Calitate
Calitate, substantiv feminin
Sinonime: aptitudine, atribut, însuşire, valoare specifică, fel de a fi, caracteristică, trăsătură, particularitate, natură, merit, virtute; poziţie, situaţie, titlu, condiţie, rang, funcție.  
 

Ales (aleasă)
Ales (aleasă), adjectiv
Sinonime: aparte, aristocrat, aristocratic, bun, de calitatea întâi, delicat, deosebit, distins, eminent, excepțional, fin, generos, ilustru, înalt, manierat, mare, mărinimos, nobil, politicos, prețios, pur, rafinat, rar, remarcabil, select, selectat, selecționat, separat, sortat, stilat, subtil, superior, triat, valoros, votat, (despre țesături) ornat cu flori, (familiar și depreciativ) simandicos, (familiar) șic, (figurat) subțire, (grecism învechit) evghenicos, (grecism învechit) evghenis, (învechit și popular) clar, (învechit și popular) mărit, (învechit și popular) slăvit, (învechit și regional) scump, (învechit) blagorod, (învechit) blagorodnic, (învechit) descurcat, (învechit) evident, (învechit) hotărât, (învechit) hotărnicit, (învechit) precis.  
 
Ca
Ca, adverb
Sinonime: cum, după cum, precum, aşa cum, de exemplu, bunăoară; aproape, cam, aproximativ, circa, vreo.

Ca, prepoziție
Sinonime: cât, la fel cu, în felul, decât, în calitate de, drept, în ce priveşte, cât priveşte, cu privire la.

Ca, conjuncție
Sinonime: pentru ca, așa ca.

Că, conjuncție
Sinonime: căci, fiindcă, deoarece, pentru că; încât, de, să; doar.  
 
Calibru
Calibru, substantiv neutru
Sinonime: alezaj; anvergură, mărime, diametru, dimensiune, etalon, gabarit, talie, volum; (familiar) fel, soi, teapă, categorie, clasă, calitate, grup.  
 
Calificativ
Calificativ, substantiv neutru
Sinonime: apreciere, notă, etichetă; epitet, apelativ, atribut, caracteristică, calitate, poreclă, supranume, poreclă.  
 
Capacitate
Capacitate, substantiv feminin
Sinonime: forţă, tărie, posibilitate, putere; valoare, calitate; cuprindere, mărime, volum, întindere; aptitudine, pricepere, îndemânare, talent.  
 
Cădere
Cădere, substantiv feminin
Sinonime: picare, căzătură, prăbuşire, dărâmare, năruire, prăvălire, răsturnare; (geografie) (cădere de apă) cascadă; scăpare, lăsare, dispariţie; eşec, insucces, nereuşită, (livresc) fiasco, chix; (figurat) calitate, competenţă, capacitate, pricepere, drept.  
 
Competenţă
Competenţă, substantiv feminin
Sinonime: pricepere, pregătire, autoritate; calitate, atribuţie.  
 
Facultate
Facultate, substantiv feminin
Sinonime: capacitate, posibilitate, aptitudine, calitate, însuşire, talent; academie, campus, colegiu, institut de învățământ superior, universitate.  
 
Fin (fină)
Fin (fină), adjectiv
Sinonime: delicat, gingaş, de calitate; subtil, ager, pătrunzător; vaporos, mărunt, selecţionat, superior, sensibil, ales, rafinat, binecrescut, civilizat, manierat, politicos, cu purtări alese.  
 
Funcţie
Funcţie, substantiv feminin
Sinonime: activitate, calitate, destinaţie, funcţionare, grad, însărcinare, job, post, profesie, rang, rol, sarcină, serviciu, slujbă, (învechit) ridicare; (matematică) aplicaţie, (funcţie bijectivă) bijecţie, (funcţie surjectivă) surjecţie.  
 
Har
Har, substantiv neutru
Sinonime: dar, talent, dispoziţie, însuşire, calitate; slavă, graţie.

