Cer, substantiv neutru Sinonime:
boltă cerească, firmament; rai, providenţă, divinitate, putere divină.
Ceramist, substantiv
Sinonime:
faianțar, olar, olănar, (învechit) olariu.
Cerat (cerată), adjectiv Sinonime:
impermeabil, izolat; lucios, alunecos.
Cerb, substantiv
Sinonime:
(zoologie) (Moldova şi Bucovina) plotun; (cerb-lopătar) (rar) dam; rădaşcă, răgace.
Cerbăluță, substantiv
Sinonime:
(botanică) iarba-cănărașului.
Cerban, substantiv masculin
Sinonime:
(zoologie) cerb (mare).
Cerbană, substantiv feminin
Sinonime:
(zoologie) cerboaică (mare).
Cerbar, substantiv
Sinonime:
(entomologie) rădaşcă, răgace; (botanică) (regional) năvalnic.
Cerber, substantiv masculin Sinonime:
(figurat) paznic, gardian.
Cerbică, substantiv
Sinonime:
(zoologie) cerboaică (mică).
Cerbice, substantiv (popular)
Sinonime:
(tehnică) (popular) drug; ceafă, grumaz; (figurat) împotrivire, mândrie; (variante) cerbișă, cerdiță, cerghiș, cerghișă.
Cerbicie, substantiv feminin
Sinonime:
dârzenie, intransigenţă, împotrivire, încăpăţânare, îndârjire, neînduplecare, rezistenţă, tenacitate.
Cerbicios, adjectiv (desuet)
Sinonime:
îndărătnic, obstinat, rezistent, tenace, (învechit) cerbicos.
Cerbicos, adjectiv (învechit)
Sinonime:
căpățânos, încăpățânat, îndârjit, neîmblânzit, orgolios, tenace, (desuet) cerbicios.
Cerbișor, substantiv
Sinonime:
(zoologie) cerb (mic), cerbuleț, cerbuț.
Cerboaică, substantiv
Sinonime:
(zoologie) cearbă, cerboaie, ciută.
Cerboaie, substantiv
Sinonime:
(zoologie) cerboaică, femela cerbului.
Cerboi, substantiv
Sinonime:
(zoologie) cerb (mare).
Cerc, substantiv neutru Sinonime:
circumferinţă; (figurat) sferă, întindere, domeniu, cuprins; grup, grupare, asociaţie.
Cerca, verb
Sinonime:
a analiza, a căuta, a cerceta, a examina, a gusta, a informa, a (se) interesa, a iscodi, a încerca, a îndura, a măsura, a observa, a pătimi, a păţi, a pedepsi, a pândi, a privi, a proba, a răbda, a ruga, a sancţiona, a scruta, a sili, a sonda, a spiona, a (se) strădui, a studia, a suferi, a suporta, a trage, a uita, a urmări, a verifica, a vizita.
Cercală, substantiv
Sinonime:
crâsnic.
Cercălău, substantiv
Sinonime:
compas.
Cercare, substantiv
Sinonime:
analizare, analiză, cercetare, chin, durere, examen, examinare, experienţă, experiment, investigare, investigaţie, încercare, patimă, păs, pătimire, probare, probă, studiere, studiu, suferinţă, verificare.
Cercat, adjectiv
Sinonime:
bun, capabil, competent, destoinic, dotat, experimentat, încercat, înzestrat, pregătit, priceput, valoros, versat, vrednic.
Cercător, substantiv (învechit)
Sinonime:
căutător, cercetaș, cercetător, descoperitor, examinator, experimentator, explorator, informator, iscoadă, pețitor, sondă, specialist, spion, (popular) cercăreț.
Cerceală, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
țesală.
Cerceii-babei, substantiv la plural
Sinonime:
lemn-râios, salbă-râioasă.
Cercel, substantiv
Sinonime:
(popular) toartă, (prin Transilvania) bumbuţ, (Transilvania) cârcel, (învechit) şarjă; (tehnică) scoabă, (regional)
ghermec.
Cercela, verb
Sinonime:
a împodobi cu cercei, a încercela.
Cercelar, substantiv (învechit)
Sinonime:
negustor de mărunțișuri; (învechit) boccegiu, coropcar, mămular, tolbaș.
Cercelare, substantiv
Sinonime:
cercelat, împodobire cu cercei, încercelare, încercelat.
