Con, substantiv
Sinonime:
(geografie) (con de dejecţie) agestru; (botanică) (popular) pară, (regional) cocean, cucuruz, păpuşoi; (botanică) (con vegetativ) vârf vegetativ; (con pirometric) pirometru ceramic; (con Seger) pirometru ceramic. Con, prefix
Sinonime:
co; împreună cu.
Con affetto, locuțiune adverbială
Sinonime:
(muzică) afectuos, affettuoso, affetuoso, cu expresie, cu simțire, expresiv, (variantă) con affeto.
Con fuoco, locuțiune adverbială
Sinonime:
(muzică) cu înfocare, impetuoso, înflăcărat.
Con moto, locuţiune
Sinonime:
(muzică; ca indicație de execuție) cu multă mișcare.
Conabiu (conabie), adjectiv (învechit)
Sinonime:
de culoarea vișinei coapte, roșu-închis, stacojiu, vişiniu.
Conac, substantiv neutru Sinonime:
casă, vilă boierească; (învechit) han, beilic.
Conăcar, substantiv
Sinonime:
colăcar.
Conăcărie, substantiv feminin (regional)
Sinonime:
colăcărie; oraţie de nuntă.
Conacciu, substantiv (învechit)
Sinonime:
(învechit) cafartir, (învechit) conăcar, (popular) colăcar, (rar) hangiu, (variantă) conaciu.
Conăci, verb (învechit) Sinonime:
a poposi, a face popas, a se opri; a găzdui, a adăposti, a da adăpost.
Conat, adjectiv
Sinonime:
(botanică) concrescut, sudat, unit (la bază).
Conație, substantiv
Sinonime:
(filozofie) efort, tendință, voință.
Conaţional, substantiv masculin Sinonime:
compatriot, concetăţean.
Conativ, adjectiv
Sinonime:
(filosofie) volitiv.
Concă, substantiv
Sinonime:
cavitate, cochilie, conchilie, scoică.
Concasa, verb
Sinonime:
a aplatiza, a dezagrega, a fărâmița, a pulveriza, a sfărâma un material solid, a sparge în bucăți mici.
Concasare, substantiv
Sinonime:
concasat, sfărâmare, (regional) casare.
Concatena, verb
Sinonime:
a înlănțui.
Concatenare, substantiv
Sinonime:
înșiruire, succesiune; juxtapunere.
Concatenat, adjectiv
Sinonime:
înlănțuit, legat.
Concatenație, substantiv
Sinonime:
conexiune, epiplocă, consecuțiune, consecuție, angrenare; juxtapunere.
Concav, adjectiv
Sinonime:
arcuit, curbat, gol, scobit, în formă de adâncitură; (armată) dispus în semicerc.
Concavitate, substantiv
Sinonime:
adâncitură, alveolă, anfractuozitate, cavitate, căuș, covată, crater, cupă, curbură, depresiune, excavație, gol, groapă, scafă, scobitură, (învechit) găvănătură, (învechit) sgău, (regional) dovâncătură.
Conceda, verb (învechit)
Sinonime:
a concede, a octroia.
Concede, verb
Sinonime:
a accepta, a admite, a aproba, a concesiona, a consimţi, a îndupleca, a îngădui, a învoi, a da voie, a încuviinţa, a lăsa, a permite, a primi.
Concedia, verb
Sinonime:
a debarca, a destitui, a deposeda, a detrona, a licenția, a revoca, a îndepărta, a da afară, a elibera din funcţie, a pune pe liber, a mulțumi, a scoate, (învechit) a slobozi, (grecism învechit) a exoflisi, (familiar) a mătrăşi; a disponibiliza.
Concediare, substantiv
Sinonime:
concediere.
Concediere, substantiv
Sinonime:
concediat, dare afară, demitere, destituire, disponibilizare, exeat, îndepărtare, scoatere, (variantă) concediare, (variantă) congediere.
Concediu, substantiv
Sinonime:
relaxare, inactivitate, vacanţă, (Transilvania şi Maramureș) săbăşag, (învechit) slobozenie; concediere, indisponibilizare.
Conceni, verb
Sinonime:
a anihila, a distruge, a extermina, a masacra, a măcelări, a nimici, a prăpădi, a stârpi, a suprima.
