Blestemat (blestemată)
Blestemat (blestemată), adjectiv
Sinonime: afurisit, jurat, urgisit, oropsit, nenorocit; rău, mizerabil, ticălos, mişel, infam; excomunicat, renegat; mârşav, netrebnic, josnic, abject.  
 
Blestemățesc
Blestemățesc, adjectiv (învechit)
Sinonime: infam, josnic, mișel, mișelesc, mizerabil, mârșav, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, rușinos, scelerat, ticălos.  
 
Blestemățește
Blestemățește, adverb (învechit)
Sinonime: ca un blestemat, în chip mizerabil.  
 
Blestemăți
Blestemăți, verb (învechit și regional)
Sinonime: a (se) blestema, a (se) ticăloși, a ajunge rău.  
 
Blestemăţie
Blestemăţie, substantiv feminin
Sinonime: mişelie, infamie, ticăloşie, injurie, netrebnicie, nemernicie, nelegiuire, mârşăvie, josnicie.  
 

Afurisit (afurisită)
Afurisit (afurisită), adjectiv
Sinonime: rău, ticălos, blestemat, mizerabil; bandit, (familiar) al naibii.  
 
Drăcie
Drăcie, substantiv feminin
Sinonime: ştrengărie, poznă, năzbâtie, blestemăţie; drăcovenie, ciudăţenie, drăcărie, bazaconie.  
 
Drăcovenie
Drăcovenie, substantiv feminin
Sinonime: bazaconie, bâzdâganie, bizarerie, blestemăție, ciudățenie, curiozitate, drăcie, glumă, minunăție, năstrușnicie, năzbâtie, năzdrăvănie, poznă, ștrengărie, (Banat și Oltenia) miraz, (familiar) parascovenie, (Moldova) șanț, (popular) comedie, (popular) drăcărie, (rar) singularitate, (regional) dănănaie, (regional) nagodă, (regional) porcărie, (regional) șozenie, (Transilvania și Banat) mirăzenie, (variantă) dracovenie.  
 
Fărădelege
Fărădelege, substantiv feminin
Sinonime: abjecție, crimă, ignominie, infamie, josnicie, mârșăvie, mișelie, nelegiuire, nemernicie, netrebnicie, ticăloșie, turpitudine, (astăzi rar) scelerație, (figurat) murdărie, (învechit) bazaconie, (învechit) blestemăciune, (învechit) fără de lege, (învechit) fără-de-lege, (învechit) fărăleage, (învechit) făr'delege, (învechit) nebunie, (învechit) necurat, (învechit) necurăție, (învechit) necurățire, (învechit) păgânătate, (învechit) păgânie, (învechit) sacrilegiu, (învechit) verigășie, (popular și familiar) parșivenie, (popular) becisnicie, (popular) blestemăție, (popular) scârnăvie, (popular) spurcăciune, (regional) mârșăvenie, (variantă) fărdelege.

Fărădelege, adjectiv
Sinonime: abject, infam, josnic, mârşav, mişel, mişelesc, mizerabil, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, ruşinos, scelerat, ticălos, (învechit) criminal, (învechit) necredincios, (învechit) păcătos.  
 
Împeliţat (împelițată)
Împeliţat (împelițată), adjectiv
Sinonime: afurisit, blestemat, îndrăcit, poznaş.  
 
Îndrăcit (îndrăcită)
Îndrăcit (îndrăcită), adjectiv
Sinonime: înfuriat, furios, furibund; rău, afurisit, blestemat.  
 
Mişelie
Mişelie, substantiv feminin
Sinonime: abjecție, deșertăciune, fărădelege, ignominie, infamie, inutilitate, josnicie, lipsă, mârșăvie, mizerie, nelegiuire, nemernicie, netrebnicie, nevoie, nimic, sărăcie, ticăloşie, turpitudine, zădărnicie, (figurat) murdărie, (învechit) bazaconie, (învechit) blestemăciune, (învechit) nebunie, (învechit) necurat, (învechit) necurăție, (învechit) necurățire, (învechit) nimicnicie, (învechit) păgânătate, (învechit) păgânie, (învechit) verigășie, (popular și familiar) parșivenie, (popular) becisnicie, (popular) blestemăție, (popular) scârnăvie, (popular) spurcăciune, (rar) scelerație, (regional) mârșăvenie.  
 