Cercelăreasă, substantiv (învechit)
Sinonime:
negustoreasă de mărunțișuri.
Cercelaș, substantiv
Sinonime:
cercel (mic), cerceluș.
Cercelat, adjectiv
Sinonime:
buclat, împodobit cu cercei, încercelat. Cercelat, substantiv
Sinonime:
cercelare.
Cerceleie, substantiv la plural (regional)
Sinonime:
ivăre, mânere.
Cerceluş, substantiv
Sinonime:
(botanică) fucsie; coada-cocoşului.
Cerceta, verb Sinonime:
a examina, a controla, a observa, a analiza, a studia; a investiga, a căuta; a se informa, a iscodi, a spiona, a trage de limbă; a întreba, a chestiona, a ancheta; (popular) a vizita, a vedea.
Cercetare, substantiv
Sinonime:
analizare, analiză, anchetare, anchetă, căutare, cercetat, consultare, control, depistaj, depistat, examen, examinare, experimentare, experimentație, expertiză, explorare, explorație, inspectare, inspecție, instruire, interogatoriu, investigare, investigație, observare, observație, pedepsire, percheziție, percheziționare, perchiziție, privire, prospecție, prospecțiune, punere la încercare, răsplătire, recunoaștere, revizie, revizuire, scrutare, sondaj, sondare, studiere, studiu, verificare, (învechit) căutat, (învechit) căutătură, (învechit) cercetătură, (învechit) compătimire, (învechit) iscoadă, (învechit) ispită, (învechit) ispitire, (învechit) încercetare, (învechit) încercetat, (învechit) mângâiere, (învechit) răspicare, (învechit) sprafcă, (învechit) teorie, (învechit) teorisire, (învechit) vizitare, (popular) cercare, (popular) iscodire, (rusism învechit) comandirovcă, (variantă) cercătare.
Cercetaș, substantiv
Sinonime:
cercetător, explorator, iscoadă, (învechit) ecleror.
Cercetăşie, substantiv
Sinonime:
scutism.
Cercetat, adjectiv
Sinonime:
anchetat, căutat, controlat, examinat, interogat, ispitit, observat, pedepsit, răsplătit, revizuit, studiat, vizitat, (învechit) compătimit, (învechit) frecventat, (învechit) încercetat, (variantă) cercătat. Cercetat, substantiv
Sinonime:
anchetare, căutare, cercetare, interogatoriu, investigare, ispitire, observare, pedepsire, răsplătire, revizuire, (învechit) compătimire, (învechit) mângâiere, (variantă) cercătat.
Cercetător, substantiv
Sinonime:
anchetator, căutător, documentalist, erudit, explorator, inventator, investigator, om de știință, prospector, savant, teoretician, (învechit) scrutător.
Cercetător (cercetătoare), adjectiv
Sinonime:
atent, căutător, curios, doct, investigator, iscoditor, observator, pătrunzător, scormonitor, scotocitor, scrutător, sfredelitor, străpungător, studios.
Cercetătorie, substantiv (învechit)
Sinonime:
cercetare.
Cercetătură, substantiv (învechit)
Sinonime:
căutare, cercetare, ispitire, observare, pedepsire, răsplătire, (învechit) compătimire, (învechit) încercetare, (învechit) încercetat, (învechit) mângâiere.
Cercevea, substantiv feminin
Sinonime:
cadru, ciurciuvea, gergevea, giurgiuvea, pervaz, ramă, toc, uşior; cruce.
Cerchez, adjectiv
Sinonime:
(rar) cerchezesc.
Cerchezoaică, substantiv
Sinonime:
cercheză.
Cerci, verb
Sinonime:
a cerși.
Cercui, verb
Sinonime:
a lega; a freta.
Act, substantiv neutru Sinonime:
document, atestat, zapis, hrisov, uric, faptă, acţiune, realizare, buletin, certificat, constatare, contract, convenție, proces-verbal, testament, protocol, tratat.
Adeveri, verb Sinonime:
a întări, a atesta, a certifica, a confirma, a demonstra, a dovedi, a proba, a garanta, a autentifica.
Adeverinţă, substantiv feminin Sinonime:
act, brevet, buletin, diplomă, garanție, probă, dovadă, act doveditor, certificat, atestat, înscris. Adeverința, verb (învechit)
Sinonime:
a (se) adeveri.
