Armură, substantiv
Sinonime:
(muzică) armătură, (învechit) signatură; (textilă) legătură.
Armurar, substantiv
Sinonime:
(botanică) (prin Transilvania) amărea, spinul-Sfintei-Marii.
Armurare, substantiv
Sinonime:
antrax, armurar, armurariță, cărbune, dalac, pustulă malignă, (la cai) răpciugă, (variantă) armurariu.
Armurărie, substantiv
Sinonime:
comerț de arme, atelier de arme.
Armurariță, substantiv
Sinonime:
antrax, armurare, cărbune, dalac, pustulă malignă, (variantă) armurăriță.
Legătură, substantiv feminin
Sinonime:
acord, angajament, aranjament, armură, bandaj, basma, boccea, coardă, combinație, comunicație, contact, contract, convenție, cravată, descântec, farmec, faşă, frânghie, funie, împreunare, îndatorire, înlănțuire, înţelegere, învoială, învoire, lanţ, legământ, legătoare, magie, mănunchi, nex, obligație, pact, pansament, raport, referință, relaţie, sarcină, sfoară, testemel, tifon, tranzacție, unire, unitate, vrajă, vrăjitorie, (grecism învechit) schesis, (livresc) contingență, (rar) snop, (rar) suită, (regional) smoc, (filozofie) (legătură universală) interdependență, (fizică) (legătură conductivă) legătură galvanică; (chimie) (legătură covalentă) covalență, (legătură de hidrogen) punte de hidrogen, (legătură electrovalentă) electrovalență, (legătură heteropolară) electrovalență, (legătură homeopolară) covalență, (legătură ionică) electrovalență.
Lorică, substantiv feminin Sinonime:
armură, platoşă, cuirasă.
Pustulă, substantiv feminin
Sinonime:
abces, bubuliţă, coş, furuncul, (popular) pușchea; (pustulă malignă) antrax, armurare, armurariță, bășică rea, bubă (neagră, rea), cărbune, dalac, răsfug, sânge mohorât, talan, (învechit) serpengea, (prin Banat și Muntenia) spurcat, (prin Muntenia) pripit, (regional) marmură.
Antrax, substantiv
Sinonime:
(medicină) cărbune, dalac, pustulă malignă, (regional) armurare, armurariţă, bubă neagră, bubă rea, marmură, răsfug, talan, băşică rea, sânge mohorât, (prin Muntenia) pripit, (prin Banat şi Muntenia) spurcat, (învechit) serpengea.
Armătură, substantiv
Sinonime:
armură. Armatură, substantiv
Sinonime:
(muzică) armură; armătură.
Cuirasă, substantiv
Sinonime:
armură, blindaj, platoşă, scut, (antichitate) scuamata, (învechit) chiurasă, (învechit) plașcă, (livresc) lorică.
Blindaj, substantiv
Sinonime:
armură, blindare, buclier, carapace, cuirasă, platoșă, protecție, scut.
Caparason, substantiv
Sinonime:
husă de ornament, armură de ornament; valtrap.
Morion, substantiv
Sinonime:
bufon; armură de cap, cască, coif; cuarț.
Amărea, substantiv (regional)
Sinonime:
(botanică) amăruță, armurariu, scaiul-dracului.
Harmură, substantiv
Sinonime:
armură.
Gantelet, substantiv
Sinonime:
(istorie) mănușă (de armură).