Concenie, substantiv feminin
Sinonime:
(învechit) cap, capăt, final, încheiere, sfârşit.
Concentra, verb Sinonime:
a strânge, a aduna, a acumula; a-şi da atenţia, a fi atent, a fi absorbit.
Concentrare, substantiv
Sinonime:
acumulare, masare, comasare, prescurtare, concizie, încordare; (economie) îmbogăţire.
Concentrat, adjectiv
Sinonime:
prescurtat, concis, încordat, tare.
Concentraţie, substantiv
Sinonime:
adunare, centralizare, grupare; tărie.
Concentrațiune, substantiv
Sinonime:
acumulare, acumulațiune, aglomerație, atenție, cartel, centralizație, concentrație, consorțiu, convergență, tărie.
Concepe, verb Sinonime:
a imagina, a proiecta, a gândi, a crea; a înțelege, a pricepe; a naşte; a zămisli copii.
Concepere, substantiv
Sinonime:
inventare, redactare, preconizare, concepţie.
Concepibil, adjectiv
Sinonime:
acceptabil, admisibil, comprehensibil, conceptibil, credibil, gândibil, ideabil, imaginabil, plauzibil, posibil.
Concept, substantiv neutru Sinonime:
ciornă, fişă, schiţă, bruion; idee generală, gândire, noţiune.
Conceptacul, substantiv
Sinonime:
(botanică) conceptacol.
Conceptibil, adjectiv
Sinonime:
concepibil, de conceput, ideabil, imaginabil.
Concepţie, substantiv feminin
Sinonime:
convingere, cugetare, doctrină, gând, idee, judecată, opinie, orientare, părere, principiu, vedere, viziune, (livresc) convicţiune; teorie, teză; (biologie) concepere, procreare, (învechit şi popular) zămislire.
Concepțiune, substantiv
Sinonime:
concepție.
Conceptiv, adjectiv
Sinonime:
creativ, generativ.
Conceptivitate, substantiv
Sinonime:
fecunditate.
Conceptual (conceptuală), adjectiv
Sinonime:
abstract, ideal, noțional, speculativ, teoretic.
Conceptualism, substantiv
Sinonime:
(filozofie) nominalism.
Conceptualist, substantiv și adjectiv
Sinonime:
nominalist.
Conceptualiza, verb
Sinonime:
a abstractiza, a elabora, a intelectualiza, a schematiza, a sistematiza, a transpune în concepție.
Abandon (abandonuri), substantiv neutru Sinonime:
abdicare, apostazie, capitulare, concesionare, oprire, părăsire, rejectare, lepădare, renunţare, resemnare.
Abatere (abateri), substantiv feminin
Sinonime:
aberație, anomalie, contravenție, culcare pe pământ, culpabilitate, culpă, deformare, deplasare, derivă, deviație, deviere, doborâre, eroare, excepție, greșeală, infracțiune, încălcare (de norme), îndepărtare, mutare, ocolire, păcat, schimbare, vină, vinovăție, (figurat) deprimare, (figurat) rătăcire, (învechit și figurat) rătăceală, (învechit și regional) teahnă, (învechit) cusur, (învechit) săblaznă, (învechit) scandal, (învechit) smintă, (învechit) sminteală, (livresc) eres, (Oltenia, Muntenia și Moldova) ponos, (rar) prihană, (regional) greș.
Abrevia, verb Sinonime:
a condensa, a tăia, a rezuma, a prescurta, a scurta, a reduce, a micşora, a simplifica.
Absurditate, substantiv feminin Sinonime:
prostie, contradicție, extravaganță, incoerență, non-sens, lipsă de logică, inepţie, aberaţie, elucubraţie, bazaconie, stupiditate.
Abundent (abundentă), adjectiv Sinonime:
bogat, îmbelşugat, mult, din plin, amplu, considerabil, dens, generos, numeros, opulent, pantagruelic, planturos, prolific.
Academic (academică), adjectiv Sinonime:
conform, convențional, universitar, distins, solemn.
Acar, substantiv masculin
Sinonime:
macagiu, muncitor feroviar; cutioară, cutiuță, (regional) acarniță, (regional) acăriță. Acar, adverb (învechit și regional)
Sinonime:
acăr, măcar. Acar, conjuncție (regional)
Sinonime:
cu toate că, deși, fie, măcar că, ori.