Albeață, substantiv feminin
Sinonime:
(medicină) leucom, nefelion, noiță, pată pe ochi, pânză, (impropriu) cataractă, (învechit și regional) ceață, (Moldova și Transilvania) pohoială, (popular) apă-albă, (popular) perdea, (prin Transilvania și Banat) preveșteală, (regional) pieliță, (regional) pielușină, (regional) sclerotică; alb, albeală, alboare, căruntețe, (învechit) albie, (rar) albiciune, (rar) albime; (botanică) cerențel, punga-babei; (figurat) azur, claritate, lumină, orbire.
Apel, substantiv neutru Sinonime:
chemare, strigare, solicitare, îndemn, cerere, rugăminte, invitație (la ceva), revendicare, somație.
Apela, verb
Sinonime:
a telefona; a cere, a adjura, a invoca, a solicita; a se adresa cuiva, a recurge la (ceva), a se folosi de (ceva sau cineva).
Aplicaţie, substantiv feminin
Sinonime:
aplicare, aptitudine, efort, execuție, funcție, înclinație, însușire, pasiune, predispoziție, punere în practică, râvnă, sârguinţă, silinţă, talent, vocație; cerere-tip, formular; întrebuințare, utilizare, uzaj; (informatică) logicial, program; (variantă) aplicațiune.
Aprofunda, verb Sinonime:
a adânci, a studia temeinic, a cerceta amănunţit, a pătrunde în miezul lucrurilor; a examina, a reflecta, a scruta.
Arman, substantiv neutru (învechit) Sinonime:
cerc, rotocol, roată; arie, curte, ogradă.
Arțăgos (arțăgoasă), adjectiv Sinonime:
certăreţ, gâlcevitor, bătăios, recalcitrant, irascibil, supărăcios, scandalagiu.
Asociaţie, substantiv feminin Sinonime:
societate, reuniune, grupare, întovărăşire; companie, agenție, cerc, clan, club, comitet, confederație, frăție, consorțiu, cooperativă, corporație.
Astru, substantiv masculin Sinonime:
stea, planetă, corp ceresc; asteroid, cometă, meteor.
Aşternut, substantiv neutru Sinonime:
culcuş, pat, saltea; ţol, covor, cergă. Aşternut, adjectiv
Sinonime:
pus.
Atesta, verb Sinonime:
a dovedi, a confirma, a demonstra, a pune în evidenţă, a certifica, a adeveri, a proba, a autentifica, a legaliza, a semna.
Autentic (autentică), adjectiv Sinonime:
real, veridic, verosimil, indiscutabil, indubitabil, netăgăduit, nefalsificat, adevărat, neîndoios, cert, sigur; original.
Ax, substantiv
Sinonime:
(tehnică) fus, osie; (anatomie) (ax cerebrospinal) sistem nervos central.
Balcon, substantiv neutru Sinonime:
cerdac, foişor, pridvor, terasă, belvedere; platformă, verandă, lojă, mezanin; (învechit) cafas.
Belvedere, substantiv neutru Sinonime:
foişor, pridvor, balcon, cerdac, terasă.
Beșteli, verb (familiar) Sinonime:
a admonesta, a certa, a dojeni, a mustra, a ocărî, a critica, a face observaţie, a ruşina, a înjosi, a umili.
Bodogăni, verb Sinonime:
a mormăi, a murmura, a muştrului, a bombăni, a bolborosi, a blodogori, a boscorodi, a dondăni, a gângăvi, a îndruga, (rar) a bogonisi; a cârti, a protesta, a reproşa, a mustra, a certa, a critica; a cicăli, a dăscăli, a bate la cap.
Boltă, substantiv feminin Sinonime:
firmament, cer; cupolă, boltitură, arc, arcadă, arcuire, gang; încovoiere, flexiune, curbură; (regional) prăvălie, dugheană, băcănie, bogasierie, magazin.
Bombăni, verb Sinonime:
a mormăi, a bodogăni, a boscorodi, a dondăni, a bolborosi, a bogonisi, a murmura; a cârti, a protesta, a mustra, a reproşa, a bate la cap, a certa, a critica.
Boscorodi, verb Sinonime:
a bolborosi, a murmura, a bombăni, a mormăi, a bodogăni, a dondăni, a îndruga; a mustra, a reproşa, a cicăli, a bate la cap, a certa, a critica.
Brăţară, substantiv feminin Sinonime:
podoabă; verigă, inel, cerc; mulură, ciubuc, brâu, bordură, chenar.
