Moldova) helbet.
Dar, substantiv neutru Sinonime:
cadou, atenţie, plocon, mită, prinos, ofrandă, danie; milă, har, îndurare; însuşire, talent, vocaţie, înzestrare. Dar, adverb
Sinonime:
da, desigur, fireşte. Dar, adverb interogativ
Sinonime:
oare? păi? Dar, conjuncție
Sinonime:
altfel, altminteri, însă, totuşi, ci, numai, (regional) fără, (prin Transilvania) pedig, darămite, (rar) încămite, mite, nemite, (învechit şi popular) necum, aşadar, deci.
Deschidere, substantiv feminin
Sinonime:
acces, breșă, ieșire, intrare, spaţiu, perspectivă, despicătură, crăpătură, desfacere, descuiere, căscare, căscat, destupare, spargere, crăpare, despicare, plesnire, deschizătură, deșirare, orificiu, gaură, distanță, ecart, ecartament, descoperire; (deschidere geologică) afloriment; exordiu, inaugurare, începere, preliminar; acceptare, receptivitate, toleranță. Deșchidere, substantiv
Sinonime:
(popular) deschidere.
Destrăma, verb
Sinonime:
a rupe, a (se) desfira, a desface, a descompune, a dizolva, a dezmembra, a îmbucătăţi, a (se) deşira, a (se) strica, (învechit) a (se) rânji, a se rări, (rar) a se dezlâna, a risipi; a sfărâma.
Dori, verb
Sinonime:
a râvni, a năzui, a jindui, a tinde; a aspira, a ahtia, a pofti, a voi, a vrea, (învechit) a deşidera, a iubi, a jelui, a poftisi, a cere; a ura.
Fireşte, adverb Sinonime:
natural, bineînţeles, negreşit, desigur, de bună seamă, normal.
Frunzar, substantiv neutru
Sinonime:
desiş, frunzărel, frunziş, umbrar; (popular) (luna) mai.
Hăţiş, substantiv neutru Sinonime:
tufă, desiş, mărăciniş, sihlă, hăţaş.
Întocmai, adverb Sinonime:
exact, la fel, chiar aşa; da, desigur, de acord.
Leasă, substantiv feminin Sinonime:
lojniţă, împletitură, coş; (popular) desiş, mărăciniş, dracilă.
Măcar, adverb Sinonime:
cel puţin, barem; chiar, deşi, oricât.
Natural, adverb Sinonime:
fireşte, desigur, bineînţeles, negreşit, normal.
Neapărat, adverb
Sinonime:
absolut, cert, continuu, cu orice preţ, cu siguranţă, desigur, fără doar şi poate, fără îndoială, indispensabil, indubitabil, încontinuu, întruna, mereu, morţiş, necontenit, necurmat, negreşit, neîncetat, neîndoielnic, neîndoios, neîntrerupt, neobosit, neostenit, permanent, pururi, sigur, veşnic. Neapărat, adjectiv
Sinonime:
absolut, categoric, cert, fatal, indispensabil, inevitabil, necesar, obligatoriu, precis, sigur.
Negreşit, adverb Sinonime:
fireşte, neîndoios, neîndoielnic, indubitabil, fără îndoială, fără doar şi poate, desigur, sigur, cu siguranţă, cert, neapărat.
Păi, adverb Sinonime:
desigur, vezi bine!
Păienjeniş, substantiv neutru Sinonime:
desiş, reţea, plasă, împletitură.
Şui (şuie), adjectiv Sinonime:
subţire, zvelt, deşirat, mlădios, îngust, flexibil; bezmetic, zăpăcit, aiurit, năuc, nebun, capiu, fără rost, fără căpătâi, prost, nătâng; smintit, ţicnit, zănatic, lovit cu leuca, zărghit.
Titlu, substantiv neutru
Sinonime:
antet, apelație, atribuţie, brevet, calitate, certificat, demnitate, denominație, denumire, designație, diplomă, drept, funcție, intitulare, manșetă, nume, numire, obligație, rang, rubricariu, subtitlu, titru, (figurat) bază legală, (învechit) spiță, (învechit) stat, (învechit) titol, (învechit) titulă, (învechit) tituluș.