Acătării, adjectiv Sinonime:
bun, convenabil, potrivit; frumos; prezentabil, cumsecade, vrednic.
Accepta, verb Sinonime:
a primi, a admite, a aproba, a fi de acord, a încuviinţa, a consimţi, a tolera, a suporta.
Acceptabil (acceptabilă), adjectiv
Sinonime:
accesibil, admisibil, bun, bunicel, convenabil, corect, credibil, decent, moderat, mulțumitor, onest, plauzibil, potrivit, rezonabil, satisfăcător, scuzabil, suportabil, sustenabil, tolerabil, valabil, verosimil, (familiar) pasabil, (învechit) de primire, (învechit) sortabil, (învechit) suferibil, (învechit) suferit, (livresc) modic.
Accesibil (accesibilă), adjectiv
Sinonime:
abordabil, practicabil, convenabil, elementar, simplu, ușor, inteligibil, la îndemână.
Acompania, verb Sinonime:
a întovărăşi, a însoţi, a conduce, a escorta, a flanca, a urma, a ghida.
Acord, substantiv neutru Sinonime:
alianță, înţelegere, învoire, consens, învoială, tranzacţie, convenţie, pact, armonie, asentiment, consonanţă, acceptare, agrement, autorizație, compromis, contract.
Acorda, verb Sinonime:
a atribui, a da, a aproba, a îngădui, a permite, a ajusta, a alinia, a autoriza, a consimți.
Act, substantiv neutru Sinonime:
document, atestat, zapis, hrisov, uric, faptă, acţiune, realizare, buletin, certificat, constatare, contract, convenție, proces-verbal, testament, protocol, tratat.
Actual (actuală), adjectiv Sinonime:
de azi, contemporan, din zilele noastre, prezent, la ordinea zilei, în uz, curent, modern.
Acumula, verb Sinonime:
a aduna, a strânge, a concentra, a înmagazina, a capitaliza, a colecționa, a stoca, a economisi, a tezauriza.
Adapta, verb Sinonime:
a (se) acomoda; a (se) potrivi, a (se) deprinde, a (se) armoniza, a (se) ajusta, a (se) aclimatiza, a se familiariza, a transpune, a asambla, a combina, a se conforma.
Adecvat (adecvată), adjectiv Sinonime:
apt, conform, convenabil, potrivit, corespunzător, nimerit, bun.
Adeveri, verb Sinonime:
a întări, a atesta, a certifica, a confirma, a demonstra, a dovedi, a proba, a garanta, a autentifica.
Administra, verb Sinonime:
a conduce, a cârmui, a gospodări, a chivernisi, a gestiona, a gera.
Admite, verb Sinonime:
a accepta, a consimţi, a fi de acord, a încuviinţa, a aproba, a îngădui, a permite, a agrea, a suporta, a tolera.
Admonestare, substantiv feminin
Sinonime:
admonestație, admonițiune, blamare, condamnare, critică, dojană, dojenire, mustrare, observaţie, reprimandă.
Adnota, verb Sinonime:
a consemna, a marca, a însemna, a nota, a înregistra, a comenta.
Aducţie, substantiv feminin Sinonime:
aducere, transport, construcție, apeduct.
Aduna, verb Sinonime:
a strânge, a pune la un loc, a colecta, a îngrămădi, a culege, a concentra, a însuma, a reuni, a condensa.
Advers (adversă), adjectiv Sinonime:
opus, contrar, potrivnic, oponent.
Adversar, substantiv masculin Sinonime:
rival, oponent, concurent, dușman.
Afabil (afabilă), adjectiv
Sinonime:
afectuos, amabil, binevoitor, condescendent, cordial, omenos, prietenesc, prietenos, serviabil, sociabil, tandru, (figurat) cald, (figurat) călduros, (învechit) apropielnic, (învechit) omenesc, (învechit) peripiiticos.
Afecta, verb Sinonime:
a altera, a întrista, a îndurera, a mâhni; a atribui, a da, a destina, a acorda, a consacra, a desemna, a rezerva.