Brevet, substantiv neutru Sinonime:
certificat, diplomă, garanție, licenţă, patentă, titlu.
Bucate, substantiv feminin plural (popular)
Sinonime:
alimente, bucăcioare, hrană, mâncăruri; cereale, grâne, recoltă, rod, produs.
Buclucaș (buclucașă), adjectiv Sinonime:
cârcotaş, certăreţ, cârtitor, dificil, incomod, gâlcevitor, arţăgos, scandalagiu.
Buletin, substantiv neutru Sinonime:
adeverință, atestat, act de identitate, carte de identitate, certificat, dovadă, recipisă; comunicat, anunţ, înştiinţare; anuar, revistă, periodic, anale, hebdomadar, raport (periodic); cronică, jurnal, foaie, misivă, bilet.
Bumb (bumbi), substantiv masculin (popular)
Sinonime:
ban, bulin, bumbșor, bumbușor, buton, cașetă, comprimat, glob, globuleț, nasture, pastilă, pilulă, tabletă, (botanică; regional) tufănică, (botanică; regional; la plural) pejmă, (popular) cercel (ca un buton), (regional) cheie, (variantă) bomb.
Bura, verb Sinonime:
a burniţa, a cerne, a ţârâi, a ţârcâi, a ploua mărunt. Bură, substantiv
Sinonime:
burniţă; chiciură, furtună, promoroacă, vifor, vijelie.
Calic (calică), adjectiv Sinonime:
sărac, oropsit, sărman, sărăntoc, cerşetor; zgârcit, avar, harpagon, zgârie-brânză, scump; egoist.
Calici, verb Sinonime:
a deveni calic; a sărăci, a da faliment, a se ruina, (învechit) a mofluzi; (reflexiv) a se zgârci, a se scumpi; (regional) a ologi, a schilăvi; (învechit) a cerşi, a cere.
Calicime, substantiv feminin Sinonime:
sărăcime; cerşetorime; (învechit) popor, oameni de rând.
Canat, substantiv neutru Sinonime:
cercevea, pervaz.
Căciuleală, substantiv feminin Sinonime:
ploconire, plecăciune, linguşire; milogire, insistenţă, cerere, cerşit.
Căprioară, substantiv feminin Sinonime:
ciută, cerboaică.
Căprior, substantiv masculin Sinonime:
cerb; bârnă.
Căuta, verb Sinonime:
a umbla după ceva, a cerceta, a scotoci, a cotrobăi, a se interesa (de ceva), a urmări; (reflexiv) a avea trecere, a avea preţ, a avea valoare, a se cere; a purta de grijă, a se îngriji, a se ocupa, a se interesa; a băga de seamă, a observa; a-şi da silinţa, a se strădui, a încerca; a se uita, a privi, a urmări cu ochii.
Ceafă, substantiv feminin
Sinonime:
(anatomie) grumaz, (popular) cerbice, (regional) gârbiţă; (tehnică) (regional) butuc, drug, grindei, jug, sul, (învechit) sulete; măsea.
Ceartă, substantiv feminin
Sinonime:
altercaţie, neînţelegere, confruntare, conflict, discuţie, vorbă, zarvă, (popular) gâlceavă, sfadă; admonestare, admonestaţie, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observaţie, reproş, (popular) beşteleală, muştruluială, ocară, (învechit şi regional) înfruntare, probozeală, (regional) probază, probozenie, (prin Moldova) bănat, (Moldova) şmotru, (învechit) dăscălie, împutăciune, învăţătură, preobrăzitură, probozire, răpşte, remonstrare, zabrac, (figurat) săpuneală, scuturătură; animozitate, discordie, duşmănie, învrăjbire, ostilitate, pedeapsă, pornire, sancţiune, ură, vrajbă, vrăjmăşie, zâzanie.
Celest (celestă), adjectiv Sinonime:
ceresc, divin; (figurat) pur, cast, angelic, minunat, fermecător, încântător.
Cenaclu, substantiv neutru
Sinonime:
areopag, capelă, cerc, cinecenaclu, club, grup, pleiadă, reuniune, societate.
Chenar, substantiv neutru Sinonime:
margine, bordură; cadru, cercevea, ramă, pervaz.
Chestiona, verb Sinonime:
a întreba, a cere lămuriri, a cere răspuns, a pune întrebări, a interoga.
