Binevoitor, adverb
Sinonime:
cordial, prieteneşte, prietenos.
Binevoitor (binevoitoare), adjectiv Sinonime:
cumsecade, amabil, serviabil, generos, darnic, filantrop.
Afabil (afabilă), adjectiv
Sinonime:
afectuos, amabil, binevoitor, condescendent, cordial, omenos, prietenesc, prietenos, serviabil, sociabil, tandru, (figurat) cald, (figurat) călduros, (învechit) apropielnic, (învechit) omenesc, (învechit) peripiiticos.
Afectuos (afectuoasă), adjectiv
Sinonime:
afabil, afecționat, amabil, amical, atașat, binevoitor, bun, cordial, dezmierdător, drag, drăgăstos, duios, familiar, fraternel, frățesc, hipocoristic, intim, iubitor, languros, lipicios, mângâietor, prietenesc, prietenos, tandru, (figurat) cald, (figurat) călduros, (învechit) mângâios.
Amabil (amabilă), adjectiv
Sinonime:
abordabil, acomodant, acort, afabil, afectuos, agreabil, ampresat, atent, atrăgător, binevoitor, blând, bun, civilizat, complezent, condescendent, cordial, culant, curtenitor, delicat, drăguț, galant, gentil, îndatoritor, obligant, omenos, ospitalier, plăcut, politicos, prietenesc, prietenos, primitor, serviabil, simpatic, sociabil, (familiar) săritor, (figurat) cald, (figurat) călduros, (figurat) urban, (învechit) cilibiu, (învechit) cinstitor, (învechit) complezant, (învechit) cortez, (învechit) libovnic, (învechit) omenit, (învechit) politevsit, (popular) levent, (rar) prevenitor.
Amiabil (amiabilă), adjectiv
Sinonime:
amabil, binevoitor, conciliant, conciliator, împăciuitor, înțelegător, prietenos.
Atent (atentă), adjectiv Sinonime:
cu băgare de seamă, cu grijă, prevenitor, prudent, vigilent; lucid, treaz, concentrat; amabil, binevoitor, politicos, civilizat.
Bun (bună), adjectiv Sinonime:
cumsecade, binevoitor, generos, amabil, de inimă; de treabă; blând, prietenos, îngăduitor, blajin, calm, paşnic, potolit, liniştit, cuminte, ascultător, cuviincios; agreabil, plăcut, satisfăcător, convenabil, util, binevenit, de preţ, potrivit, corespunzător, apt; înzestrat, destoinic, iscusit, capabil, dibaci, abil, vrednic; valabil, nealterat, nescăzut, neuzat, în circulaţie.
Cald (caldă), adjectiv Sinonime:
călduros, pus la foc, încins; proaspăt, de curând, nou, recent; (figurat) amabil, binevoitor, cordial, prietenos, afectuos, sincer, bun, omenos.
Cavaler, substantiv masculin Sinonime:
nobil, aristocrat; ostaş, luptător; (om) generos, civilizat, nobil, amabil, binevoitor, binecrescut, leal, atent, politicos, onest; holtei, burlac, flăcău tomnatic, celibatar, june, (familiar) becher.
Călduros (călduroasă), adjectiv
Sinonime:
cald, fierbinte, gros, sufocant; (figurat) afectuos, amabil, arzător, binevoitor, cordial, din toată inima, în călduri, înflăcărat, însuflețit, pasionat, plin de căldură, prietenesc, prietenos, sincer.
Condescendent (condescendentă), adjectiv Sinonime:
respectuos, politicos, amabil, binevoitor, curtenitor, deferent.
Deferent (deferentă), adjectiv
Sinonime:
binevoitor, condescendent, obsecvios, respectuos, reverențial, reverențiar; excretor.
Favorabil (favorabilă), adjectiv
Sinonime:
prielnic, priincios, avantajos; binevoitor, sprijinitor, propice, (livresc) fast, priitor, (învechit) îndemânatic, bine venit, binefăcător, (figurat) surâzător, nimerit, potrivit, frumos.
Graţios (grațioasă), adjectiv
Sinonime:
afabil, amabil, armonios, binevoitor, cochet, delicat, distins, elegant, fin, galant, gingaş, îngrijit, mlădios, mlădiu, plin de farmec, plin de gingășie, plin de grație, prietenos, rafinat, select, stilat, suav, suplu, svelt, șarmant, șic, zvelt, (rar) mlădiat.
Îndatoritor (îndatoritoare), adjectiv
Sinonime:
atent, serviabil, binevoitor, politicos; obligatoriu; care îndatorează.
Îngăduitor (îngăduitoare), adjectiv
Sinonime:
binevoitor, blând, bun, compătimitor, concesiv, cumsecade, de treabă, generos, iertător, indulgent, împăciuitor, îndurător, înţelegător, mărinimos, milos, milostiv, omenos, tolerant, (învechit și regional) milostivnic, (învechit) cruțător, (învechit) milosârd, (învechit) milosârdnic, (învechit) mizericordios, (învechit) omenit, (învechit) priincios, (învechit) priitor, (învechit) răbdător, (livresc) clement.
