Bun (bună), adjectiv Sinonime:
cumsecade, binevoitor, generos, amabil, de inimă; de treabă; blând, prietenos, îngăduitor, blajin, calm, paşnic, potolit, liniştit, cuminte, ascultător, cuviincios; agreabil, plăcut, satisfăcător, convenabil, util, binevenit, de preţ, potrivit, corespunzător, apt; înzestrat, destoinic, iscusit, capabil, dibaci, abil, vrednic; valabil, nealterat, nescăzut, neuzat, în circulaţie.
Bună (bune), substantiv feminin Sinonime:
bunică.
Bună-credinţă, substantiv feminin Sinonime:
sinceritate, onestitate, cumsecădenie, francheţe, fidelitate, devotament, lealitate, loialitate.
Bună-cuviinţă, substantiv feminin
Sinonime:
politeţe, respect, bună-creştere.
Bună-dimineaţa, substantiv feminin Sinonime:
(plural) zorele (plantă).
Buna-Vestire, substantiv
Sinonime:
(biserică) (popular) Blagoveştenie.
Bunăciune, substantiv
Sinonime:
femeie sexi.
Bunăoară, adverb Sinonime:
de exemplu, de pildă, cum ar fi, să zicem.
Bunar, substantiv
Sinonime:
apă, fântână, puţ.
Bunăstare, substantiv feminin Sinonime:
bogăție, prosperitate, situaţie bună, opulenţă; (popular) pricopseală.
Bunătăcios, adjectiv (învechit)
Sinonime:
bun.
Bunătămare, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
bunătate, bunăvoință.
Bunătate, substantiv feminin Sinonime:
buneţe, cumsecădenie, omenie, generozitate, bunăvoinţă, amabilitate, blândeţe, îngăduinţă.
Bunătatnic, adjectiv
Sinonime:
binefăcător.
Bunăvestire, substantiv feminin Sinonime:
blagoveştenie.
Bunăvoinţă, substantiv feminin Sinonime:
îngăduinţă, amabilitate, tragere de inimă; râvnă, zel, sârg; afecţiune, cordialitate, prietenie.
Amabilitate, substantiv feminin
Sinonime:
afabilitate, amenitate, atenție, atitudine amabilă, bunătate, bunăvoință, cavalerism, civilitate, complezență, compliment, comportare amabilă, comunicativitate, condescendență, culanță, curtoazie, galanterie, gentilețe, grațiozitate, îndatorare, manieră, mansuetudine, măgulire, obliganță, politețe, prevenire, prietenie, serviabilitate, sociabilitate, solicitudine, (figurat) căldură, (învechit) complăcere, (învechit) complezanță, (învechit) filotimie, (învechit) gentileță, (învechit) libov, (învechit) politeță, (învechit) priință, (învechit) tropos, (rar) curtenie.
Armonie, substantiv feminin Sinonime:
acord, concordanţă, consens, potrivire, bună înţelegere; omogenitate, regularitate, simetrie, unanimitate.
Atenţie, substantiv feminin Sinonime:
concentrare, băgare de seamă, grijă, interes; (figurat) amabilitate, solicitudine, bunăvoinţă, politeţe; cadou, dar. Atenţie, interjecție
Sinonime:
păzea! piua! şase! şest! zexe!
Belşug, substantiv neutru Sinonime:
abundenţă, îmbelşugare, bogăție, prisos, prosperitate, berechet, bunăstare; (regional) blagă; huzur, îmbuibare, lux, răsfăţ, dezmăţ.
Benevol (benevolă), adjectiv Sinonime:
voluntar, de bună voie, nesilit, de la sine, dezinteresat, gratuit.
Berechet, substantiv neutru Sinonime:
din plin; belşug, abundenţă, prisos, îmbelşugare, bogăţie, avere, prosperitate, bunăstare, (regional) blagă.
Bine, adverb Sinonime:
acceptabil, potrivit, mulţumitor, satisfăcător, adecvat, convenabil, plăcut, agreabil. Bine, substantiv neutru Sinonime:
mulţumire, fericire, bunăstare; faptă bună, binefacere; folos, avantaj. Bine, adjectiv
Sinonime:
prezentabil. Bine, interjecție
Sinonime:
bravo!
Binefacere, substantiv feminin Sinonime:
faptă bună, facere de bine, generozitate; avantaj, folos, profit; caritate, filantropie.