Ciorovăi, verb Sinonime:
a se certa, a se ciondăni, a se gâlcevi, a se încontra.
Cirac, substantiv masculin
Sinonime:
adept, client, discipol, elev, favorit, învățăcel, neam, om de încredere, partizan, protejat, rubedenie, servitor, slugă, ucenic; (învechit) cerac, (învechit) cirâc, (învechit) cireac.
Circuit, substantiv neutru Sinonime:
dispozitiv închis; itinerar, drum (în cerc).
Ciuguli, verb
Sinonime:
a (se) certa, a ascuți prost (un obiect), a ciupi, a culege de ici și de acolo, a lăsa urme, a legumi, a mânca puţin, a se drăgosti, a se giugiuli, a se mângâia, a spicui, (popular) a piguli, (regional; figurat) a (se) săruta, (variantă) a ciogoli, (variantă) a ciumeli, (variantă) a ciumuli.
Ciurui, verb Sinonime:
a cerne, a trece prin ciur; a găuri, a perfora, a străpunge.
Ciută, substantiv feminin Sinonime:
căprioară, cerboaică; (regional) sălbăticiune, fiară, dihanie.
Cârcotaş (cârcotaşă), adjectiv Sinonime:
certăreţ, cârtitor, nemulţumit, dificil, incomod; intrigant, bârfitor, colportor.
Cârcoti, verb Sinonime:
a se certa, a se gâlcevi, a se sfădi; a comenta.
Cârâi, verb Sinonime:
(figurat) a cicăli, a bate capul, a plictisi; (reflexiv) a se certa, a se gâlcevi, a se sfădi, a se cârcoti.
Cârti, verb
Sinonime:
a protesta, a obiecta, a se plânge, (figurat) a murmura, a admonesta, a certa, a ciopârţi, a critica, a crâcni, a dăscăli, a dojeni, a învrăjbi, a moraliza, a mustra, a plânge, a protesta, a sfârteca, a sfâşia, a supăra.
Comanda, verb
Sinonime:
a da ordin, a da dispoziţii, a ordona, a porunci, a dispune, a cere, a impune; (tehnică) a controla, a regla; a gestiona, a conduce; a decreta, a dicta, a obliga; a necesita, a vrea. Comandă, substantiv feminin
Sinonime:
dispoziţie, poruncă, ordin; solicitare, cerere; conducere; consumație; (tehnică) element de meniu, levier, manetă, reglaj, telecomandă, volan. Comânda, verb
Sinonime:
a pomeni; a jertfi, a sacrifica.
Comandament, substantiv neutru
Sinonime:
autoritate, organ de comandă, organ de conducere, putere, stat-major, ștab; canon, cerință, comandă, decalog, exigență, imperativ, intimare, lege, necesitate, nevoie, normă, obligație, ordin, poruncă, precept, pretenție, regulă, trebuință, ucaz, ultimat, ultimatum.
Chioşc, substantiv neutru
Sinonime:
belvedere, cerdac, edicul, foișor, gheretă, glorietă, minimagazin, mirador, pavilion, tonetă, (Transilvania) filigorie, (variantă) chioș, (variantă) chioşc.
Competent (competentă), adjectiv
Sinonime:
priceput, pregătit; îndreptăţit, în drept, în materie, bun, capabil, destoinic, dotat, experimentat, încercat, înzestrat, valoros, versat, vrednic, (rar) preparat, (învechit şi popular) harnic, (popular) cercat, (învechit) ispitit, mândru, practic, practicos, practisit, putincios; avizat, chemat, autorizat.
Confirma, verb
Sinonime:
a adeveri, a atesta, a întări, a recunoaşte, a certifica, a arăta, a demonstra, a dovedi, a mărturisi, a proba, a sprijini, a stabili, a susţine, (livresc) a corobora, (învechit şi regional) a probălui, (învechit) a încredinţa, a mărturi, a probui; a consacra, a consfinţi, a ratifica, a sancţiona, a valida, (învechit) a sacra.
Considera, verb
Sinonime:
a (se) crede; a aprecia, a admira, a (se) socoti, a eticheta, a analiza, a contempla, a avea în vedere, a estima, a studia, a examina, a judeca, a cântări, a reflecta, a privi, a ține cont de, a venera, a chibzui, a găsi, a gândi, a opina, (popular) a chiti, a cugeta, (învechit) a cunoaşte, a număra; a (se) vedea; (rar) a proclama, (învechit) a prochema, a proclamarisi;
(figurat) a taxa; a se închipui, (popular) a se ţine; a cerceta, a investiga, a urmări.
