Ascultare, substantiv
Sinonime: audiere; chestionare, examinare, interogare, (învechit) procitanie; cuminţenie, docilitate, supunere, (livresc) obedienţă, (rar) cuminţie, sumisiune, supuşenie, (învechit) ascultământ, plecăciune, subordinaţie.  Ascultăreț, adjectiv (învechit)
Sinonime: ascultător.  

---

Asculta, verb
Sinonime: a auzi, a fi atent, a audia, a da ascultare, a trage cu urechea; a se supune, a se conforma, a lua în consideraţie.  Audiţie, substantiv feminin
Sinonime: ascultare, recepție, recepționare; probă, încercare, examen, test.  Disciplină, substantiv feminin
Sinonime: ordine, supunere, ascultare, conformare, regulă, rânduială; branşă, ştiinţă, obiect.  Executa, verb
Sinonime: a face, a făuri, a întocmi, a alcătui, a confecţiona, a realiza; a se supune, a da ascultare, (popular şi familiar) a meşteri, a meşterui, a efectua, a împlini, a îndeplini, a înfăptui, a săvârşi, (învechit şi popular) a plini, a săvârși, a desfășura, a cânta, a aplica, (învechit) a zapcii.  Obedienţă, substantiv feminin
Sinonime: supunere, ascultare, docilitate, conformism.   Paciență, substantiv feminin
Sinonime: răbdare, îngăduinţă, supunere, ascultare, obedienţă.  Plecăciune, substantiv feminin
Sinonime: ascultare, cuminţenie, docilitate, închinăciune, modestie, respect, reverenţă, smerenie, supunere, temenea.  Procitanie, substantiv feminin (învechit)
Sinonime: ascultare, chestionare, examen, examinare, interogare, recapitulare, recitire, repetare, repetiţie, revedere.  Supunere, substantiv feminin
Sinonime: ascultare, aservire, capitulare, conformism, dependență, ipoteză, închinare, înrobire, obedienţă, presupunere, prezumție, prostituție, respect, robie, robire, smerenie, subjugare, subordonare, supoziție, (figurat) înfeudare, (figurat) îngenunchere.  Audiere, substantiv
Sinonime: ascultare.   Chestionare, substantiv
Sinonime: ascultare.  Cuminţie, substantiv
Sinonime: ascultare, chibzuială, chibzuinţă, chibzuire, cuminţenie, cumpăt, cumpătare, docilitate, înţelepciune, judecată, măsură, minte, moderaţie, raţiune, socoteală, socotinţă, supunere, tact.  Docilitate, substantiv
Sinonime: ascultare, blândețe, flexibilitate, maleabilitate, maniabilitate, supunere.  Examinare, substantiv
Sinonime: analiză, cercetare, observare, observaţie, scrutare, studiere, studiu, (popular) iscodire, (învechit) iscoadă, ispită, ispitire, ascultare, consultare.  Subordinaţie, substantiv
Sinonime: ascultare, cuminţenie, docilitate, subordonare, supunere.   Posluşanie, substantiv
Sinonime: (învechit) acord, aprobare, ascultare, asentiment, aviz, consimțământ, consimțire, dezlegare, dispoziție, funcție, încuviințare, îngăduință, învoială, învoire, muncă, permisiune, post, serviciu, slujbă, supunere, voie, voință, vrere; (variante) posloșanie, poslujenie, poslușenie, puslușanie.  Audițiune, substantiv
Sinonime: ascultare, audiție, casting, concert, interogare, recital.  Conformare, substantiv
Sinonime: adaptare, armonizare, ascultare, complianță, potrivire, punere de acord, supunere.  Audiat, substantiv
Sinonime: ascultare, audiere, interogare, reaudiere.  Ascultăciune, substantiv (învechit)
Sinonime: ascultare.   Ascultământ, substantiv (învechit)
Sinonime: ascultare, cumințenie, docilitate, supunere.  Ascultătură, substantiv (învechit)
Sinonime: ascultare, bârfă.  Interogare, substantiv
Sinonime: ascultare, chestionare, examinare, interogație, interogațiune, interpelare, intervievare, întrebare, (învechit) procitanie.  Complianță, substantiv
Sinonime: acord, ascultare, conformare, conformitate, flexibilitate, observanță, suplețe, supunere.  Plecare, substantiv
Sinonime: afecțiune, aplecare, aplicație, aptitudine, ascultare, atașament, atracție, chemare, compliment, dar, declinare, declinație, deplasare, ducă, ducere, flexiune nominală, gând ascuns, har, imbold, impuls, intenție, închinăciune, înclinare, înclinație, înzestrare, mătanie, mergere, mers, plecăciune, ploconeală, pornire, predilecție, predispoziție, preferință, prosternare, respect, reverență, simpatie, smerenie, start, supunere, talent, temenea, vocație, (franțuzism învechit) depart.   Spionare, substantiv
Sinonime: ascultare, colectare de informații, iscodire, iscodit, observare, pândă, pândire, spionaj, spionat, supraveghere, urmărire, urmărit, (învechit și regional) spionărie, (învechit) observație, (învechit) spionagiu, (învechit) spionătură, (învechit) spionie, (învechit) spionlâc, (popular) cercare, (rar) pândit.  Sumisiune, substantiv
Sinonime: alejanță, ascultare, aservire, cumințenie, docilitate, supunere, (învechit) sujecțiune.  Auzitură, substantiv (învechit)
Sinonime: ascultare, auz, auzire, auzit, bârfire, înțelegere, reputație, tradiție orală, veste, zvon, (regional) miros urât.  Auzire, substantiv
Sinonime: ascultare, auz, auzit, bârfire, înțelegere, veste, zvon, (învechit) auzitură, (învechit) reputație, (învechit) tradiție orală, (regional) miros urât.  Exauzi, verb (învechit)
Sinonime: a asculta, a da ascultare, a înțelege, a satisface, (variantă) a esauzi.  

Căutări recente

Descântece

Probozenie

Prinzare

Etic

Ascultare

Piaţetă

întovărăşire

Ars

Bătaie

Constatare

Roşu-închis

Uluit

Incidență

Pidosnic

Spată

Descurcăreţ

Retrage

Bineface

Gambieră

Prinzaci

Pont

Ineluctabilă

Zăvorî

Prismoid

Teritorial-administrativă

Crâng

Platoşă

Factor

Broscariţă

Cardioangioscleroză

Precumpăni

Diaconă

Mânzurea

Impresiune

Benefic

Spichinat

Repartiţie

Sfios

Diferi

Hârţească

A-l

Recensământ

Regent

Coborî

Căsnitură

Privelişte

Deism

Prinzătoare

Sfinţire

Saint-Simonism

Fatidic

Verb

Proeminenţă

Război

Lucru

Logică

Bardă

Printru

Diabolic

Broşa

Diaconiță

Neatențiune

Dromader

Răzbi

Judecător

Melancolie

Subminat

Clămpăni

Temeritate

Studeniţă

Scălămbăială

Ludaie

Puşcă

Dintâi

Breb

Reînsănătoşi

Minuţios

Izbi

Conferit

Macahon

Semănătură

Delimitare

țuțuire

Cortișor

Prăfos

Garnisit

Aparență

Luştereag

Păstaie

Printre

Escaladă

Ministroaică

Legalității

Frică

Sfărâmicios

Blasfemator

Tăifăsuire

Trăsneală

Potecă

Zurăială