Bineţe, substantiv feminin plural
Sinonime:
bună ziua, salut, salutare; (popular; în expresia) (a da binețe) a saluta.
Binefăcător (binefăcătoare), adjectiv
Sinonime:
amabil, benefic, binevenit, bun, bunătatnic, cumsecade, darnic, favorabil, folositor, generos, milos, milostiv, prielnic, propice, util, (învechit și regional) birefăcător, (învechit) părtinitor.
Blagoveştenie, substantiv feminin Sinonime:
bunăvestire.
Blândeţe, substantiv feminin Sinonime:
bunătate, îngăduinţă, clemenţă, toleranţă, noblețe, calm, omenie, prietenie.
Bogăţie, substantiv feminin Sinonime:
avere, avuţie, bunăstare, belşug, lux, prosperitate, comoară, tezaur, abundenţă, îmbelşugare, opulență, prisos, (regional) blagă, berechet; capital.
Bonjur, interjecție Sinonime:
bună ziua, salut, salutare; noroc.
Bonton, substantiv neutru (rar)
Sinonime:
bună-creştere, distincție, eleganță, etichetă, maniere, politeţe.
Bucurie, substantiv feminin Sinonime:
încântare, jovialitate, mulţumire, satisfacţie, bună dispoziţie, desfătare, veselie, voioșie.
Bunică, substantiv feminin
Sinonime:
bunicuță, buniță, maică, mamaie, mamă bătrână, mamă bună, mamă-mare, mam-mare, (învechit și popular) bună, (Oltenia) bâtă.
Ca, adverb Sinonime:
cum, după cum, precum, aşa cum, de exemplu, bunăoară; aproape, cam, aproximativ, circa, vreo. Ca, prepoziție Sinonime:
cât, la fel cu, în felul, decât, în calitate de, drept, în ce priveşte, cât priveşte, cu privire la. Ca, conjuncție Sinonime:
pentru ca, așa ca. Că, conjuncție Sinonime:
căci, fiindcă, deoarece, pentru că; încât, de, să; doar.
Camaraderesc (camaraderească), adjectiv Sinonime:
prietenesc, tovărăşesc, colegial; loial, cinstit; onest, corect, cumsecade, de bună credinţă.
Carieră, substantiv feminin
Sinonime:
domeniu (de activitate), meserie, ocupație, profesie, profesiune, ramură (de muncă), situație bună; arenarie, balastieră, exploatare minieră, microcarieră, mină, (regional) baie; amfiteatru, arenă, manej; (figurat) cale, drum.
Caritate, substantiv feminin Sinonime:
milă, generozitate, filantropie, bunătate.
Cavalereşte, adverb Sinonime:
cu politețe, cu amabilitate, cu bunăvoinţă; sincer, deschis, pe faţă.
Cavalerism, substantiv neutru Sinonime:
vitejie, eroism; politeţă, amabilitate, bunăvoinţă, generozitate, cinste; onestitate, sinceritate, lealitate.
Cinstit (cinstită), adjectiv Sinonime:
onest, corect, cumsecade, de bună credinţă, loial; virtuos, cast, pur, nevinovat; stimat, onorat, respectat.
Clemenţă, substantiv feminin Sinonime:
indulgenţă, îndurare, generozitate, îngăduinţă, bunătate, blândeţe.
Complezenţă, substantiv feminin Sinonime:
amabilitate, bunăvoinţă, servilitate.
Corect (corectă), adjectiv Sinonime:
cumsecade, onest, cinstit, loial, de bună credinţă, de caracter, ireproşabil; adevărat, just, drept, întemeiat.
Cuminţenie, substantiv feminin Sinonime:
bună purtare, seriozitate; înţelepciune, prevedere.
Cumsecade, adjectiv
Sinonime:
binecrescut, blajin, blând, bun, calm, cinstit, corect, corespunzător, cu purtări bune, cuviincios, de bună credinţă, de ispravă, de treabă, educat, îngăduitor, înțelegător, loial, omenos, onest, pașnic, politicos, potrivit, prietenos, tolerant, (învechit) omenit. Cumsecade, adverb
Sinonime:
bine, convenabil, cum se cere, cum se cuvine, la locul lui, omenește, perfect, strașnic, (învechit și regional) tare.
Cumsecădenie, substantiv feminin Sinonime:
onestitate, bună credinţă, fidelitate, sinceritate.
Decenţă, substantiv feminin
Sinonime:
bună-cuviinţă, ruşine, pudoare, politeţe.