Consulta, verb
Sinonime:
a cere sfat, a întreba, a chestiona; a cerceta, a căuta, a parcurge, a citi; a examina, a vedea, a se sfătui, (rar) a se consfătui, (învechit şi popular) a se chibzui, (Moldova) a se cislui, (învechit, în Transilvania) a se divăni.
Corp, substantiv neutru
Sinonime:
anatomie, cadavru, carne, conţinut, cuprins, element, lucru, materie, mort, obiect, organism, persoană, substanţă chimică, substanţă, suflet, trunchi, trup; asociație, colectivitate, comunitate, fraternitate, corporatie, grup; (corp compus) combinaţie; (corp simplu) element; (corp vitros) umoare vitroasă; (corp ceresc) astru; corpus; (expresie) (corp la corp) față în față, pieptiș, deschis, în luptă dreaptă, (prin extensie) înverșunat, aprig; (corp de balet) companie de dans.
Cosmic (cosmică), adjectiv
Sinonime:
astral, ceresc, interplanetar, universal, sideral, spaţial.
Credinţă, substantiv feminin
Sinonime:
convingere, certitudine, siguranţă; fidelitate, statornicie, sinceritate, devotament; speranţă, încredere, nădejde; religie, cult, confesiune, doctrină, dogmă, superstiție, teză, tradiție; credo, crez, cucernicie, cuvioşenie, cuvioşie, evlavie, pietate, pioşenie, piozitate, religiozitate, smerenie, (livresc) devoţiune, (învechit) blagocestie, blagocestivie, hristoitie, râvnă, râvnire, smerire, părere; asigurare, chezăşie, concesiune, credit, datorie, garanţie, logodnă.
Creier, substantiv masculin
Sinonime:
encefal, cerebel; (figurat) minte, inteligenţă, judecată, deşteptăciune, intelect, inteligenţă, judecată, minte, pricepere, raţiune, spirit.
Crâsnic, substantiv
Sinonime:
paracliser, țârcovnic; (pescuit) (popular) cristac, (regional) cercală, ciorpac, cristaş, difan, leşnic, leşteu, lingură, năpatcă, rociu, scărţaş, (Transilvania) comiheriu, (Moldova şi Transilvania) halău, (prin Oltenia) posfat, (prin Muntenia) prijineală.
Cruce, substantiv feminin
Sinonime:
răscruce, răspântie, întretăiere, intersecţie, creştinism, ghindă, încrucişare, jumătate, lambă, spatie, treflă, vătrai, troiţă, cercevea; (tehnică) (regional) strup, strupalnic, ceatlău, (regional) flântar, măgăriţă, răscol, scară, (Moldova, Transilvania şi Banat) feleherţ, (Moldova şi Transilvania) spiţă, (Transilvania) tecărău; (tehnică) (crucea dinainte) (regional) cântar, cumpănă, scară; (crucea dinapoi) (regional) brăcinar, brănişor, coardă, iuhă, lehă, splină; (tehnică) (regional) bot, botniţă, hobot, obad, opleniţă; bulfeu; aripă; (botanică) (crucea-pământului) brânca-ursului, (învechit şi regional) sclipeţ, (regional) laba-ursului, talpa-ursului, fierea-pământului, piedicuţă, potroacă, ţintaură; (crucea-voinicului) pojarniţă, popilnic, rostopască, sunătoare, trei-răi; (articulat; constelație din emisfera nordică)
delfinul, lebăda; (crucea-pâinii) pristolnic, teişor; (crucea-salelor) sacrum. Cruce, adverb
Sinonime:
cruciş.
Crug, substantiv neutru
Sinonime:
orbită; ciclu solar, ciclu lunar; bolta cerească.
Cumsecade, adjectiv
Sinonime:
binecrescut, blajin, blând, bun, calm, cinstit, corect, corespunzător, cu purtări bune, cuviincios, de bună credinţă, de ispravă, de treabă, educat, îngăduitor, înțelegător, loial, omenos, onest, pașnic, politicos, potrivit, prietenos, tolerant, (învechit) omenit. Cumsecade, adverb
Sinonime:
bine, convenabil, cum se cere, cum se cuvine, la locul lui, omenește, perfect, strașnic, (învechit și regional) tare.