Mărinimos (mărinimoasă), adjectiv
Sinonime:
ales, binevoitor, bun, compătimitor, culant, darnic, galant, galanton, generos, îngăduitor, înțelegător, măreț, milos, milostiv, munificent, nobil, plin de măreție, plin de mărinimie, (figurat) larg, (învechit) dăruitor, (învechit) filotim, (învechit) magnanim, (învechit) marinim, (învechit) marinimos, (învechit) milosârd, (învechit) priincios, (învechit) priitor.
Milostiv (milostivă), adjectiv Sinonime:
milos, îndurător, bun, blând; binevoitor, îngăduitor, iertător, clement, indulgent.
Prevenitor (prevenitoare), adjectiv
Sinonime:
amabil, binevoitor, îndatoritor, plin de solicitudine, politicos, serviabil.
Prietenesc (prietenească), adjectiv Sinonime:
amical, prietenos, binevoitor, afectuos; sincer, loial, cinstit, frăţesc, dezinteresat.
Prieteneşte, adverb
Sinonime:
amical, bine, binevoitor, camaraderește, colegial, cu bunăvoinţă, cu prietenie, deschis, dezinteresat, franc, loial, prietenos, sincer, tovărășește.
Prietenos (prietenoasă), adjectiv Sinonime:
amabil, binevoitor; simpatic, apropiat, deschis.
Primitor (primitoare), adjectiv Sinonime:
ospitalier, generos; receptiv, binevoitor.
Compătimitor, adjectiv
Sinonime:
binevoitor, îngăduitor, înţelegător, mărinimos, milos, milostiv, (învechit) milosârd, priincios, priitor.
Complezent, adjectiv
Sinonime:
amabil, binevoitor, îndatoritor, serviabil.
Cordial, adverb
Sinonime:
binevoitor.
Acort, adjectiv
Sinonime:
acomodant, agreabil, amabil, binevoitor, îndatoritor, simpatic, sociabil.
Obligant, adjectiv
Sinonime:
amabil, binevoitor, îndatoritor.
Milosârd, adjectiv
Sinonime:
(învechit) binevoitor, bun, compătimitor, îndurător, îngăduitor, înțelegător, mărinimos, milos, milostiv.
Omenesc, adjectiv
Sinonime:
afabil, altruist, android, antropoid, binefăcător, binevoitor, blând, caritabil, clar, clement, convenabil, filantrop, generos, indulgent, inteligibil, muritor, pământean, pământesc, plin de omenie, prietenos, rezonabil, social, terestru, terian, tolerant, uman, umanitar, umanoid, (popular) creștinesc, (popular) țărănesc.
Omeneşte, adverb
Sinonime:
binevoitor, cu bunăvoință, cu omenie, cumsecade.
Cooperativ, adjectiv
Sinonime:
binevoitor, cooperant, cooperatist, cooperator.
Comprehensiv, adjectiv
Sinonime:
ager, binevoitor, deștept, indulgent, inteligent, înțelegător, pătrunzător, tolerant, uman, vioi.
Priincios, adjectiv (popular)
Sinonime:
adecvat, avantajos, binevenit, binevoitor, bun, compătimitor, favorabil, fericit, folositor, indicat, îngăduitor înțelegător, mărinimos, milos, milostiv, nimerit, oportun, potrivit, prielnic, propice.
Omenit, adjectiv (învechit)
Sinonime:
amabil, binevoitor, blând, bun, cinstit, cumsecade, îngăduitor, înțelegător, omenos, onest, onorabil, onorat, prețuit, respectabil, respectat, stimabil, stimat, venerabil.
Vorovitor, adjectiv (învechit și regional)
Sinonime:
binevoitor, comunicativ, vorbăreț. Vorovitor, substantiv (învechit)
Sinonime:
bârfitor.
Pretenește, adverb (regional)
Sinonime:
amical, amicalmente, bine, binevoitor, cordial, prietenește, prietenos.
Prietinește, adverb (regional)
Sinonime:
amical, amicalmente, bine, binevoitor, cordial, prietenește, prietenos.
Îmbunat, adjectiv
Sinonime:
binedispus, binevoitor, blând, calmat, consolat, convins, domolit, îmblânzit, împăcat, încurajat, îndreptat, liniștit, potolit, (învechit) împodobit. Îmbunat, substantiv
Sinonime:
binedispunere, consolare, îmbunare, împăcare, încurajare, potolire, (desuet) lingușire, (învechit) convingere, (rar) mângâiere, (regional) promisiune, (și figurat) îmblânzire.
Binefăcător, substantiv
Sinonime:
altruist, binevoitor, donator, făcător-de-bine, filantrop, mecena, milos, patron, protector, samarinean, samaritean, (grecism învechit) everghet, (învechit și regional) birefăcător, (învechit) blagonoseț, (învechit) zestrător.
