Comunica, verb Sinonime:
a face cunoscut, a transmite, a înştiinţa, a informa, a da de ştire, a da publicității; a fi în relaţii cu (cineva), a corespunde.
Comunicabil, adjectiv
Sinonime:
exprimabil, împărtășit, transmis, transmisibil.
Comunicabilitate, substantiv
Sinonime:
accesibilitate, transmisibilitate.
Comunicant, adjectiv
Sinonime:
comunicator, comunicător.
Comunicare, substantiv feminin Sinonime:
ştire, înștiințare, veste, comunicat; relaţie; legătură; conferinţă, comunicare, relatare.
Comunicat, substantiv
Sinonime:
anunț, aviz, buletin, comunicație, declarație, informare, înștiințare, mesaj (pentru presă), notă, proclamație.
Comunicaţie, substantiv feminin
Sinonime:
adresă, anunț, aviz, comunicare, comunicat, contact, corespondență, difuziune, informație, legătură, mesaj, raport, relaţie, știre, (comunicații de masă) mass-media, (învechit) comunicațiune.
Comunicațiune, substantiv
Sinonime:
comunicație, contact, corespondență, legătură, raport, relație, schimb, telepatie, transmisiune.
Comunicativ (comunicativă), adjectiv Sinonime:
sociabil; (figurat) vesel, deschis, exuberant.
Comunicativitate, substantiv
Sinonime:
amabilitate, sociabilitate.
Comunicător, adjectiv
Sinonime:
comunicant, (variantă) comunicator.
Amabilitate, substantiv feminin
Sinonime:
afabilitate, amenitate, atenție, atitudine amabilă, bunătate, bunăvoință, cavalerism, civilitate, complezență, compliment, comportare amabilă, comunicativitate, condescendență, culanță, curtoazie, galanterie, gentilețe, grațiozitate, îndatorare, manieră, mansuetudine, măgulire, obliganță, politețe, prevenire, prietenie, serviabilitate, sociabilitate, solicitudine, (figurat) căldură, (învechit) complăcere, (învechit) complezanță, (învechit) filotimie, (învechit) gentileță, (învechit) libov, (învechit) politeță, (învechit) priință, (învechit) tropos, (rar) curtenie.
Anunţ, substantiv neutru Sinonime:
înştiinţare, anunțare, încunoştiinţare; ştire, veste; afiș, buletin, comunicat, mesaj, prospect, reclamă.
Arăta, verb Sinonime:
a indica, a demonstra, a preciza, a dezvălui, a da la lumină, a scoate la iveală, a dovedi; a exprima, a expune, a exterioriza, a formula, a vorbi, a zice, a spune, a comunica, a exemplifica.
Buletin, substantiv neutru Sinonime:
adeverință, atestat, act de identitate, carte de identitate, certificat, dovadă, recipisă; comunicat, anunţ, înştiinţare; anuar, revistă, periodic, anale, hebdomadar, raport (periodic); cronică, jurnal, foaie, misivă, bilet.
Cuvântare, substantiv feminin
Sinonime:
alocuțiune, comunicare, conferință, cugetare, cuvânt, declarare, discurs, enunțare, exprimare, expunere, fală, grăire, predică, spunere, zicere, (familiar și depreciativ) logos, (învechit) conversație, (învechit) prefață, (învechit) rațiune, (învechit) voroavă, (popular) vorbă, (popular) vorbire.
Declara, verb
Sinonime:
a afirma, a spune, a mărturisi, a destăinui, a lua atitudine, a se pronunţa, a comunica, a susţine, a anunţa, a recunoaşte, a opina, a proclama, a apărea, a izbucni.
Declaraţie, substantiv feminin Sinonime:
mărturisire, afirmaţie, expunere, relatare; manifest, proclamaţie, program, notificare, comunicat.
Deschis, adverb
Sinonime:
făţiş, (figurat) sincer, leal, onest, franc. Deschis, adjectiv
Sinonime:
cinstit, comunicativ, expansiv, neprefăcut, prietenos, receptiv, sincer, sociabil, volubil; desfăcut, descuiat, căscat, destupat, neacoperit; (medicină) necicatrizat, nevindecat, sângerând, viu; crăpat, plesnit, înflorit; făţiş.