Dezmăţat (dezmăţată), adjectiv
Sinonime:
destrăbălat, desfrânat, corupt, imoral, decăzut, deșănțat; lipsit de rușine, lipsit de bună-cuviință; cu înfățișare dezordonată, cu înfățișare neglijentă.
Dispune, verb
Sinonime:
a alege cu fermitate, a aranja, a așeza, a avea (la dispoziție), a bate, a birui, a clasa, a clasifica, a comanda, a da dispoziții, a decide, a decreta, a deveni vesel, a distribui, a fi în voie bună, a fixa, a grupa, a hotărî, a împărți, a întocmi, a întrece, a învinge, a orândui, a ordona, a organiza, a petrece, a porunci, a poseda, a potrivi, a pune, a râde, a rândui, a repartiza, a se amuza, a se bucura, a se desfăta, a se distra, a se folosi după bunul plac, a se înveseli, a se veseli, a sistematiza, a stabili, a statornici, a stipula, (învechit) a conduce, (învechit) a dispoza, (învechit) a dispozarisi, (învechit) a drege, (învechit) a învăța, (învechit) a judeca, (învechit) a lega, (învechit) a libovi, (învechit) a poveli, (învechit) a se distrage, (învechit) a se eglendisi, (învechit) a tocmi, (popular) a chiti, (popular) a soroci, (prin Banat și Transilvania) a priti, (rar) a prescrie.
Divertisment, substantiv neutru
Sinonime:
agrement, amuzament, distractivitate, distracție, interludiu, recreație, voie bună.
Dulceaţă, substantiv feminin
Sinonime:
(Transilvania şi Banat) pecmez, (Transilvania) silvoiz, magiun; plăcere, desfătare, mulțumire sufletească, bucurie, fericire, încântare; blândeţe, bunătate, duioşie.
Fireşte, adverb Sinonime:
natural, bineînţeles, negreşit, desigur, de bună seamă, normal.
Fântână, substantiv feminin
Sinonime:
izvor, obârşie, sursă; apă, puţ, (regional) bunar, (învechit) cişmea; (fântână arteziană, fântână săltătoare, fântână săritoare, fântână țâșnitoare) arteziană, havuz.
Generozitate, substantiv feminin
Sinonime:
altruism, atitudine generoasă, bunătate, caritate, clemență, cumsecădenie, dărnicie, filantropie, galantonie, largheţe, liberalitate, magnanimitate, mansuetudine, mărinimie, munificență, nobleţe.
Glacial (glacială), adjectiv
Sinonime:
de gheaţă, distant, îngheţat, hibernal, lipsit de bunăvoință, lipsit de căldură, lipsit de prietenie, marmorean, neprietenos, nesociabil, polar, rece, rezervat.
Gratie, substantiv feminin
Sinonime:
bară de metal, grătar, grilaj, grilă, rețea, spalier, spetează, vergea, zăbrea, (popular) ostreţ, (Transilvania) roştei. Graţie, substantiv feminin
Sinonime:
avantaj, bunăvoință, concesie, dar, delicateţe, drăgălăşenie, eleganţă, favoare, fineţe, gingăşie, graţiere, har, milă, mlădiere, protecţie, supleţe, zvelteţe, (învechit) măiestrie, (plural) farmece, (plural) nuri. Graţie, prepoziție
Sinonime:
cu ajutorul, datorită, mulțumită.
Huzur, substantiv neutru
Sinonime:
belșug, bunăstare, îmbuibare, lăfăială, lăfăire, lenevie, lipsă de griji, răsfăț, răsfățare, tihnă, trai comod, trândăvie, (figurat) bumbac, (învechit) rahat.
Îndurare, substantiv feminin Sinonime:
milă, înduioşare, compătimire, compasiune, bunătate.
Îngăduinţă, substantiv feminin
Sinonime:
amânare, aprobare, asentiment, autorizație, bunăvoinţă, clemenţă, generozitate, iertare, indulgenţă, încuviinţare, îngăduire, înţelegere, mărinimie, milă, păsuială, păsuire, permisiune, răgaz, toleranţă, voie, (învechit și popular) milostenie, (învechit) priință, (învechit) răbdare, (popular) îngăduială, (rar) tolerantism, (turcism învechit) musaadea.
Înţelegere, substantiv feminin Sinonime:
pricepere, cunoaştere, pătrundere; bunăvoinţă, comprehensiune, bunătate, generozitate; acord, învoială, angajament, consens.