Hâr, interjecție
Sinonime: mâr!  
 
Hârb
Hârb, substantiv neutru
Sinonime: ciob, ciuruc, farfurie (de calitate proastă sau știrbită), frântură, spărtură, strachină, vas (de proastă calitate sau știrbit); babalâc, baccea, căzătură, hodorog, persoană neputincioasă, ramolit.  
 
Însuşire
Însuşire, substantiv feminin
Sinonime: aplicare, apropriere, asimilare, atribut, calitate, caracter, caracteristică, dar, deprindere, dotare, facultate, fel de a fi, înclinaţie, învățare, înzestrare, notă, particularitate, proprietate, putere, semn specific, talent, trăsătură, valoare (specifică), virtute, (rar) bun, (regional) însușietate; (figurat) amprentă, marcă, pecete, sigiliu, timbru.  
 
Mană
Mană, substantiv feminin
Sinonime: belşug, abundenţă, îmbelşugare, îndestulare, prisos, bogăţie, berechet; rugină la vegetale.

Mâna, verb
Sinonime: a îndemna, a sili; a mişca, a împinge; a se grăbi.

Mână, substantiv feminin
Sinonime: braţ, membru superior, palmă, pumn, (învechit și regional) brâncă, (popular și familiar) labă; (mână curentă) balustradă; (mână de lucru) forță de muncă; (botanică) (mâna-Maicii-Domnului) (regional) palma-sfintei-Mării; (tehnică) bată, braț, crac, furcă, margine, mâner, pervaz, spetează, stâlp, (regional) ciocan, (regional) condac, (regional) cotoi, (regional) cujbă; calitate, cocârlă, condiție, femeiușcă, fofează, grijă, hădărag, leucă, mănunchi, mănușă, măsea, muierușcă, pază, posesiune, rang, schimbătoare, seamă, stare, stăpânire, teapă, titirez, treaptă.  
 
Natură
Natură, substantiv feminin
Sinonime: mediu, realitate, viaţă; fire, temperament, caracter; calitate, soi, fel, gen, varietate, sort, specie, categorie.  
 
Număr
Număr, substantiv neutru
Sinonime: bucată, cantitate, ceată, cifră, colectivitate, dimensiune, ediție, exemplar, grup, masă, mărime, mulţime, parte, seamă, spectacol, sumă, talie, total, (învechit) cislă, (număr fracţionar) număr raţional, (număr zecimal) fracţie zecimală; (familiar, locuţiune) (numărul unu) de prima calitate, excelent, fără pereche, fenomenal, strașnic.  
 
Particularitate
Particularitate, substantiv feminin
Sinonime: atribut, calitate, caracter (particular), caracteristică, circumstanță particulară, detaliu, individualitate, însușire, notă distinctivă, originalitate, particularism, proprietate, semn, singularitate, specialitate, specific, specificitate, tipicitate, trăsătură caracteristică, (figurat) amprentă, (figurat) marcă, (figurat) pecete, (figurat) sigiliu, (figurat) timbru, (regional) însușietate.  
 
Sarcină
Sarcină, substantiv feminin
Sinonime: greutate, încărcătură, povară, apăsare, balast; obligaţie, îndatorire, răspundere; misiune, calitate, slujbă, rol; graviditate.  
 
Sort
Sort, substantiv neutru
Sinonime: fel, gen, categorie, calitate.

Şorț, substantiv neutru
Sinonime: catrinţă, zăvelcă.  
 
Stofă
Stofă, substantiv feminin
Sinonime: bucleu, draperie, liberti, postav, țesătură, (învechit) chețălvan, (învechit și regional) cumaș, (la plural) textile, (regional) pănură; (figurat) aptitudine, calitate, caracter, dispoziție, fire, material, merit, natură, predispoziție, substanţă, talent; (variantă) ștofă.  
 