Vrea, verb
Sinonime:
a accepta, a admite, a avea de gând să, a avea voința de a, a cere, a consimți, a dori, a fi de acord, a fi decis să, a fi gata, a fi hotărât, a fi în stare, a intenționa, a întreprinde, a jindui, a permite, a pofti, a pretinde, a primi, a putea, a râvni, a se învoi, a trata, a voi, a-i plăcea, (învechit) a deșidera, (învechit) a iubi, (învechit) a jelui, (învechit) a poftisi, (variantă) a vroi.
Zău, interjecție Sinonime:
pe cinste, serios; desigur, într-adevăr, bineînţeles.
Huci, substantiv masculin (regional)
Sinonime:
crâng, darac, dărăcitor, desiş, hățiș, huceag, ragilă, scărmănătoare, stufăriş, stufiș, tufăriş, tufiş.
Densitate (densități), substantiv feminin
Sinonime:
desime; compacitate, concentrație, greutate, grosime; (fizică) masă specifică.
Asincron, adjectiv
Sinonime:
(tehnică) asincronic, decalat, desincronizat.
Bunget, substantiv
Sinonime:
crâng, desiş, hăţiş, piedicuţă, stufăriş, tufăriş, tufiş.
Cărpiniș, substantiv
Sinonime:
(botanică) cărpinet, desiș de carpeni, pădurice de carpeni, (variantă) cărpeniș.
Cert, adverb
Sinonime:
desigur, adevărat.
Crâng, substantiv
Sinonime:
desiş, prâsnel; ciclu; (crângul cerului) boltă, cer, firmament.
Curmătură, substantiv
Sinonime:
secțiune transversală; crestătură, incizie; depresiune, adâncitură în teren, deșelătură, (regional) deşilătură, șa; urmă, adâncitură, dungă; (la plural) durerile nașterii.
Decala, verb
Sinonime:
a desincroniza, a inversa, a întârzia, a recula, a retarda.
Declinaţie, substantiv
Sinonime:
declinare, desinență, dezinență.
Defila, verb
Sinonime:
a se perinda, a circula, a parada, (învechit) a (se) deșira.
Defilare, substantiv
Sinonime:
defilat, manifestaţie, perindare, paradă, (învechit) deșirare.
Desenator, substantiv
Sinonime:
afișist, artist, caricaturist, conturist, creionist, designer, grafician, ilustrator, (regional) scriitor.
Desfăcut, adjectiv
Sinonime:
despăturit, dezdoit, desfăşurat, deschis, dezlegat, despletit, dezlipit, demontat, destrămat, deşirat, întins, răsfirat, depărtat, crăpat, plesnit, reziliat.
Desfira, verb
Sinonime:
a desface, a desfăşura, a destrăma, a deşira.
Deshidratant, adjectiv
Sinonime:
desicant, desicativ, sicativ, liofilizant.
Despecetlui, verb
Sinonime:
a desigila.
Despecetluire, substantiv
Sinonime:
desigilare, despecetluit.
Despecetluit, substantiv (învechit)
Sinonime:
desigilare, (învechit) despecetluire, (variantă) dispecetluit. Despecetluit, adjectiv (învechit)
Sinonime:
desigilat, (variantă) dispecetluit.
Despleti, verb
Sinonime:
a (se) desface din împletitură; a (se) deșira; a(-și) desface cosițele; (figurat) a se răsfira.
Destrămare, substantiv
Sinonime:
deşirare, (rar) dezlânare, dezmembrare.
Dezacorda, verb
Sinonime:
a face să se dezacordeze, a (se) discorda, a-și pierde acordul, a (se) desincroniza; a fi în dezacord, a distona.
Dezacordare, substantiv
Sinonime:
discordare, desincronizare.
Dezinteresare, substantiv
Sinonime:
detaşare, dezinteres, indiferență, lipsă de interes, nepăsare, (învechit) desinteresare, (învechit) despăgubire.
Deznodat, adjectiv
Sinonime:
dezlegat, desfăcut; (figurat) înalt și slab, deșirat; (figurat) lipsit de concizie, fără șir, dezlânat; prolix.
Dezosat, adjectiv
Sinonime:
fără os, flasc, deșirat, dezmembrat, scheletic.
