Bisturiu (bisturie), substantiv neutru
Sinonime:
(medicină) cuţit, (turcism învechit) nişter.
Cuţit, substantiv
Sinonime:
armă albă, bisturiu, briceag, cuter, cutter, cuțitaș, cuțituț, macetă, navaja, pumnal, scalpel, șerfmeser, (argou) şindel, (argou) şuriu, (figurat) junghi, (figurat) pneumonie, (învechit) dagă, (învechit) sabie, (popular) custură, (regional) cuțât, (regional) cuțitoaie; (tehnică) limbă, (popular) bătător, condei, fofelniţă, (regional) cordenci; (medicină) intervenţie chirurgicală, operaţie; (pentru tăiat hârtie) coupe-papier.
Nişter, substantiv (învechit)
Sinonime:
bisturiu, cuțit, lanțetă.
Dagă, substantiv
Sinonime:
(franțuzism învechit) armă albă, bisturiu, cuțit, pumnal, sabie scurtă; (regional) mâncăcios, mâncău.
Lanțetă, substantiv
Sinonime:
bisturiu, flebotom, scalpel, vaccinostil, (arhitectură) ogivă, (învechit) lăncioară, (rar) lansetă, (regional) stricnea, (turcism învechit) nișter, (variantă) (învechit) lancetă, (variantă) (învechit) lanțătă.