Armătură, substantiv
Sinonime:
armură. Armatură, substantiv
Sinonime:
(muzică) armură; armătură.
Baza, verb (reflexiv) Sinonime:
a se sprijini, a se rezema, a se propti; (figurat) a se încrede, a avea încredere, a se lăsa în nădejdea (cuiva), a se bizui, a conta (pe cineva sau pe ceva). Bază, substantiv feminin Sinonime:
temelie, fundament, fundație; temei, esenţă, valoare; origine, izvor, rădăcină, sorginte; armătură; piedestal, soclu.
Structură, substantiv feminin
Sinonime:
organizare, aranjare, aranjament, alcătuire, arhitectură, sistem, ierarhie, schemă; agenție, organizație, organism; cadru, armătură, conformație, constituție, construcție, osatură, schelet, textură.
Eșafodaj, substantiv neutru
Sinonime:
armătură, eșafod, eșafodare, morman, piramidă, plan, platformă, schelă, schemă, schiță, structură, (regional) alaș, (regional) pat, (variantă) eșafodagiu.
Arsenal (arsenale), substantiv neutru
Sinonime:
echipament; artilerie, șantier; panoplie; (învechit) armătură, spătărie.
Armură, substantiv
Sinonime:
(muzică) armătură, (învechit) signatură; (textilă) legătură.
Șenaj, substantiv
Sinonime:
ancorare, armătură, fixare, îmbinare, tirant.
Batiu, substantiv
Sinonime:
ancadrament, armătură, banc, cadru, carcasă, caroserie, cocă, structură, suport, șarpantă, șasiu.