Agasant (agasantă), adjectiv
Sinonime:
antipatic, contrariant, crispant, dezagreabil, enervant, exasperant, importun, insuportabil, iritant, neplăcut, persecutant, plicticos, plictisitor, sâcâitor, stresant, supărător, (învechit) zădărâtor.
Aglutina, verb Sinonime:
a (se) uni, a (se) contopi, a (se) reuni, a (se) amesteca.
Agreabil (agreabilă), adjectiv Sinonime:
plăcut, convenabil, bun, confortabil, primitor, comod.
Agrega, verb Sinonime:
a (se) alipi, a (se) contopi, a (se) uni, a (se) amesteca.
Aievea, adverb Sinonime:
într-adevăr, în realitate, cu adevărat.
Aievea, adjectiv Sinonime:
adevărat, real, concret.
Ajuta, verb Sinonime:
a sprijini, a da ajutor, a pune umărul, a susţine, a contribui, a coopera, a participa, a facilita.
Ajutător (ajutătoare), adjectiv Sinonime:
auxiliar, de sprijin, susţinător, participant, contribuitor.
Alcătui, verb
Sinonime:
a aduna, a aranja, a avea, a concepe, a consta (din), a constitui, a construi, a crea, a desemna, a dispune, a elabora, a face, a fi format din, a formula, a institui, a înființa, a înjgheba, a întocmi, a lua ființă, a numi, a organiza, a plăsmui, a realiza, a redacta, a scrie, a (se) compune, a (se) forma, a se preface, a se transforma, a stabili, a strânge, (figurat) a urzi, (învechit) a izvodi, (învechit) a înforma, (învechit) a redija, (învechit) a săvârși, (învechit) a tocmi.
Alcătuitor (alcătuitoare), adjectiv
Sinonime:
caracteristic, component, constituant, constituent, constitutiv, formativ, structural, (învechit și regional) alcătuitoriu, (învechit) compozant, (învechit) compunător, (învechit) plăsmuitor.
Alimentaţie, substantiv feminin Sinonime:
hrană, mâncare, alimentare, întreţinere, consum, aprovizionare, nutrire.
Alură, substantiv feminin Sinonime:
înfăţişare, faţă, aspect, chip, portret, aer, aparență, atitudine, conduită.
Amabil (amabilă), adjectiv
Sinonime:
abordabil, acomodant, acort, afabil, afectuos, agreabil, ampresat, atent, atrăgător, binevoitor, blând, bun, civilizat, complezent, condescendent, cordial, culant, curtenitor, delicat, drăguț, galant, gentil, îndatoritor, obligant, omenos, ospitalier, plăcut, politicos, prietenesc, prietenos, primitor, serviabil, simpatic, sociabil, (familiar) săritor, (figurat) cald, (figurat) călduros, (figurat) urban, (învechit) cilibiu, (învechit) cinstitor, (învechit) complezant, (învechit) cortez, (învechit) libovnic, (învechit) omenit, (învechit) politevsit, (popular) levent, (rar) prevenitor.
Amabilitate, substantiv feminin
Sinonime:
afabilitate, amenitate, atenție, atitudine amabilă, bunătate, bunăvoință, cavalerism, civilitate, complezență, compliment, comportare amabilă, comunicativitate, condescendență, culanță, curtoazie, galanterie, gentilețe, grațiozitate, îndatorare, manieră, mansuetudine, măgulire, obliganță, politețe, prevenire, prietenie, serviabilitate, sociabilitate, solicitudine, (figurat) căldură, (învechit) complăcere, (învechit) complezanță, (învechit) filotimie, (învechit) gentileță, (învechit) libov, (învechit) politeță, (învechit) priință, (învechit) tropos, (rar) curtenie.
Amant, substantiv masculin Sinonime:
ibovnic, iubit, drăguţ, amorez, concubin, gagiu.
Ambiguu (ambiguă), adjectiv Sinonime:
echivoc, neclar, confuz, nedesluşit, nelămurit, îndoielnic, cu două înţelesuri, ambivalent, bivalent.
Amestec, substantiv neutru Sinonime:
imixtiune, ingerinţă, intervenţie, participare; combinare, împreunare, asociere, unire; conglomerat, melanj, metisaj.