Drum, substantiv neutru
Sinonime:
alergătură, cale (de comunicație terestră), călătorie, cursă, deplasare, itinerar, parcurs, rută, stradă, șosea, traiect, traiectorie, traseu, voiaj, (astăzi rar) marșrut, (drum-de-fier) cale ferată, (învechit și regional) potecă, (învechit) plimbare, (învechit) umblet, (învechit, în Moldova) șleau, (popular) șină, (regional) ruscă, (Transilvania, Bucovina și Banat) ștrec.
Expansiv (expansivă), adjectiv
Sinonime:
comunicativ, demonstrativ, expansibil, exuberant, prietenos, sociabil, social, vioi, volubil, vorbitor, (figurat) deschis, (învechit) espansiv, (învechit) soțios.
Exprima, verb
Sinonime:
a vorbi, a zice, a spune, a exterioriza, a comunica, a declara, a expune, a formula, a reda, a reproduce, a manifesta, a prezenta.
Exterioriza, verb
Sinonime:
a reprezenta, a comunica, a exprima, a (se) arăta, a (se) manifesta.
Exuberant (exuberantă), adjectiv Sinonime:
expansiv, comunicativ, sociabil, prietenos, afabil.
Formula, verb
Sinonime:
a alcătui, a alega, a articula, a compune, a comunica, a conversa, a da formă, a declara, a elabora, a emite, a enunţa, a exprima, a expune, a întocmi, a obiecta, a prezenta, a profera, a pronunţa, a redacta, a relata, a rosti, a spune, a zice. Formulă, substantiv feminin
Sinonime:
afirmație, aforism, apoftegmă, clișeu, combinație, enunţ, expresie, frază, metodă, mijloc, mod, parolă, precept, procedeu, proverb, racursi, regulă, rețetă, sentință, slogan, soluţie, şablon, tipar, turnură.
Informa, verb Sinonime:
a înştiinţa, a încunoştinţa, a relata, a comunica, a raporta; a se interesa, a se documenta, a investiga. Înforma, verb (învechit)
Sinonime:
a (se) constitui, a alcătui, a compune, a forma, a se găti, a se transforma, (variantă) a (se) înfurma.
Informaţie, substantiv feminin Sinonime:
lămurire, comunicare, ştire, relaţie, relatare, veste.
Împărtăşi, verb Sinonime:
a (se) cumineca; a comunica, a destăinui, a transmite; a primi, a accepta.
Încunoştinţare, substantiv feminin Sinonime:
înştiinţare, informare, comunicare, mesaj.
Legătură, substantiv feminin
Sinonime:
acord, angajament, aranjament, armură, bandaj, basma, boccea, coardă, combinație, comunicație, contact, contract, convenție, cravată, descântec, farmec, faşă, frânghie, funie, împreunare, îndatorire, înlănțuire, înţelegere, învoială, învoire, lanţ, legământ, legătoare, magie, mănunchi, nex, obligație, pact, pansament, raport, referință, relaţie, sarcină, sfoară, testemel, tifon, tranzacție, unire, unitate, vrajă, vrăjitorie, (grecism învechit) schesis, (livresc) contingență, (rar) snop, (rar) suită, (regional) smoc, (filozofie) (legătură universală) interdependență, (fizică) (legătură conductivă) legătură galvanică; (chimie) (legătură covalentă) covalență, (legătură de hidrogen) punte de hidrogen, (legătură electrovalentă) electrovalență, (legătură heteropolară) electrovalență, (legătură homeopolară) covalență, (legătură ionică) electrovalență.
Locvace, adjectiv
Sinonime:
bavard, clănțău, comunicativ, disert, elocvent, expansiv, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, prolix, verbos, volubil, vorbă-lungă, vorbăreţ.
Mesaj, substantiv neutru Sinonime:
apel, chemare; veste, ştire, informaţie, noutate, înştiinţare, comunicare.
Misivă, substantiv feminin
Sinonime:
bilet, comunicare scrisă, epistolă, epistolie, mesaj, scrisoare.
Nota, verb Sinonime:
a consemna, a adnota, a înregistra, a însemna, a marca, a indica; a califica, a aprecia, a preţui, a considera; a băga de seamă, a fi atent la (ceva). Notă, substantiv feminin Sinonime:
însemnare, înregistrare, consemnare, notaţie, indicație, indiciu, socoteală; comunicare, înştiinţare, ştire, veste; calificativ, apreciere; nuanţă, trăsătură, aspect, particularitate.