Netrebnicie
Netrebnicie, substantiv feminin (învechit)
Sinonime: abjecție, fărădelege, ignominie, incapacitate, ineficacitate, ineficiență, infamie, inutilitate, josnicie, mârșăvie, mişelie, nelegiuire, neputință, răutate, slăbiciune, smerenie, ticăloşie, turpitudine, umilință, zădărnicie, (astăzi rar) scelerație, (figurat) murdărie, (învechit) bazaconie, (învechit) blestemăciune, (învechit) nebunie, (învechit) necurat, (învechit) necurăție, (învechit) necurățire, (învechit) păgânătate, (învechit) păgânie, (învechit) verigășie, (popular și familiar) parșivenie, (popular) becisnicie, (popular) blestemăție, (popular) nemernicie, (popular) scârnăvie, (popular) spurcăciune, (popular) ticăloșenie, (regional) cusur, (regional) mârșăvenie, (regional) viciu.  
 
Pârdalnic (pârdalnică)
Pârdalnic (pârdalnică), adjectiv
Sinonime: afurisit, blestemat, ticălos, îndrăcit, rău, netrebnic.  
 
Proclet (procletă)
Proclet (procletă), adjectiv (popular)
Sinonime: blestemat, anatemizat, afurisit, ticălos; grozav, straşnic, cumplit.  
 
Tartoriţă
Tartoriţă, substantiv feminin
Sinonime: drăcoaică, diavoliţă; (figurat) afurisită, blestemată, ticăloasă.  
 
Damnat (damnată)
Damnat (damnată), adjectiv
Sinonime: osândit, blestemat, condamnat, pedepsit, reprobat.  
 
Anatemizat
Anatemizat, adjectiv
Sinonime: afurisit, anatemat, anatematizat, anatemisit, blestemat, excomunicat, (învechit și regional) proclețit, (învechit) proclet.

Anatemizat, substantiv
Sinonime: anatemizare.  
 
Depravare
Depravare, substantiv
Sinonime: corupere, corupţie, blestemăție, desfrâu, depravațiune.  
 
Excomunicat
Excomunicat, adjectiv
Sinonime: afurisit, anatemizat, blestemat, (învechit şi regional) procleţit, (învechit) proclet, proscris.  
 
Nedemn
Nedemn, adjectiv
Sinonime: compromițător, de neiertat, dezonorant, fărădelege, infam, josnic, mârșav, mișel, mișelesc, mizerabil, nelegiuit, nemernic, netrebnic, nevrednic, rușinos, sacrileg, scârbavnic, scârbelnic, scârbit, scârnav, scelerat, spurcat, ticălos, verigaș, verigășos, (figurat) murdar, (învechit și popular) parșiv, (învechit) blestemățesc, (livresc) ignobil, (Moldova) chiolhănos.  
 
Săcret
Săcret, adjectiv
Sinonime: afurisit, ascuns, blestemat, câinos, deşert, dosit, dosnic, ferit, gol, hain, izolat, îndrăcit, lăturalnic, necălcat, necultivat, nelocuit, nepopulat, nestrăbătut, neumblat, pustiu, rău, retras, sălbatic, singuratic, tainic, tăinuit, ticălos, vid.

Săcret, substantiv
Sinonime: afurisit, blestemat, câinos, hain, îndrăcit, rău, ticălos.  
 
Procleţit
Procleţit, adjectiv
Sinonime: afurisit, anatemizat, blestemat, excomunicat.  
 
