Contumaț, substantiv (învechit)
Sinonime:
contumacie.
Contumața, verb (învechit)
Sinonime:
a judeca în lipsă.
Contumațare, substantiv (învechit)
Sinonime:
judecare în lipsă.
Contumațat, substantiv (învechit)
Sinonime:
contumațare. Contumațat, adjectiv (învechit)
Sinonime:
judecat în lipsă.
Contumație, substantiv (învechit)
Sinonime:
contumacie.
Contumacie, substantiv
Sinonime:
absență (de la judecată), (învechit) carantină, (învechit) contromație, (învechit) contumace, (învechit) contumaț; (locuțiune adverbială; în contumacie) fără a fi prezent la proces, în lipsă.