Înţelepciune, substantiv feminin Sinonime:
cunoaştere, bună judecată, cuminţenie; ştiinţă, filozofie; prudenţă, chibzuinţă, socoteală.
Învoi, verb
Sinonime:
a (se) angaja, a (se) tocmi, a (se) uni, a accepta, a adera la, a admite, a aproba, a concilia, a consimţi, a conveni, a face pe voie, a fi în concordanță, a încuviința, a îngădui, a lăsa, a pactiza, a permite, a primi, a se împăca, a se îndupleca, a se înțelege, a se potrivi, a se reconcilia, a se vorbi, a trăi în bună înțelegere, a voi, a vrea, (Banat) a se toldui, (grecism învechit) a se simfonisi, (învechit și popular) a se prinde, (învechit și regional) a se grăi, (învechit și regional) a se pleca, (învechit) a aprobălui, (învechit) a favoriza, (învechit) a fi de acord, (învechit) a mulțumi, (învechit) a ogodi, (învechit) a pristăni, (învechit) a se lovi, (învechit) a se târgui, (învechit) a veni, (livresc) a concede, (Moldova și Bucovina) a pozvoli, (popular) a se ajunge, (popular) a se pogodi, (prin Muntenia) a se îndogăți.
Jovialitate, substantiv feminin
Sinonime:
alegrețe, bună dispoziție, comunicativitate, veselie, voioșie.
Largheţe, substantiv feminin Sinonime:
dărnicie, generozitate, bunătate, înţelegere, omenie.
Lealitate, substantiv feminin Sinonime:
sinceritate, onestitate, francheţe, bunăcredinţă.
Locma, substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
afacere, avantaj, câştig, chilipir, îndestulare; clătită, mâncare bună, plăcintă (turcească), prăjitură (orientală), sinecură.
Mărinimie, substantiv feminin
Sinonime:
bărbăție, bravură, bunătate, bunăvoinţă, culanță, curaj, cutezanță, dărnicie, dârzenie, forță morală, generozitate, încumetare, îndrăzneală, îngăduință, înțelegere, liberalitate, milă, munificență, neînfricare, noblețe, semeție, temeritate, (familiar) galantonie, (figurat) larghețe, (învechit și popular) milostenie, (învechit) filotimie, (învechit) magnanimitate, (învechit) marinimie, (învechit) marinimozitate, (învechit) mărime, (învechit) priință, (turcism învechit) musaadea.
Mezelic, substantiv neutru (familiar) Sinonime:
gustare, aperitiv, delicatese, bunătăţi.
Milă, substantiv feminin Sinonime:
compătimire, îndurare; pomană, milostenie; mizerie, tristeţe, melancolie, jale; bunăvoinţă, bunătate, indulgenţă, graţie.
Milosârdie, substantiv feminin (învechit) Sinonime:
milostenie, milă; compătimire, îndurare, indulgenţă, bunătate, clemență, binefacere.
Milostenie, substantiv feminin
Sinonime:
ajutor, altruism, binefacere, bunăvoință, clemenţă, danie, grație, har, iertare, indulgenţă, îndurare, îngăduință, înțelegere, mărinimie, milă, milostivire, ofrandă, pomană.
Milostivire, substantiv feminin Sinonime:
milă, îndurare, compătimire, înduioşare, bunăvoință, binefacere, pomană, dar; dărnicie, generozitate, bunătate, clemenţă.
Moralitate, substantiv feminin
Sinonime:
bună purtare, bunătate, cinste, corectitudine, învăţătură, mentalitate, morală, omenie, onestitate, probitate, sens moral, virtute, (livresc) etos; apolog, pildă.
Necuviinţă, substantiv feminin
Sinonime:
grosolănie, impertinenţă, impolitețe, indecenţă, insolenţă, lipsă de bună-credință, lipsă de respect, mitocănie, mojicie, neobrăzare, neruşinare, obrăznicie, obscenitate.