Estetică, substantiv
Sinonime:
plastică, design, stilism.
Evident, adverb
Sinonime:
fără îndoială, desigur, clar, limpede, (regional, învechit) acurat.
Stilist, substantiv
Sinonime:
creator de modă, desenator, designer, modelist, scriitor.
Naturalmente, adverb
Sinonime:
bineînțeles, cu ușurință, de la natură, de la sine, desigur, din fire, evident, fără efort, firește, în mod natural.
Ajura, verb
Sinonime:
a broda, a face un ajur, a ornamenta cu un ajur, (figurat) a se deșira.
Magă, adverb
Sinonime:
barem, măcar. Magă, conjuncție
Sinonime:
deşi.
Hălăciugă, substantiv
Sinonime:
ciuf, crâng, desiş, hăţiş, râpcă, stufăriş, tufăriş, tufiş; păr zbârlit, ciufuleală.
Răgălie, substantiv (regional)
Sinonime:
desiș (la mal), îngrămădire (la mal), rădăcină, (Oltenia) radină, (regional) răgăţână; (botanică) pir.
Sălciniş, substantiv
Sinonime:
desiș (de sălcii), sălcet, sălciş.
Helbet, adverb
Sinonime:
da, desigur, fireşte. Helbet, interjecție
Sinonime:
se înțelege! las' pe mine! fii fără grijă!
Târşar, substantiv
Sinonime:
desiș (mic), hăţiş, lăstăriş, mic tufiș, mladă, sihlă, târsă, tufă.
Stilism, substantiv
Sinonime:
design, estetică, preocupare stilistică, rafinament stilistic.
Descusut, adjectiv
Sinonime:
cu ața ruptă, desfăcut, destrămat, deșirat, (regional) lăcrat; iscodit, luat la întrebări.
Mumificare, substantiv
Sinonime:
desicare, îmbălsămare, mortificație, mumificație, mumifiere, tanatopraxie.
Nesmintit, adjectiv
Sinonime:
fix, imobil, neabătut, neclintit, nemișcat, neschimbat, stabil. Nesmintit, adverb
Sinonime:
constant, desigur, exact, fără abatere, fără schimbare, indiscutabil, în mod regulat, morțiș, musai, neapărat, negreșit, neîndoielnic, neîndoios, numaidecât, obligatoriu, precis, riguros, sigur.
Lacerare, substantiv
Sinonime:
destrămare, destrucție, deșirare, dilacerare, dilacerație, lacerație, lacerațiune, rupere în bucăți, sfâșiere.
Lacera, verb
Sinonime:
a destrăma, a deșira, a dilacera, a rupe în bucăți, a sfâșia.
Dilacera, verb
Sinonime:
a destrăma, a deșira, a fărâmița, a lacera, a rupe în bucăți, a sfâșia, (medicină) a smulge cu violență (un țesut).
Rămuriş, substantiv
Sinonime:
branșaj, desiș, rămuriște.
Rămurişte, substantiv
Sinonime:
branșaj, desiș, rămuriş.
Spiniş, substantiv
Sinonime:
(regional) desiș de spini, mărăciniş, spinărie, spinet, (plural) mărăcini.
Sihlă, substantiv (regional)
Sinonime:
brad (roșu), desiș, hățiș, molid, pădure tânără și deasă, pin, (prin Moldova și Bucovina) sihlete, (regional) sâhlă, (regional) sâlhă, (regional) silhă, (regional) târșar, (regional) țâhlă, (regional) țihlă.
Ciritei, substantiv (regional)
Sinonime:
desiș, teren despădurit, tufăriș, tufiș, (învechit și popular) seci, (învechit și regional) rădi, (regional) ceretei, (regional) ceretel, (regional) ciritel, (regional) ciritiș, (regional) sihlă.
Revendicaţie, substantiv
Sinonime:
adjurare, cerere, desiderata, pretenție, revendicare, solicitare, (grecism învechit) pretenderimă, (învechit) pretendă, (învechit) suplică, (turcism învechit) teclif, (variantă) revendicațiune.
Plastician, substantiv
Sinonime:
artist plastic, creator, desenator, designer.
Proiectant, substantiv
Sinonime:
desenator-proiectant, designer, proiectant-arhitect, responsabil de proiect, (învechit) projector. Proiectant, adjectiv
Sinonime:
(matematică) de proiecție.
