Clătit, substantiv
Sinonime:
clătire.
Clătită, substantiv
Sinonime:
(popular) scovardă.
Hăbăuc (hăbăucă), adjectiv
Sinonime:
aiurit, amețit, bleg, bramburit, buimac, buimăcit, candriu, clătit, inabil, împrăştiat, nătăfleț, nătărău, nătâng, nătântoc, năuc, năucit, neghiob, nerod, netot, prost, prostănac, redus, smintit, stupid, sucit, tâmpit, tont, tontălău, ţicnit, zănatic, zăpăcit, (regional) nebun.
Locma, substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
afacere, avantaj, câştig, chilipir, îndestulare; clătită, mâncare bună, plăcintă (turcească), prăjitură (orientală), sinecură.
Clătire, substantiv
Sinonime:
clăteală, clătit, limpezire, limpezit; clătinare, clintire, deplasare, mişcare, mutare, urnire.
Pancovă, substantiv
Sinonime:
(regional) clătită, gogoașă, minciună, minciunea, minciunică, ochi, omletă, scovardă, uscățea, uscățică, (la plural) colțunași, (la plural) ouă ochiuri, (la plural) uscățele; (variante) pancoș, pancov.
Clăteală, substantiv
Sinonime:
clătire, clătit, limpezeală, limpezire.
Limpezit, adjectiv
Sinonime:
clarificat, clătit, curățat, edificat, înseninat, lămurit, transparent, (prin extensiune) mântuit, (prin extensiune) purificat, (regional) liștăvit. Limpezit, substantiv
Sinonime:
claritate, clătire, clătit, limpezire, luminozitate, transparență, (prin extensiune) mântuire, (prin extensiune) purificare.
Limpezire, substantiv
Sinonime:
clarificare, claritate, clătire, clătit, curățire, deslușire, dezlegare, elucidare, explicare, explicație, înseninare, lămurire, limpezeală, limpeziciune, limpezie, limpezit, limpezitură, luminare, luminozitate, precizare, rezolvare, soluție, soluționare, transparență, (figurat) cheie, (figurat) descâlcire, (învechit și regional) netezire, (învechit) pliroforie, (învechit) răspicare, (prin extensiune) mântuire, (prin extensiune) purificare, (regional) liștăvire; (expresie; limpezire la minte) calmare.
Cocovardă, substantiv (regional)
Sinonime:
clătită.
