Certifica, verb Sinonime:
a dovedi, a atesta, a confirma, a întări, a demonstra.
Certificare, substantiv
Sinonime:
adeverință (în scris), adeverire, arătare, atestare, certificat, certificație, confirmare, demonstrare, demonstrație, dovedire, încredințare, întărire, probare, probă, scrisoare de adeverință, (livresc) coroborare.
Certificat, substantiv neutru Sinonime:
dovadă, atestat, înscris, adeverinţă, act doveditor, document.
Certificaţie, substantiv
Sinonime:
autentificare, certificare, certificat, confirmare, omologare, (variantă) certificațiune.
Certificator, adjectiv
Sinonime:
adeveritor, (variantă) certificător.
Act, substantiv neutru Sinonime:
document, atestat, zapis, hrisov, uric, faptă, acţiune, realizare, buletin, certificat, constatare, contract, convenție, proces-verbal, testament, protocol, tratat.
Adeveri, verb Sinonime:
a întări, a atesta, a certifica, a confirma, a demonstra, a dovedi, a proba, a garanta, a autentifica.
Adeverinţă, substantiv feminin Sinonime:
act, brevet, buletin, diplomă, garanție, probă, dovadă, act doveditor, certificat, atestat, înscris. Adeverința, verb (învechit)
Sinonime:
a (se) adeveri.
Atesta, verb Sinonime:
a dovedi, a confirma, a demonstra, a pune în evidenţă, a certifica, a adeveri, a proba, a autentifica, a legaliza, a semna.
Brevet, substantiv neutru Sinonime:
certificat, diplomă, garanție, licenţă, patentă, titlu.
Buletin, substantiv neutru Sinonime:
adeverință, atestat, act de identitate, carte de identitate, certificat, dovadă, recipisă; comunicat, anunţ, înştiinţare; anuar, revistă, periodic, anale, hebdomadar, raport (periodic); cronică, jurnal, foaie, misivă, bilet.
Confirma, verb
Sinonime:
a adeveri, a atesta, a întări, a recunoaşte, a certifica, a arăta, a demonstra, a dovedi, a mărturisi, a proba, a sprijini, a stabili, a susţine, (livresc) a corobora, (învechit şi regional) a probălui, (învechit) a încredinţa, a mărturi, a probui; a consacra, a consfinţi, a ratifica, a sancţiona, a valida, (învechit) a sacra.
Diplomă, substantiv feminin
Sinonime:
act, atestat, brevet, bacalaureat, cartă, certificat, doctorat, licență, premiu, recompensă; zapis, document, uric, hrisov, parșemin, (familiar şi depreciativ) patalama.
Direse, substantiv neutru la plural Sinonime:
acte, certificate, documente.
Întări, verb Sinonime:
a fortifica, a baricada; a întrema, a înzdrăveni; a consolida, a fixa, a ţintui; a confirma, a adeveri, a certifica, a legaliza.
Legaliza, verb Sinonime:
a autentifica, a adeveri, a întări, a confirma, a certifica.
Patalama, substantiv feminin (popular) Sinonime:
certificat, diplomă, document, brevet, act, dovadă, patentă.
Patenta, verb Sinonime:
a breveta. Patentă, substantiv feminin Sinonime:
act, diplomă, brevet, certificat, dovadă; (figurat) sistem, procedeu, metodă, modalitate, manieră.
Permis, substantiv neutru
Sinonime:
acreditare, agrement, autorizație, bilet de tranzit, certificat, consimțământ, dispensă, exeat, învoire, licență, pasavant, permisie, permisiune, viză, (învechit și regional) slobozenie, (învechit) pitac. Permis, adjectiv
Sinonime:
acceptat, admis, admisibil, autorizat, consimțit, încuviințat, îngăduit, legal, legitim, licit, tolerat.
Semna, verb Sinonime:
a iscăli, a subscrie; a certifica, a autentifica, a confirma.
Semnătură, substantiv feminin Sinonime:
iscălitură, certificare.
Titlu, substantiv neutru
Sinonime:
antet, apelație, atribuţie, brevet, calitate, certificat, demnitate, denominație, denumire, designație, diplomă, drept, funcție, intitulare, manșetă, nume, numire, obligație, rang, rubricariu, subtitlu, titru, (figurat) bază legală, (învechit) spiță, (învechit) stat, (învechit) titol, (învechit) titulă, (învechit) tituluș.
Adeverire, substantiv
Sinonime:
arătare, atestare, certificare, confirmare, demonstrare, demonstrație, dovedire, întărire, legalizare, probare, probă, verificare, (livresc) coroborare.
Atestare, substantiv
Sinonime:
adeverire, arătare, atestat, atestație, certificare, confirmare, demonstrare, demonstrație, dovadă, dovedire, întărire, mărturie, probare, probă, (învechit) atestăluire, (învechit) atestăluit, (livresc) coroborare.