Cuviincios (cuviincioasă), adjectiv
Sinonime:
politicos, respectuos, binecrescut, decent, cumsecade, educat, la locul lui, de treabă; adecvat, cerut, conform, convenabil, corespunzător, cuvenit, indicat, meritat, necesar, nimerit, oportun, potrivit, recomandabil, recomandat, trebuincios, trebuitor.
Da, verb
Sinonime:
a oferi, a dărui, a acorda, a preda, a înmâna, a întinde, a furniza, a procura, a împrumuta, a dona, a ceda, a transmite, a atribui, a conferi, a plăti, a restitui, a jertfi, a vinde, a deplasa, a ajunge, a abate, a nimeri, a aluneca, a întoarce, a arunca, a împrăştia, a izbi, a trage, a face, a produce, a rodi, a apărea, a scoate, a provoca, a hărăzi, a îngădui, a permite, a desfăşura, a susţine, a trasa, a fâţâi, a cerne, a vopsi, a unge, a cădea, a ura; a azvârli, a întâmpla, a juca, a năpusti, a năvăli, a pomeni, a precipita, a prezenta, a repezi, a reprezenta, a sări, a tăbărî, a tălmăci, a traduce, a transpune, a veni, a zvârli. Da, adverb
Sinonime:
desigur, fireşte, (învechit şi regional) dar, (turcism, în Moldova) helbet.
Dăscăli, verb
Sinonime:
a învăţa, a povăţui, a sfătui, a îndruma; a dojeni, a mustra, a cicăli, a admonesta, a certa, a moraliza, (popular) a beşteli, a muştrului, a ocărî, a probozi, (popular) a sfădi, a sudui, (învechit şi regional) a înfrunta, a oropsi, a stropoli, a toi, (regional) a cârti, a tolocăni, (prin Moldova) a(-i) bănui, (Oltenia) a docăni, (prin Moldova) a mogorogi, (Moldova şi Bucovina) a moronci, (Bucovina) a puţui, (Moldova) a şmotri, (Oltenia şi Banat) a vrevi, (învechit) a preobrăzi, a prihăni, a probăzui, a prociti, (familiar, figurat) a săpuni, a scutura.
Deosebi, verb
Sinonime:
a recunoaşte, a distinge, a identifica, (învechit, regional) a deschilini; a (se) remarca, a se evidenţia, a excela, a desluşi, a diferenţia, a discerne, a discrimina, (învechit şi popular) a osebi, (figurat) a cerne, a diferi; a despărţi, a izola, a separa.
Deosebi, adverb
Sinonime:
aparte, deosebit, separat.
Descânta, verb
Sinonime:
a face farmece, a fermeca, a fi descântător, a înșira formule magice, a vrăji; a ademeni, a bate la cap, a batjocori, a certa, a deranja cu discursuri, a mustra, a ocărî, a plictisi, a seduce cu vorbe, a trata cu vorbe de ocară.
Descoase, verb Sinonime:
a desface; (figurat) a cerceta, a ispiti, a iscodi.
Desigur, adverb
Sinonime:
sigur, negreşit, neîndoios, bineînţeles, fără îndoială, absolut, cert, fireşte, garantat, indiscutabil, natural, neîndoielnic, normal, precis; da.
Dezbatere, substantiv feminin
Sinonime:
discuţie, examinare, cercetare, analiză, discutare, tratare, chibzuire, deliberare, (livresc) pertractare.
Deziderat, substantiv neutru Sinonime:
dorinţă, cerinţă, doleanţă, aspiraţie.
Diplomă, substantiv feminin
Sinonime:
act, atestat, brevet, bacalaureat, cartă, certificat, doctorat, licență, premiu, recompensă; zapis, document, uric, hrisov, parșemin, (familiar şi depreciativ) patalama.
Direse, substantiv neutru la plural Sinonime:
acte, certificate, documente.
Discerne, verb
Sinonime:
a aprecia la justa valoare, a delimita, a deosebi, a desluși, a desprinde, a diferenția, a discerna, a discrimina, a distinge, a judeca limpede, a raționa cu pătrundere și precizie, (Banat, Transilvania și Maramureș) a deschilini, (figurat) a cerne, (învechit și popular) a osebi.