Titlu
Titlu, substantiv neutru
Sinonime: antet, apelație, atribuţie, brevet, calitate, certificat, demnitate, denominație, denumire, designație, diplomă, drept, funcție, intitulare, manșetă, nume, numire, obligație, rang, rubricariu, subtitlu, titru, (figurat) bază legală, (învechit) spiță, (învechit) stat, (învechit) titol, (învechit) titulă, (învechit) tituluș.  
 
Virtute
Virtute, substantiv feminin
Sinonime: caracter, tărie, morală, integritate; calitate, proprietate, însuşire; bunătate, capacitate, castitate, curăţenie, merit, puritate, sfințenie, virginitate.  
 
Vârtute
Vârtute, substantiv feminin (popular)
Sinonime: însuşire, calitate; bărbăţie, curaj, vrednicie; putere, tărie, vigoare.  
 
Volnicie
Volnicie, substantiv feminin (învechit)
Sinonime: acord, aprobare, asentiment, autonomie, autoritate, autorizaţie, aviz, calitate, capacitate, cădere, competenţă, consimţământ, consimţire, destoinicie, drept, independenţă, încuviinţare, îndreptăţire, îngăduinţă, învoială, învoire, libertate, neatârnare, permisiune, pregătire, pricepere, seriozitate, suveranitate, valoare, voie, voință, vrednicie, vrere.  
 
Atribut
Atribut, substantiv neutru
Sinonime: însuşire, apelativ, caracter, caracteristică, proprietate, calificativ, calitate, emblemă, epitet, simbol, apanaj.  
 
Amprentă (amprente)
Amprentă (amprente), substantiv feminin
Sinonime: timbru, ștampilă, marcă, sigiliu, semnătură, semn, stigmat, urmă; atribut, calitate, caracter, caracteristică, însuşire, întipărire, notă, particularitate, proprietate, specific, tipar, trăsătură.  
 
Drept
Drept, adverb
Sinonime: aţă, direct, perpendicular, vertical, (învechit) prost, ţeapăn; adevărat, just, corect; chiar, exact, întocmai, precis, tocmai, (popular) oblu, taman, (învechit şi regional) prisne, (prin Oltenia) tam, (învechit, în Transilvania) acurat, (popular, figurat) curat.

Drept, substantiv
Sinonime: jurisprudenţă, (învechit şi popular, la plural) legile, (învechit) drit; calitate, împuternicire, privilegiu; (drept de preferință) prioritate; (drept de reproducere) (englezism) copyright.

Drept, prepoziție
Sinonime: lângă, de, în față, alături de, pentru, ca, în calitate de, în loc de; (drept care) așadar, prin urmare, deci.  
 
Gospodăresc
Gospodăresc, adjectiv
Sinonime: casnic, de calitate, economic, priceput, (rar) conjugal.  
 
Tipesă
Tipesă, substantiv
Sinonime: individă, tipă, femeie (de proastă calitate).  
 
Pontifica
Pontifica, verb
Sinonime: a oficia în calitate de pontif, a trona; (familiar) a acționa cu emfază, a-și da aere.  
 
Pichet
Pichet, substantiv
Sinonime: detașament, subunitate militară, jalon, țăruș, (învechit) posadă; vin de calitate proastă; (locuţiune) (pichet de grevă) detașament de muncitori greviști.  
 
Primăție
Primăție, substantiv
Sinonime: (învechit) funcție, demnitate, calitate de primat.  
 
Subprodus
Subprodus, substantiv
Sinonime: produs de calitate inferioară, produs secundar.  
 
Superfin
Superfin, adjectiv
Sinonime: de cea mai bună calitate, de o finețe rară, extrafin, foarte fin, superior, suprafin, ultrafin.  
 
Vil
Vil, adjectiv
Sinonime: (franțuzism învechit) abject, de proastă calitate, demn de disprețuit, ignobil, infam, josnic, mârșav, mișel, mizerabil, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, ordinar, servil, ticălos.  
 