Porunci, verb Sinonime:
a ordona, a comanda, a dicta, a dispune, a obliga, a impune, a cere, a pretinde; (regional) a comunica, a transmite, a trimite vorbă.
Preda, verb Sinonime:
a da, a înmâna, a încredinţa, a remite, a transmite; (reflexiv) a capitula, a se supune; a expune, a înfăţişa, a comunica.
Pronunţa, verb
Sinonime:
a (se) rosti, a (se) spune, a articula, a comunica, a consimţi, a da o sentință, a emite, a exprima, a face cunoscut, a formula, a grăi, a lua atitudine, a opina, a scoate, a se declara, a ține, a vorbi, a zice, a-şi da avizul, a-și spune părerea, (învechit) a proforisi, (învechit) a pronuncia, (învechit) a pronunția, (prin Moldova) a blești.
Rosti, verb Sinonime:
a zice, a spune, a vorbi, a glăsui, a comunica, a pronunţa, a articula.
Semnaliza, verb Sinonime:
a vesti, a anunţa, a comunica, a înştiinţa.
Sociabil (sociabilă), adjectiv
Sinonime:
abordabil, accesibil, acomodant, afabil, atașabil, comunicativ, expansiv, prietenos, social, volubil, vorbitor, (figurat) deschis, (învechit) soțios.
Spune, verb Sinonime:
a zice, a vorbi, a se exprima, a grăi, a rosti, a declara, a comunica, a se adresa, a glăsui, a relata, a povesti, a istorisi, a nara, a expune, a evoca; (figurat, popular) a cânta, a recita; a explica, a lămuri, a clarifica, a limpezi; a mărturisi, a destăinui, a dezvălui, a da pe faţă, a divulga.
Ştafetă, substantiv feminin Sinonime:
curier, trimis, emisar; scrisoare, mesaj, veste, comunicare.
Ştire, substantiv feminin Sinonime:
veste, înştiinţare, noutate, informaţie, comunicare; cunoaştere, aprobare, învoire, permisie, autorizaţie.
Știrici, verb
Sinonime:
a afla, a anunța, a cerceta, a comunica, a informa, a iscodi, a încunoștința, a înștiința, a vesti.
Transfer, substantiv neutru
Sinonime:
cesionare, cesiune, comunicare, comutare, decalcomanie, deplasare, mutare, redistribuire, redistribuție, schimb, schimbare, substituție, transbordare, transferare, translație, transmisiune, transmitere, transport, trecere, vânzare, virament.
Transmisiune, substantiv feminin
Sinonime:
cesiune, circulație, comunicare, contagiune, contaminație, devoluție, difuzare, difuziune, diseminare, emisiune, inoculare, împrăștiere, propagare, transfer, transmisibilitate, transmisie, transmitere, transport.
Vehicula, verb
Sinonime:
a comunica, a difuza, a duce, a face să circule, a împrăştia, a întinde, a lăţi, a propaga, a răspândi, a trambala, a transfera, a transmite, a tranzita.
Vesti, verb Sinonime:
a anunţa, a da de veste, a face cunoscut, a înştiinţa, a comunica, a semnala; a prezice, a prevesti, a proroci.
Zice, verb Sinonime:
a spune, a exprima, a vorbi, a rosti, a pronunţa; a comunica, a transmite, a face cunoscut, a afirma, a declara, a susţine, a pretinde; a răspunde, a riposta, a reproşa, a obiecta; a îndemna, a porunci, a ordona, a dispune; a cânta, a doini, a hori.
Zvoni, verb Sinonime:
a se spune, a se vorbi, a se răspândi, a se comunica, a (se) anunţa, a (se) auzi.
Anunțare, substantiv
Sinonime:
aducere la cunoștință, alarmare, comunicare, informare, încunoștințare, înștiințare, publicare, strigare, strigăt, sunet, vestire, (învechit) obștire, (învechit) publicație, (învechit) publicăluire, (învechit) publicuire.