Sacrileg
Sacrileg, adjectiv
Sinonime: blestemat, infam, josnic, mârşav, mişel, mişelesc, mizerabil, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, pângăritor, profanator, ruşinos, scelerat, ticălos.  
 
Damnat
Damnat, adjectiv
Sinonime: blestemat, condamnat, interzis, reprobat, supus chinurilor infernului.

Damnat, substantiv
Sinonime: om blestemat, om osândit (la chinurile iadului), paria.  
 
Clat
Clat, adjectiv (învechit)
Sinonime: blestemat.

Clat, substantiv (regional)
Sinonime: clebeu.  
 
Urgisit
Urgisit, adjectiv
Sinonime: afurisit, aruncat, asuprit, blestemat, câinos, desconsiderat, exploatat, hain, împilat, îndrăcit, năpăstuit, necurat, nedreptățit, nesuferit, oprimat, oropsit, părăsit, persecutat, prigonit, rău, ticălos, (figurat) apăsat, (figurat) despuiat, (învechit) obijduit, (popular) obidit.  
 
Nelegiuit
Nelegiuit, adjectiv
Sinonime: abject, criminal, ignobil, infam, josnic, mârșav, mișel, mișelesc, mizerabil, nedemn, nemernic, netrebnic, rușinos, sacrileg, scelerat, ticălos, (Banat) bedaș, (figurat) infect, (figurat) murdar, (figurat) spurcat, (învechit și popular) parșiv, (învechit și popular) scârnav, (învechit și regional) ateu, (învechit și regional) ticăit, (învechit) blestemățesc, (învechit) criminalicesc, (învechit) fărădelege, (învechit) păgânos, (învechit) scârbavnic, (învechit) scârbelnic, (învechit) scârbit, (învechit) verigaș, (învechit) verigășos, (învechit) vil, (Moldova) chiolhănos, (popular) becisnic, (regional) pălăvatic, (regional) proclet.  
 
Imprecativ
Imprecativ, adjectiv
Sinonime: blasfemator, blestemător, imprecatoriu, ocărâtor.  
 
Treclet
Treclet, adjectiv (învechit)
Sinonime: afurisit, blestemat, nelegiuit, sacrileg, (învechit) trecleat, (învechit) treclit, (învechit) triclet.  
 
Blăstămat
Blăstămat, adjectiv (popular)
Sinonime: blestemat, criminal, nelegiuit, rău, vătămător.  
 
Iujdănit
Iujdănit, adjectiv (învechit)
Sinonime: blestemat.  
 
Împrelistit
Împrelistit, adjectiv (regional)
Sinonime: afurisit, blestemat, neastâmpărat.  
 
Abjecțiune
Abjecțiune, substantiv (învechit)
Sinonime: abjecție, fărădelege, ignominie, infamie, înjosire, josnicie, mârșăvie, mișelie, nelegiuire, nemernicie, netrebnicie, ticăloșie, turpitudine, (astăzi rar) scelerație, (figurat) ilotism, (figurat) murdărie, (învechit) bazaconie, (învechit) blestemăciune, (învechit) nebunie, (învechit) necurat, (învechit) necurăție, (învechit) necurățire, (învechit) păgânătate, (învechit) păgânie, (învechit) verigășie, (popular și familiar) parșivenie, (popular) becisnicie, (popular) blestemăție, (popular) scârnăvie, (popular) spurcăciune, (regional) mârșăvenie.  
 
Blăstămăciune
Blăstămăciune, substantiv (învechit)
Sinonime: blestemăție, (învechit) blestemăciune, (popular) blăstămăție.  
 
Blestemăciune
Blestemăciune, substantiv (învechit)
Sinonime: abjecție, blestemăție, depravare, fărădelege, infamie, josnicie, mârșăvie, mișelie, nelegiuire, nemernicie, netrebnicie, ticăloșie, (învechit) blăstămăciune, (popular) blăstămăție.  
 
 


Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

Reduceri online!
RSS


Meniu
Dictoo.eu
Dictoo.eu
Reduceri
Dicționar