Contrazice, verb
Sinonime:
a infirma, a opune, (rar) a contra, (popular) a se încontra; a (se) dezice.
Contrazicere, substantiv feminin Sinonime:
neconcordanţă, dezacord, opoziţie.
Ciocni, verb Sinonime:
a (se) lovi, a (se) izbi, a închina paharele; a ciobi, a ştirbi, a face să plesnească, a crăpa; a se contrazice, a fi în controversă.
Contesta, verb
Sinonime:
a tăgădui, a protesta, a contrazice, a nega, a dezminţi, a renega.
Contra, prepoziție
Sinonime:
împotriva, în schimbul, pentru, în loc de, asupra, (învechit) către, despre, spre, contrar. Contra, adverb
Sinonime:
împotrivă, (învechit şi regional) potrivă. Contra, verb
Sinonime:
a contrazice; (sport) a da o contră, a se opune, a rezista.
Contradicţie (contradicţii), substantiv feminin
Sinonime:
opoziţie, nepotrivire, antagonism, dezacord, contrazicere; absurditate, contestație, divergență, imposibilitate, incompatibilitate, inconsecvență, obiecție, paradox; incongruenţă.
Critica, verb
Sinonime:
a satiriza, a biciui, a înfiera, a analiza, a discuta, a examina, a argumenta, a epiloga, a blama, a cenzura, a contrazice, a dezaproba, a detracta, a (se) plânge, a (se) dojeni, a (se) mustra, (popular) a cârti, (figurat) a scutura. Critică, substantiv feminin
Sinonime:
observaţie, mustrare, beşteleală, (la plural) bobârnace, ocară; satirizare, biciuire, înfierare, vestejire.
Dezavua, verb
Sinonime:
a dezaproba, a se desolidariza, a contrazice, a blama, a condamna, a înfiera, a proscrie, a reproba, a respinge, a stigmatiza.
Dezice, verb
Sinonime:
a dezavua, a dezminți, a infirma, a nega, a tăgădui, a anula, a retracta; a (se) contrazice.
Dezminţi, verb
Sinonime:
a nega, a contesta, a tăgădui, a retracta, a retrage, a anula, a infirma, a fi în dezacord, a contrazice; a nu răspunde așteptărilor.
Infirma, verb
Sinonime:
a aboli, a abroga, a anula, a contramanda, a contrazice, a declara nevalabil, a declara nul printr-un ordin, a demonstra ca fiind nefundat, a desfiinţa, a dezminţi, a dovedi ca neadevărat, a îndepărta, a nu admite, a răsturna, a revoca.
Încontrare, substantiv feminin Sinonime:
contrazicere, ceartă, sfadă, hărţuială.
Incongruenţă (incongruenţe), substantiv feminin
Sinonime:
nepotrivire, neconcordanţă, dezacord, contradicţie, contrazicere.
Denega, verb
Sinonime:
a contesta, a contrazice, a (se) dezice, a dezavua, a infirma, a nega, a obiecta, a refuza, a respinge, a tăgădui.
Dezminţire, substantiv
Sinonime:
contestare, contrazicere, deszicere, dezavuare, dezicere, infirmare, negare, recuzare, refutare, retractare, tăgăduire.
Retorca, verb
Sinonime:
a contrazice, a recrimina, a replica.
Întreciocni, verb
Sinonime:
a se ciocni, a se izbi, a se lovi, a se tampona, (figurat) a se contrazice.
Întreciocnire, substantiv
Sinonime:
ciocnire, izbire, lovire, tamponare, (figurat) contrazicere.
Refuta, verb
Sinonime:
a combate, a contesta, a contrazice, a dezavua, a dezminți, a obiecta.
Disputului, verb (învechit)
Sinonime:
a discuta în contradictoriu, a se contra, a se contrazice, a se disputa; (variante învechite) a se disputalui, a se disputilui, a se dișputălui, a se dișputului.
Împungătură, substantiv
Sinonime:
împungere, împunsătură, (figurat) contrazicere, (figurat) ofensare, (învechit) împunsoare, (învechit) împunsură.
Desminți, verb (învechit)
Sinonime:
a contrazice, a dezminți.
Alenzuitură, substantiv (Banat)
Sinonime:
contrazicere.
Alenzui, verb (învechit și regional)
Sinonime:
a contrazice, a dezaproba.
