Azur, substantiv
Sinonime:
seninătate.
Azuriu, adjectiv
Sinonime:
albastru-deschis, bleu, (învechit) havaiu.
Azuros, adjectiv
Sinonime:
(de culoare) albastru-deschis, azuriu, bleu.
Albastru (albastră), adjectiv Sinonime:
azuriu, bleu, vânăt; (familiar) sumbru, întunecat, neplăcut, rău.
Albeață, substantiv feminin
Sinonime:
(medicină) leucom, nefelion, noiță, pată pe ochi, pânză, (impropriu) cataractă, (învechit și regional) ceață, (Moldova și Transilvania) pohoială, (popular) apă-albă, (popular) perdea, (prin Transilvania și Banat) preveșteală, (regional) pieliță, (regional) pielușină, (regional) sclerotică; alb, albeală, alboare, căruntețe, (învechit) albie, (rar) albiciune, (rar) albime; (botanică) cerențel, punga-babei; (figurat) azur, claritate, lumină, orbire.
Bleu, adjectiv (invariabil) Sinonime:
albastru-deschis, azuriu, havai.
Havaiu (havaie), adjectiv (rar) Sinonime:
albastru, azuriu, bleu.
Sineală, substantiv
Sinonime:
albastru, albăstreală, albăstrime, azur, claritate, limpezime, seninătate, ultramarin.
Limpeziş, substantiv
Sinonime:
albastru, albăstrime, azur, claritate, limpezime, senin, seninătate; colnic, loc deschis, luminiș, poiană.
Senineală, substantiv
Sinonime:
albastru, albăstrime, azur, claritate, limpezime, senin, seninătate.
Vineţie, substantiv
Sinonime:
albastru, albăstrime, azur, claritate, limpezime, senin, seninătate.
Turchez, adjectiv (popular)
Sinonime:
albastru, albastru-deschis, albastru-verzui, azuriu, (ochi) căprui, (regional) turghez, (variantă) turchiaz.
Seninat, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
albăstrime, azur, claritate, limpezime, seninătate. Seninat, adjectiv
Sinonime:
albastru, clar, curat, limpede, pur, senin, străveziu.
Albăstrime, substantiv
Sinonime:
albastru, azur, claritate, limpezime, senin, seninătate, (învechit și regional) seninat, (învechit) senineală, (Moldova și Bucovina) sineală, (rar) limpeziș, (regional) vineție; partidul conservator (al boierilor), (învechit și depreciativ) ciocoime.