Amiabil (amiabilă), adjectiv
Sinonime:
amabil, binevoitor, conciliant, conciliator, împăciuitor, înțelegător, prietenos.
Amic, substantiv masculin
Sinonime:
alter ego, camarad, coleg, companion, confident, cunoscut, cunoștință, frate, însoțitor, ortac, partener, prieten, relație, tovarăş, văr, (popular) fârtat, (învechit) libovnic, prietnic, soț, soție.
Amical (amicală), adjectiv
Sinonime:
acort, afabil, afectuos, camaraderesc, convivial, cordial, prietenesc, prietenos, simpatic, surâzător, tovărășesc, (învechit) amicabil.
Aminti, verb Sinonime:
a (-şi) reaminti, a evoca; a redeştepta; a pomeni, a menţiona, a consemna, a rememora.
Amoreza, verb
Sinonime:
a (se) aprinde, a (se) îndrăgosti, (familiar) a plăcea. Amoreză, substantiv (învechit)
Sinonime:
amantă, concubină, drăguță, ibovnică, iubită, prietenă.
Amorţi, verb Sinonime:
a înţepeni, a înlemni, a încremeni, a îngheţa (uşor), a paraliza, a înceta, a opri, a conteni, a adormi, a se anchiloza.
Anexa, verb
Sinonime:
a acapara, a adăuga, a alătura, a alipi, a asocia, a ataşa, a confedera, a face un act de anexiune, a încorpora, a îngloba, a juxtapune, a lipi, a monopoliza, a pune, a racorda, a reuni, a uni, (învechit) a întrupa.
Anodin (anodină), adjectiv
Sinonime:
banal, benign, fad, fără consecințe, fără importanță, fără urmări, indiferent, inofensiv, inoperant, insignifiant, insipid, neimportant, neînsemnat, nesemnificativ, șters, tern, venial.
Anula, verb Sinonime:
a desfiinţa, a suprima, a abroga, a aboli, a revoca, a contramanda, a decomanda, a şterge, a radia, a casa, a rezilia, a distruge.
Aplana, verb Sinonime:
a calma, a potoli, a linişti, a domoli, a stinge, a lichida, a înlătura (un conflict); (figurat) a dezamorsa (un conflict); a nivela, a egaliza.
Aplicare, substantiv feminin
Sinonime:
aplicat, fixare, folosire, întrebuințare, potrivire, punere în practică, realizare concretă, utilizare; (figurat) aplecare, aplicație, aptitudine, deprindere, înclinare, predispoziţie, talent.
Apodictic (apodictică), adjectiv Sinonime:
categoric, neîndoielnic, indiscutabil, convingător, peremptoriu.
Apoplexie, substantiv feminin Sinonime:
dambla, criză, atac, gută; congestie, hemoragie.
Aporie, substantiv feminin (rar) Sinonime:
îndoială, nesiguranţă, încurcătură; contradicție ireductibilă.
Apoteoză, substantiv feminin Sinonime:
preamărire, slăvire, glorificare, consacrare, elogiu, triumf. Apoteoza, verb
Sinonime:
a cânta, a cinsti, a deifica, a diviniza, a elogia, a glorifica, a lăuda, a mări, a omagia, a preamări, a preaslăvi, a proslăvi, a slăvi, a venera, a zeifica.
Apreciabil (apreciabilă), adjectiv Sinonime:
considerabil, (destul de) mare; perceptibil, substanțial.
Apreciere, substantiv feminin
Sinonime:
evaluare, estimare; atenţie, cinste, cinstire, consideraţie, onoare, preţuire, respect, sentiment, stimă, trecere, vază, (livresc) condescendenţă, deferenţă, rating, reverenţă, (învechit şi regional) seamă, (regional) preţuială, (Moldova) lefterie, (învechit) laudă, socoteală, socotinţă, (grecism învechit) sevas, (învechit) baftă, (figurat) credit; recunoaştere; aviz, expertiză, judecată, opinie, părere, verdict.
Aproba, verb Sinonime:
a încuviinţa, a consimţi, a fi de acord, a-şi da consimţământul, a accepta, a admite; a achiesa; a autoriza, a confirma, a semna, a subscrie.