Tropoțel, adverb
Sinonime:
cu pași deși și mărunți, cu pași mărunți, ușurel.
Lacerat, adjectiv
Sinonime:
deșirat, dilacerat, rupt, sfâșiat.
Lacerație, substantiv
Sinonime:
deșirare, dilacerare, dilacerație, lacerare, rupere, sfâșiere, (variantă) lacerațiune.
Dilacerație, substantiv
Sinonime:
deșirare, dilacerare, lacerare, lacerație.
Disidemon, substantiv (învechit)
Sinonime:
fanatic, om superstițios, (variantă) desidemon.
Disidemonie, substantiv (învechit)
Sinonime:
superstiție, (variantă) desidemonie, (variantă) disidimonie.
Copârștios, adjectiv (regional)
Sinonime:
deșirat, (variantă) copărștios.
Asigna, verb
Sinonime:
a afecta, a aloca, a atribui, a designa, a destina, a determina, a fixa, a repartiza, (învechit și regional) a asemna, (învechit) a chema în judecată, (învechit) a intima, (regional) a emite un mandat de plată.
Ajurare, substantiv
Sinonime:
ajurat, deșirare, împodobire.
Pălălău, substantiv
Sinonime:
băț, prăjină. Pălălău, adjectiv
Sinonime:
înalt și subțire, lungan, (figurat) deșirat.
Disilab, adjectiv
Sinonime:
bisilabic, disilabic, (învechit) desilav, (învechit) disilav.
Neîndoielnic, adjectiv
Sinonime:
adevărat, categoric, cert, clar, evident, flagrant, incontestabil, indiscutabil, indubitabil, izbitor, învederat, limpede, manifest, necontestabil, necontestat, nediscutabil, neîndoios, netăgăduit, peremptoriu, pregnant, sigur, vădit, vizibil, (figurat) marcat. Neîndoielnic, adverb
Sinonime:
absolut, bineînțeles, cert, desigur, firește, garantat, indiscutabil, natural, neapărat, negreșit, neîndoios, normal, precis, sigur, (popular) nesmintit.
Abdicație, substantiv (învechit)
Sinonime:
abandon, abdicare, capitulare, demisie, desistare, renunțare, resignare, (variantă) abdicațiune.
Abandonare, substantiv
Sinonime:
abandon, desistare, părăsire, renunțare.
Descoasere, substantiv
Sinonime:
descusătură, descusut, desfacere (din cusături), deșirare, (figurat) iscodire.
Lăstăret, substantiv
Sinonime:
lăstăriş, mladă, (figurat) desiș, (figurat) generație tânără, (figurat) urmaș, (învechit) vlăstăret, (învechit) vlăstăriș.
Vlăstăriș, substantiv (popular)
Sinonime:
desiș, pădure tânără, tufăriș, (învechit) vlăstăret.
Apelație, substantiv
Sinonime:
adresare, apelare, calificativ, chemare, denominare, denumire, designație, etichetă, nume, numire, titlu, (învechit) apel, (variantă) apelațiune.
Terminaţie, substantiv
Sinonime:
capăt, coadă, coda, concluziune, desinenţă, extremitate, sufix, terminare.
Mărăciniş, substantiv
Sinonime:
desiș, spinărie, (plural) mărăcini, (regional) mărăcinet, (regional) spinăriș, (regional) spinet, (regional) spiniș, (variantă) mărăciș.
Dezinteresat, adjectiv
Sinonime:
altruist, benevol, detașat, fără interes, generos, imparțial, indiferent, nepăsător, obiectiv, (învechit) desinteresat.
Dezinteresa, verb
Sinonime:
a manifesta dezinteres, a nu avea interes, a nu se (mai) îngriji, a nu se preocupa, a nu-i păsa, a vădi lipsă de interes, (învechit) a despăgubi, (învechit) a indemniza, (variantă învechită) a (se) desinteresa.
Tihăraie, substantiv (regional)
Sinonime:
desiș, hățiș, pădure deasă și sălbatică, păpuriș, ponor, povârniș, râpă, sihlă, smidă, stufărie, tihărie, (regional) tâhlăriș.