Autentifica, verb
Sinonime:
a certifica, a face să fie valabil, a garanta, a întări, a legaliza, a valida, (învechit și regional) a autentica, (învechit) a protocoli.
Calificat, adjectiv
Sinonime:
autorizat, certificat.
Confirmare, substantiv
Sinonime:
adeverire, arătare, atestare, certificare, demonstrare, demonstraţie, dovedire, întărire, probare, probă, (livresc) coroborare; consacrare, consfinţire, ratificare, sancţionare, sancţiune, validare, (învechit) sacrare, recunoaştere.
Corobora, verb
Sinonime:
a adeveri, a arăta, a atesta, a certifica, a confirma, a demonstra, a dovedi, a întări, a mărturisi, a proba, a sprijini, a stabili, a susţine.
Coroborare, substantiv
Sinonime:
adeverire, arătare, atestare, certificare, confirmare, demonstrare, demonstraţie, dovedire, întărire, probare, probă.
Demonstrat, adjectiv
Sinonime:
atestat, certificat, constatat, dovedit, calculat, justificat, stabilit.
Atestat, substantiv
Sinonime:
certificat, diplomă.
Constituționaliza, verb
Sinonime:
a autentifica, a certifica, a legaliza.
Probui, verb
Sinonime:
a adeveri, a arăta, a atesta, a certifica, a confirma, a demonstra, a dovedi, a încerca, a întări, a mărturisi, a proba, a sprijini, a stabili, a susţine, a verifica.
Metrică, substantiv
Sinonime:
catastif, certificat de naștere, condică, registru; prosodie, sistem de versificație, versificație.
Atestație, substantiv
Sinonime:
afirmație, atestare, autentificație, brevet, certificat, diplomă, garanție, mărturisire, omologare, probă, ratificare, reconducție, validare, verificație.
Mărturi, verb
Sinonime:
a adeveri, a afirma, a arăta, a atesta, a certifica, a confirma, a declara, a demonstra, a dovedi, a întări, a mărturisi, a proba, a relata, a sprijini, a spune, a stabili, a susține, a zice.
Întărire, substantiv
Sinonime:
accentuare, adeverire, amplificare, arătare, atestare, călire, certificare, confirmare, consolidare, coroborare, demonstrare, demonstrație, dovedire, durificare, fortificare, intensificare, întremare, legalizare, oțelire, probare, probă, recunoaștere, solidificare, stabilizare, strângere, validare, (figurat) cimentare, (învechit) act legalizat, (învechit) statornicire.
Notar, substantiv
Sinonime:
certificator, funcționar public, secretar, (Transilvania) notarăş.
Acreditat, adjectiv
Sinonime:
abilitat, autorizat, certificat, confirmat, consacrat, împuternicit, oficial, recunoscut.
Adeveritor, adjectiv
Sinonime:
atestator, certificator, doveditor, întăritor, probator.
Martiricon, substantiv (învechit)
Sinonime:
atestare, certificare, mărturie, (variantă) martirico.
Probălui, verb (învechit și regional)
Sinonime:
a adeveri, a arăta, a atesta, a bănui, a căuta, a certifica, a chibzui, a confirma, a crede, a demonstra, a dovedi, a experimenta, a gândi, a ghici, a imagina, a încerca, a închipui, a întări, a întrezări, a mărturisi, a presupune, a prevedea, a proba, a socoti, a sprijini, a stabili, a susține, a ști, a tatona, a verifica, a visa, (învechit și regional) a prăbălui, (învechit și regional) a prubului, (învechit) a probolui, (regional) a prăbăli, (regional) a prebălui, (regional) a probăli, (regional) a probului, (regional) a prubăli.
Redie, substantiv (regional)
Sinonime:
autorizație (de trecere), certificat de radiere, permis, (învechit și regional) reghie; crâng, dumbravă, pădurice, (regional) rediu.
Încredințare, substantiv
Sinonime:
act, adeverire, asigurare, bizuire, certificat, certitudine, convingere, credință, dare în grijă, destăinuire, dezvăluire, divulgare, document, dovadă, garantare, hârtie, izvor, împărtășire, încredere, încredințat, înmânare, înscris, jurământ de credință, logodnă, mărturisire, piesă, predare, remitere, revelare, sentiment, siguranță, spovedire, transmitere, (învechit) adeverință, (învechit) făgăduință solemnă, (învechit) garanție, (învechit) teslimarisire, (învechit) teslimatisire, (livresc) convicțiune, (regional) logodire, (turcism învechit) teslim, (turcism învechit) teslimat.
Atestațiune, substantiv (învechit)
Sinonime:
adeverință, atestare, atestat, atestație, certificat, dovadă.
Valabiliza, verb
Sinonime:
a autentifica, a certifica, a face valabil, a fundamenta, a întări, a legaliza.
Ceferticat, substantiv (argotic și glumeț)
Sinonime:
certificat.