Pieloteie
Pieloteie, substantiv
Sinonime: carne de calitate inferioară, chist, epicarp, excrescență, membrană, pănușă, pielcuță, piele, pieliţă, pielușină, pojghiță, tumoare, țesut.  
 
Însușietate
Însușietate, substantiv
Sinonime: atribut, calitate, caracter, caracteristică, însușire, notă, particularitate, proprietate, semn, specific, trăsătură.  
 
Second-hand
Second-hand, adjectiv
Sinonime: de calitate inferioară, folosit, la mâna a doua, purtat, uzat, vechi; indirect.  
 
Canar
Canar, substantiv
Sinonime: (ornitologie) cănăraș, cănăriță, cănăruț.

Canar, adjectiv invariabil
Sinonime: (regional, învechit) de primă calitate.  
 
Marmanziu
Marmanziu, adjectiv (învechit și regional)
Sinonime: de bună calitate, foarte bun, profir, purpuriu, roșu-deschis, roșu-purpuriu, superior, vişiniu, (regional) mermeziu, (variantă) marmaziu.  
 
Piclă
Piclă, substantiv (regional)
Sinonime: făină de calitate superioară, (învechit) nișaștea, (regional) făină nulașă, (regional) mudmel, (regional) pervă; sită (la moară).  
 
Perv
Perv, adjectiv (regional)
Sinonime: (despre făină) de calitate superioară, de primă calitate, fin, (regional) nulaș, (regional) piclă.  
 
Miezură
Miezură, substantiv (regional)
Sinonime: lână (de calitate mijlocie), miţă, (popular) codină; (miezură de grâu) tărâțe de grâu.  
 
Postula
Postula, verb
Sinonime: a cere cu insistență, a formula în calitate de postulat.  
 
Submediocru
Submediocru, adjectiv
Sinonime: de calitate inferioară.  
 
Opticitate
Opticitate, substantiv
Sinonime: (fizică) calitate optică.  
 
Pişălău
Pişălău, substantiv (popular)
Sinonime: (popular) must, mustăraie, mustăreață, musteală, pișat, urină; (figurat) amestec de lucruri, (figurat) lucru de calitate inferioară, (figurat) talmeș-balmeș.  
 
Excelență
Excelență, substantiv
Sinonime: alteță, calitate, eminență, înălțime, maiestate, perfecțiune, preeminență, superioritate, transcendență; (variante învechite) celenție, ecțelenție, escelencie, escelență, escelenție, escelință, eselență, eselenție, eselință, excelenție, exelensie, exelență, exelenție, exțeleanție, exțelenție.  
 
Paraditură
Paraditură, substantiv
Sinonime: (familiar) lucru de proastă calitate, lucru deteriorat, lucru stricat, lucru uzat, obiect de proastă calitate, obiect stricat, obiect uzat.  
 
Carmelină
Carmelină, substantiv
Sinonime: lână de calitatea a doua, lână regenerată, vigonie.  
 
Pacotilă
Pacotilă, substantiv
Sinonime: camelotă, marfă de calitate inferioară.  
 
Pliușcă
Pliușcă, substantiv (regional)
Sinonime: rachiu de calitate inferioară, (regional) holercă, (regional) pliuhă.  
 
Îndreptăţire
Îndreptăţire, substantiv
Sinonime: autoritate, calitate, cădere, competență, drept, dreptate, îndrituire, justificare, legitimare, legitimitate, motivare, motivație, rațiune, temei, (învechit) rezon, (învechit) voinicie, (popular) noimă.  
 
Premium
Premium, adjectiv invariabil
Sinonime: de calitate superioară, superior, vârf de gamă.

Premium, substantiv (învechit)
Sinonime: premiu, recompensă.  
 
 


Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

RSS


Meniu
Dictoo.eu
Dictoo.eu
Dictoo
Dicționar