Neînţelegere, substantiv feminin
Sinonime:
animozitate, ceartă, conflict, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discuție, disensiune, dispută, divergenţă, gâlceavă, învrăjbire, lipsă de bunăvoință, lipsă de înțelegere, litigiu, vrajbă, zâzanie, (Bucovina și Transilvania) șcort, (figurat) ciocnire, (grecism învechit) filonichie, (învechit și popular) price, (învechit și popular) pricină, (învechit și popular) sfadă, (învechit și regional) pricaz, (învechit și regional) scârbă, (învechit și regional) toi, (învechit) dezunire, (învechit) gâlcevire, (învechit) împoncișare, (învechit) județ, (învechit) neașezare, (învechit) neunire, (învechit) pâră, (învechit) pricinuire, (învechit) pricire, (învechit) prigoană, (învechit) prigonire, (învechit) zavistie, (învechit) zurbavă, (livresc, figurat) fricțiune, (Moldova și Transilvania) poară, (popular și familiar) cârcotă, (popular și familiar) dihonie, (popular și familiar) râcă, (popular) harță, (regional) bucluc, (regional) hâră, (regional) poancă, (regional) sfădălie, (regional) zoală.
Nobleţe, substantiv feminin Sinonime:
cavalerism; generozitate, mărinimie, bunătate; distincţie, eleganţă, graţie.
Noroc, substantiv neutru Sinonime:
soartă, ursită, destin, fatalitate; şansă, avantaj, concurs de împrejurări; fericire, bine, mulţumire, bunăstare, succes, izbândă.
Nou (nouă), adjectiv Sinonime:
contemporan, actual, de azi, de acum, de faţă, prezent, recent; evoluat, dezvoltat, perfecţionat, îmbunătăţit, ameliorat, îndreptat; neîntrebuinţat, nefolosit, neuzitat, în stare bună, neuzat, nedeteriorat, netocit, nedegradat; neexperimentat, novice, nepriceput, neîncercat.
Politeţe, substantiv feminin Sinonime:
amabilitate, bună-cuviinţă.
Precum, conjuncție Sinonime:
aşa cum, după cum, tot astfel cum. Precum, adverb Sinonime:
ca de pildă, ca de exemplu, bunăoară.
Prieteneşte, adverb
Sinonime:
amical, bine, binevoitor, camaraderește, colegial, cu bunăvoinţă, cu prietenie, deschis, dezinteresat, franc, loial, prietenos, sincer, tovărășește.
Prosperitate, substantiv feminin Sinonime:
înflorire, dezvoltare, propăşire, progres, bunăstare, bogăţie, belşug, îndestulare.
Sănătos (sănătoasă), adjectiv
Sinonime:
adecvat, bun, conform, convenabil, corespunzător, curat, cuvenit, echilibrat, folositor, gândit, grozav, igienic, intact, în bună stare, întreg, judicios, natural, nealterat, neatins, nevătămat, nevătămător, neviciat, nimerit, normal, oportun, oxigenat, ozonat, potabil, prielnic sănătății, proaspăt, pur, purificat, rațional, recomandabil, recomandat, rezistent, rezonabil, salubru, salutar, serios, socotit, solid, stăruitor, strașnic, tare, teafăr, temeinic, teribil, util, valid, viguros, zdravăn, (figurat) bine consolidat, (figurat) chibzuit, (figurat) cinstit, (figurat) corect, (figurat) cu bun-simț, (figurat) cu prestigiu, (figurat) de bun-simț, (figurat) durabil, (figurat) indicat, (figurat) instructiv, (figurat) intangibil, (figurat) înțelept, (figurat) moral, (figurat) onest, (figurat) potrivit, (învechit și regional) nebântuit, (învechit și regional) sânătos, (învechit și regional) sinătos, (popular) nebolit, (popular) nestricat, (regional) neted.
Singur (singură), adjectiv Sinonime:
neînsoțit, singuratic, solitar, izolat, retras; de bună voie, de la sine; unic; numai, exclusiv, doar.
Solicitudine, substantiv feminin
Sinonime:
amabilitate, ataşament, atenţie, bunăvoință, grijă, închietudine, înţelegere, prevenire, prietenie, (învechit) preveniență, (învechit) prevenție.
Suflet, substantiv neutru Sinonime:
conştiinţă, minte, caracter, simţire; omenie, bunătate; curaj, îndrăzneală; viaţă, suflu, inimă; persoană, om, ins, locuitor; suflare, respiraţie.
Vesel (veselă), adjectiv Sinonime:
voios, cu voie bună, binedispus, satisfăcut; (figurat) desfătător, plăcut, agreabil.
Veselie, substantiv feminin Sinonime:
bună dispoziţie, însufleţire, voioşie, bucurie; (figurat) petrecere, ospăţ, chef.
Virtute, substantiv feminin
Sinonime:
caracter, tărie, morală, integritate; calitate, proprietate, însuşire; bunătate, capacitate, castitate, curăţenie, merit, puritate, sfințenie, virginitate.