Aviz, substantiv
Sinonime:
comunicare; indicaţie, (la plural) instrucţiuni, prescripţie, recomandare, recomandaţie; apreciere; încuviinţare.
Mass-media, substantiv
Sinonime:
comunicaţii de masă; presă, radio, televiziune, internet.
Contagios, adjectiv
Sinonime:
(medicină) molipsitor, infecţios, deleter, epidemic, nesănătos; comunicativ, expansiv.
Contagiune, substantiv
Sinonime:
contaminare, epidemie, infecție, molipsire, molimă, transmitere; (figurat) comunicare, transmisibilitate.
Coresponda, verb
Sinonime:
a comunica, a face schimb de scrisori, a fi în corespondență, a ține legătura, a(-şi) scrie, (învechit) a corespondarisi, (învechit) a corespondelui, (învechit) a corespunde.
Depeşa, verb
Sinonime:
(rar) a expedia o depeșă; a telegrafia. Depeşă, substantiv
Sinonime:
cablogramă, comunicare, corespondență, curier, epistolă, epistolie, înștiințare, mesaj, misivă, scrisoare, telegramă.
Dialoga, verb
Sinonime:
a discuta, a conversa, a comunica, a se întreţine, a convorbi.
Extravertit, adjectiv
Sinonime:
comunicativ, demonstrativ, deschis, expansiv, extrovertit, exuberant, sociabil; (și cu rol de substantiv) altruist, generos.
Expansibil, adjectiv
Sinonime:
comunicativ, dilatabil, expandabil, expansiv, suplu, (învechit) espansibil, (învechit) eșpanzibil.
Exprimabil, adjectiv
Sinonime:
comunicabil, declarabil, enunțabil, formulabil, traductibil.
Ferpar, substantiv
Sinonime:
anunț, avertisment, buletin, comunicat, necrolog, notificație, prospect.
Infuza, verb
Sinonime:
a face o infuzie, a macera, a marina; (figurat) a comunica, a face să pătrundă, a răspândi.
Notifica, verb
Sinonime:
a anunța, a comunica, a consemna, a informa, a intima, a înregistra, a înscrie, a însemna, a înștiința (în scris), a nota, a scrie, a semnifica, a sublinia în mod special, a trece, a trimite o notificare.
Trimitere, substantiv
Sinonime:
comunicare, expediere, înaintare, transmitere, trimis, (variantă) trimetere.
Semnalizare, substantiv
Sinonime:
balizaj, ecleraj, semaforizare; amintire, citare, comunicare (prin semnale), indicare, înștiințare, menţionare, menţiune, pomenire.
Videocomunicație, substantiv
Sinonime:
comunicație video.
Telefona, verb
Sinonime:
a apela, a comunica, a vorbi.
Vulgarizare, substantiv
Sinonime:
banalizare, comunicație, democratizare, difuziune, distribuție, generalizație, popularizare, propagare, propagație, propovăduire, răspândire.
Nesolitar, adjectiv
Sinonime:
apropiat, comunicativ, deschis, expansiv, prietenos, sociabil.
Şuşui, verb
Sinonime:
a clipoci, a comunica cu voce înceată, a foşni, a murmura, a sufla, a suna, a susura, a şopoti, a şopti, a şuşoti, a vorbi în șoaptă.
Afirmațiune, substantiv
Sinonime:
afirmație, alegație, aserțiune, atestație, comunicație, confirmație, cuvânt, declarație, mărturisire, proclamație, propoziție, relatare, spusă, teză, vorbă, zisă, (astăzi rar) parolă, (figurat) gură, (învechit) voroavă.
Difuziune, substantiv
Sinonime:
comercializare, comunicație, difuzare, difuzie, dispersare, distribuție, emisiune, împrăștiere, întrepătrundere, propagare, propagație, radiodifuziune, răspândire, repartiție, retransmisiune, teledifuziune, transmisiune, vulgarizare.
Poternă, substantiv
Sinonime:
comunicație subterană, galerie, portal, portic, sas.
Otnoşenie, substantiv
Sinonime:
(învechit) adresă oficială, comunicat, dare de seamă, raport, referat, situaţie.
Transferare, substantiv
Sinonime:
cesionare, cesiune, comunicare, deplasare, mutare, schimb, transbordare, transfer, translație, transmisiune, transmitere, transport, trecere.