Aranjament, substantiv neutru Sinonime:
acord, înţelegere, învoială, concordanţă; plan, proiect, prospect; organizare, alcătuire.
Arde, verb Sinonime:
a se consuma prin foc, a (se) frige; a cădea pradă focului, a pârli, a înnegri; (figurat) a (se) păcăli, a (se) înşela, a fi tras pe sfoară; a calcina, a carboniza, a incinera.
Argument, substantiv neutru Sinonime:
dovadă, probă, argumentare, considerent, raţionament.
Armonie, substantiv feminin Sinonime:
acord, concordanţă, consens, potrivire, bună înţelegere; omogenitate, regularitate, simetrie, unanimitate.
Armoniza, verb Sinonime:
a (se) potrivi, a (se) acorda, a concorda, a (se) adapta, a coordona, a echilibra, a concilia.
Artificial, adjectiv Sinonime:
nenatural, fabricat, făcut, lucrat, confecţionat, prefăcut, meşteşugit; de comandă, sintetic.
Asculta, verb Sinonime:
a auzi, a fi atent, a audia, a da ascultare, a trage cu urechea; a se supune, a se conforma, a lua în consideraţie.
Asemănare, substantiv feminin
Sinonime:
afinitate, analogie, apropiere, asemuire, comparare, comparație, concordanță, consimilitudine, corespondență, înrudire, potriveală, potrivire, simetrie, similaritate, similitudine, (învechit și regional) semuială, (învechit) asemănătură, (învechit) chip, (învechit) nivelare, (învechit) potrivă, (învechit) potroz, (învechit) semănare, (învechit) semănătură, (învechit) semuire, (popular) asemăluire, (regional) semeniș; (variante) (învechit) asămănare, (învechit) sămănare, (regional) asămânare.
Asemenea, adjectiv (invariabil) Sinonime:
deopotrivă, la fel, asemănător, similar, congruent, întocmai, egal, identic.
Asentiment, substantiv neutru Sinonime:
consimţământ, acord, aprobare, încuviinţare, acceptație (faptul de a accepta), autorizare, permisiune, sufragiu.
Asiduitate, substantiv feminin Sinonime:
stăruinţă, silinţă, sârguinţă, insistenţă, zel, regularitate, constanță.
Asigura, verb
Sinonime:
a (se) convinge, a (se) încredința, a acoperi, a amara, a arima, a cala, a consolida, a contracta o asigurare, a fixa, a fortifica, a garanta, a proteja, a-și lua toate măsurile de precauție, (învechit) a (se) asiguripsi, (învechit) a (se) pliroforisi, (învechit) a (se) siguripsi, (învechit) a adeveri, (învechit) a încrede, (învechit) a sigura.
Asociaţie, substantiv feminin Sinonime:
societate, reuniune, grupare, întovărăşire; companie, agenție, cerc, clan, club, comitet, confederație, frăție, consorțiu, cooperativă, corporație.
Aspect, substantiv neutru Sinonime:
înfăţişare, aparență, faţă, fizionomie, profil, aer, alură, configurație.
Asupra, prepoziție Sinonime:
peste, pe; contra, împotrivă; înspre, spre, către; cu privire la (ceva sau cineva).
Aşadar, adverb Sinonime:
deci, prin urmare, în concluzie, în consecinţă.
Atac, substantiv neutru Sinonime:
asalt, năvală, ofensivă, agresiune, abordaj, confruntare, incursiune; criză, şoc, acces, apoplexie, congestie, ictus.
Atacator, substantiv masculin
Sinonime:
agresor, asaltator, atacant, cotropitor, invadator, înaintaș, năvălitor; (adjectival) contaminant, distrugător.
Atent (atentă), adjectiv Sinonime:
cu băgare de seamă, cu grijă, prevenitor, prudent, vigilent; lucid, treaz, concentrat; amabil, binevoitor, politicos, civilizat.
Atenţie, substantiv feminin Sinonime:
concentrare, băgare de seamă, grijă, interes; (figurat) amabilitate, solicitudine, bunăvoinţă, politeţe; cadou, dar. Atenţie, interjecție
Sinonime:
păzea! piua! şase! şest! zexe!
Atesta, verb Sinonime:
a dovedi, a confirma, a demonstra, a pune în evidenţă, a certifica, a adeveri, a proba, a autentifica, a legaliza, a semna.