Voioşie, substantiv feminin Sinonime:
voie bună, veselie, bună dispoziţie.
Voluntar (voluntară), adjectiv Sinonime:
hotărât, energic, autoritar, decis; încăpăţânat, îndărătnic, căpos; (adverb) de bună voie, de la sine, din proprie iniţiativă, nesilit de nimeni.
Antren, substantiv
Sinonime:
alegrețe, animaţie, ardoare, bună dispoziție, căldură, entuziasm, foc, însuflețire, petulanță, vioiciune, (figurat) viață, (rar) vivacitate.
Buneţe, substantiv
Sinonime:
blândeţe, bunătate.
Comizeraţie, substantiv
Sinonime:
bunătate, compasiune, compătimire, facere de bine, milă, sensibilitate, toleranță.
Complăcere, substantiv
Sinonime:
amabilitate, bunăvoinţă, serviabilitate.
Mansuetudine, substantiv
Sinonime:
altruism, benignitate, blândețe, bunătate, filantropie, generozitate, îngăduință, răbdare, magnanimitate, milă, omenie.
Obliganță, substantiv
Sinonime:
amabilitate, bunăvoință.
Grațiozitate, substantiv
Sinonime:
(adesea ironic) amabilitate (excesivă), atitudine curtenitoare, bunăvoință politicoasă, politețe plină de bunăvoință.
Poftim, interjecție
Sinonime:
ia! na! ţine!; (interogativ) ce? cum? (popular şi familiar) ha?; (exprimă indignare) (ei) uite? asta-i bună? iaca na? na-ți-o bună?
Mizericordie, substantiv
Sinonime:
bunătate, clemență, comizerație, compasiune, indulgență, îndurare, milă, milostivire, pardon, simpatie.
Prindoare, substantiv
Sinonime:
(regional) belşug, bogăţie, bunăstare, condiţie, confort, poziţie, prosperitate, situaţie.
Irespectuos, adjectiv
Sinonime:
lipsit de bună-cuviință, lipsit de respect, necuviincios, nerespectuos.
Eupnee, substantiv
Sinonime:
respirație bună, respirație normală.
Venie, substantiv
Sinonime:
bunăvoință, iertare, indulgență, pronie, suplicare.
Protimie, substantiv
Sinonime:
ardoare, bunăvoință, întâietate, precădere, preponderenţă, primat, primordialitate, prioritate, râvnă, sârguinţă, străduinţă, zel.
Benevolență, substantiv
Sinonime:
(livresc) bunăvoință.
Superfin, adjectiv
Sinonime:
de cea mai bună calitate, de o finețe rară, extrafin, foarte fin, superior, suprafin, ultrafin.
Pudiciţie, substantiv
Sinonime:
bună-cuviință, decență, jenă, manieră, pudoare, rușine, sfială.
Serviabilitate, substantiv
Sinonime:
amabilitate, bunăvoinţă, civilitate, complăcere, complezenţă, disponibilitate, gentilețe, obliganță, priinţă.
Seu, substantiv
Sinonime:
avere, avut, avuție, bogăție, bun, bunăstare, (la plural) mijloace, situație, stare; grăsime, osânză.
Musaadea, substantiv
Sinonime:
(învechit) bunăvoință, favoare, îngăduință, înțelegere, mărinimie, milă, protecție; licență, permis.
Păstrat, adjectiv
Sinonime:
conservat, îngrijit, ținut în stare bună.
Favor, substantiv
Sinonime:
ajutor, avantaj, benedicțiune, bine, binefacere, bunăvoință, cinste, complezență, concesie, considerație, credit, dispensă, favoare, grație, hatâr, liberalitate, privilegiu, protecție, serviciu, stimă.
Scumpie, substantiv
Sinonime:
avariție, belșug, bogăție, bunăstare, calicenie, calicie, prosperitate, zgârcenie; (botanică) lemnul-vântului, liliac, oțetar.
Neamabil, adjectiv
Sinonime:
lipsit de bunăvoință, nepoliticos, obraznic.
Exultațiune, substantiv
Sinonime:
alegretă, bună dispoziție, chiuit de bucurie, delir, entuziasm, exaltare, exaltație, exultanță, exultare, exultație, frenezie, hilaritate, ilaritate, isterie, jovialitate, jubilare, jubilație, supraexcitare, supraexcitație, surescitare, surexcitare.