Sociabilitate, substantiv
Sinonime:
afabilitate, amabilitate, bonomie, civilitate, comunicativitate, expansivitate, gregaritate, politețe, savoir-vivre, socialitate, urbanitate, volubilitate.
Anastomoză, substantiv
Sinonime:
(biologie) comunicație, șunt.
Social, adjectiv
Sinonime:
colectiv, comunicativ, comunitar, cultural, economic, expansiv, politic, prietenos, sociabil, societal, sociologic, uman, volubil.
Transmitere, substantiv
Sinonime:
comunicare, depunere, difuzare, emitere, împărtășire, înaintare, încredințare, înmânare, predare, prezentare, propagare, răspândire, remitere, transfer, transmisiune, trecere, trimitere, (învechit) paradosire, (învechit) paradosit, (învechit) teslimarisire, (învechit) teslimat, (învechit) teslimatisire, (turcism învechit) teslim.
Discursa, verb
Sinonime:
a comunica, a confera, a conferi, a conversa, a dialoga, a discuta, a exprima, a lua cuvântul, a se adresa, a se întreține, a sta de vorbă, a vorbi.
Buiurdisi, verb (învechit)
Sinonime:
a comunica oficial, a decreta, a dispune, a întări printr-un decret, a ordona, (variantă) a buiurdi.
Extrovertit, adjectiv
Sinonime:
comunicativ, deschis, expansiv, extravertit, extrovert, exuberant, sociabil. Extrovertit, substantiv
Sinonime:
altruist, extravertit, extroversiune.
Manda, verb (învechit)
Sinonime:
a comunica un ordin.
Sfătoşenie, substantiv
Sinonime:
comunicativitate, (rar) sfătoşie, (regional) ocoşag.
Buiurdusi, verb (învechit)
Sinonime:
a comunica oficial, a confirma prin decret, (învechit) a buiurdi, (învechit) a buiurdisi.
Buiurdi, verb (învechit și regional)
Sinonime:
a comunica oficial, a da un ordin, (învechit) a buiurdisi, (învechit) a buiurdusi.
Parastisi, verb (învechit)
Sinonime:
a arăta, a comunica, a explica, a expune, a interpreta, a istorisi, a înfățișa, a juca, a nara, a povesti, a prezenta, a relata, a reprezenta, a spune, a transmite, a zice, (variantă) a parastui, (variantă) a părăstui.
Împărtășire, substantiv
Sinonime:
comunicare, cuminecare, cuminecătură, destăinuire, dezvăluire, divulgare, euharistie, împărtășanie, împărtășit, încredințare, mărturisire, molipsire, revelare, schimbare, spovedire, transmitere, (învechit și popular) grijanie, (învechit și popular) grijire, (învechit și popular) pricestanie, (la catolici) sacrament, (rar) comunitate, (variantă) împărteșire; participiu.
Vorbitor, adjectiv
Sinonime:
comunicativ, concludent, convingător, cuvântăreț, cuvântător, decisiv, edificator, elocvent, evident, expansiv, grăitor, hotărâtor, ilustrativ, pilduitor, prietenos, puternic, semnificativ, serios, sociabil, solid, sonor, sugestiv, tare, temeinic, volubil, vorbăreț, vorbit, (variantă) vorbitoriu. Vorbitor, substantiv
Sinonime:
alocutor, conferențiar, emițător, interlocutor, locutor, orator, parloar, (învechit) parlatoriu, (popular) mesager, (rar) cuvântător, (Transilvania) pețitor, (variantă) vorbitoriu.
Vorovitor, adjectiv (învechit și regional)
Sinonime:
binevoitor, comunicativ, vorbăreț. Vorovitor, substantiv (învechit)
Sinonime:
bârfitor.
Anunțat, adjectiv
Sinonime:
adus la cunoștință, avertizat, comunicat, făcut public, indicat, informat, prevăzut, prezis, publicat, semnalizat, transmis, vestit, (învechit) încunoștințat.
Caimea, substantiv (turcism învechit)
Sinonime:
bancnotă, comunicare, înștiințare, notă, scrisoare.
Parastisire, substantiv (învechit)
Sinonime:
comunicare, explicare, expunere, interpretare, prezentare, reprezentare.