Disputa, verb
Sinonime:
a rivaliza, a se lupta pentru; a se desfăşura, a se juca; a contesta, a se certa, a purta o dispută, a discuta, a conversa, a vorbi în contradictoriu. Dispută, substantiv feminin
Sinonime:
dezbatere, controversă, ceartă, disensiune, neînţelegere, discuție aprinsă, diferend; meci, competiție, întrecere.
Divin (divină), adjectiv
Sinonime:
admirabil, bisericesc, ceresc, demiurgic, dumnezeiesc, încântător, minunat, preaînalt, providențial, religios, sfânt, splendid, superb, (livresc) celest, (popular) sânt, (rar) div, (rar) îndumnezeit, (rar) zeiesc.
Divinitate, substantiv feminin
Sinonime:
Dumnezeu, zeu, dumnezeire, esență divină, creator, demiurg; cer.
Dojeni, verb Sinonime:
a mustra, a certa, a face observaţie.
Doleanţă, substantiv feminin Sinonime:
plângere, reclamație, jalbă, rugăminte, cerere.
Dori, verb
Sinonime:
a râvni, a năzui, a jindui, a tinde; a aspira, a ahtia, a pofti, a voi, a vrea, (învechit) a deşidera, a iubi, a jelui, a poftisi, a cere; a ura.
Dorinţă, substantiv feminin
Sinonime:
poftă, gust, năzuinţă, aspiraţie, voinţă, cerinţă, deziderat, doleanţă.
Drug, substantiv masculin
Sinonime:
bară, (regional) rudă, pârghie, broască, carâmb, ceafă, cerbice, lingou.
Durere, substantiv feminin
Sinonime:
algezie, algie, amărăciune, calvar, canon, caznă, chin, duioșie, încercare, întristare, jale, mâhnire, patimă, păs, pătimire, schingiuire, schingiuit, suferinţă, supliciu, telalgie, (figurat) povară, (învechit și popular) muncă, (învechit și popular) trudă, (învechit și regional) pătimită, (învechit și regional) scârbă, (învechit) dosadă, (învechit) duroare, (învechit) muncitorie, (învechit) pasiune, (învechit) pedeapsă, (învechit) pedepsitură, (învechit) rană, (învechit) răbdare, (învechit) schingi, (învechit) straste, (învechit) strădanie, (învechit) strânsoare, (învechit) suferire, (învechit) tortură, (învechit) tristeţe, (învechit) trudnicie, (Oltenia şi Muntenia) dor, (popular) aht, (popular) cercare, (popular) năpastă.
Eter, substantiv neutru
Sinonime:
aer, cer, atmosferă, slavă, spaţiu, văzduh, (la plural) zări.
Eticheta, verb
Sinonime:
a califica, a cota, a aprecia, a clasifica, a face, a numi. Etichetă, substantiv
Sinonime:
ceremonial, protocol, decorum, regulament; afiș, marcă, timbru, vinietă, vignetă.
Evidenţă, substantiv feminin
Sinonime:
autenticitate, axiomă, banalitate, certitudine, claritate, exactitudine, fapt, lapalisadă, limpezime, netitate, premisă, principiu, probă, realitate, siguranţă, tautologie, truism, veritate; inventar, înregistrare, oglindire.
Examen, substantiv neutru Sinonime:
probă, încercare, verificare, examinare, control; revizuire, trecere în revistă, cercetare; concurs.
Examina, verb
Sinonime:
a cerceta, a studia, a analiza, a observa, a inspecta, a măsura, a scruta, a urmări, (popular) a iscodi, (învechit şi regional) a oglindi, (învechit) a cerca, a ispiti, a căuta, a vedea, a sonda, a asculta, a consulta.
Exigenţă, substantiv feminin
Sinonime:
severitate, pretenţie, cerinţă; nevoie, trebuinţă, necesitate, rigurozitate, conştiinciozitate.
Experienţă, substantiv feminin
Sinonime:
experiment, experimentare, verificare, constatare, cercetare, probă, încercare, practică, rutină, (învechit) ispită, ispitire.
Experiment, substantiv neutru
Sinonime:
experienţă, verificare, constatare, cercetare, probă, încercare, experimentare, (popular) cercare.
Experimenta, verb Sinonime:
a încerca, a proba, a verifica, a constata, a cerceta; a trăi (un eveniment), a suferi.
Explora, verb
Sinonime:
a ausculta, a cerceta, a căuta, a investiga, a sonda, a analiza, a examina, a prospecta, a studia, a scruta, a urmări.