Atinge, verb Sinonime:
a face contact, a lovi, a izbi, a pipăi, a palpa, a mângâia; a vătăma, a leza, a ofensa; a sosi, a ajunge.
Atins (atinsă), adjectiv
Sinonime:
alipit, apucat, contactat, emoționat, gustat, impresionat, insultat, îndeplinit, înduioșat, jignit, lezat, lovit, menționat, mişcat, ofensat, posedat, tulburat, ultragiat, vătămat. Atins, substantiv (învechit)
Sinonime:
asemănare, atacare, atingere, jignire, lovire.
Atitudine, substantiv feminin Sinonime:
comportare, manifestare, comportament, manieră, conduită, ținută, postură, expresie.
Atribui, verb Sinonime:
a da, a acorda, a conferi, a repartiza, a preda, a aloca, a concede, a desemna, a decerna, a distribui, a dota.
Autoritate, substantiv feminin Sinonime:
prestigiu, valoare morală, consideraţie; somitate, erudit, savant, specialist; instituţie, organizaţie, oficiu, administrație, comandament, guvern, putere.
Avantajos (avantajoasă), adjectiv Sinonime:
convenabil, folositor, rentabil, profitabil, economicos, favorabil.
Avea, verb Sinonime:
a poseda, a deţine, a stăpâni, a cuprinde, a conţine.
Balansier, substantiv neutru
Sinonime:
balansor, contragreutate, pendulă, (învechit) balanțier, (zoologie) halter.
Balsam, substantiv neutru Sinonime:
elixir, medicament, doctorie, leac, remediu, pomadă, unguent; miros, mireasmă, parfum; (figurat) alinare, mângâiere, consolare, uşurare.
Barem, adverb
Sinonime:
cel puţin, încai, încaltea, măcar, (Transilvania) batăr; (variante) baremi, barim. Barem, conjuncție
Sinonime:
deși.
Baza, verb (reflexiv) Sinonime:
a se sprijini, a se rezema, a se propti; (figurat) a se încrede, a avea încredere, a se lăsa în nădejdea (cuiva), a se bizui, a conta (pe cineva sau pe ceva). Bază, substantiv feminin Sinonime:
temelie, fundament, fundație; temei, esenţă, valoare; origine, izvor, rădăcină, sorginte; armătură; piedestal, soclu.
Băgător de seamă, adjectiv (figurat) Sinonime:
precaut, prudent, circumspect, prevăzător, atent, cu ochii în patru. Băgător de seamă, substantiv masculin (figurat) Sinonime:
supraveghetor, controlor, supervizor; șef, ştab, boss, patron; angajat cu funcție mai mare.
Bătaie, substantiv feminin
Sinonime:
altoială, atingere, bătălie, bătătură, băteală, bătută, bocăneală, bocănire, bocănit, bocănitură, boiște, bombardament, bombardare, bruftuială, bruftuluială, bumbăceală, burduşeală, caft, cafteală, carambol, cardeală, ceartă, chelfăneală, ciocăneală, ciocănire, ciocănit, ciocănitură, ciocnire, ciomăgeală, conflict, corecţie, fâlfâit, goană, harţă, hăituială, hăituire, izbire, împreunare, încăierare, încăierătură, înfrângere, lovire, lovitură, luptă, mardeală, muștruluială, palpitație, păruială, pedeapsă, plesnitură, pulsație, răfuială, război, scatoalcă, scărmănătură, scărmăneală, scornire, suflare, suflu, tărbăceală, târnuială, târnuire, tic-tac, timp, tocănit, trânteală, trosneală, urecheală, zvâcnire, (bătaie de joc) batjocură, (familiar) tăvăleală, (figurat) mângâiere, (figurat) scărmănare, (învechit și popular) suflat, (rar) încaier, (regional) încăierat, (regional) tocănire, (regional) zăliște.
Bătălie, substantiv feminin Sinonime:
luptă, război, bătaie, războire, confruntare, conflict, combatere, (învechit) rezbel.
Băutor, substantiv masculin Sinonime:
beţiv, beţivan, consumator (de alcool). Băutor, adjectiv
Sinonime:
alcoolic.
