Acord, substantiv neutru Sinonime:
alianță, înţelegere, învoire, consens, învoială, tranzacţie, convenţie, pact, armonie, asentiment, consonanţă, acceptare, agrement, autorizație, compromis, contract.
Acord-cadru (acorduri-cadru), substantiv neutru
Sinonime:
înțelegere la nivel general.
Acorda, verb Sinonime:
a atribui, a da, a aproba, a îngădui, a permite, a ajusta, a alinia, a autoriza, a consimți.
Acordabil, adjectiv
Sinonime:
admisibil, armonizabil, compatibil, conciliabil, convenabil.
Acordabilitate, substantiv
Sinonime:
armonizabilitate, reglabilitate.
Acordaj, substantiv
Sinonime:
înstrunare.
Acordant, substantiv
Sinonime:
contractant, contractor, subcontractor.
Acordare, substantiv
Sinonime:
conferire; (fizică) sintonizare; înstrunare.
Acordat, adjectiv
Sinonime:
înstrunat.
Acordeon, substantiv
Sinonime:
armonică, baian, bandoneon, concertină, (popular) pian cu bretele, (popular) pianul săracului, (regional) armonie, (regional) muzică.
Acordeonist, substantiv
Sinonime:
(rar) armonist.
Acordor, substantiv
Sinonime:
(muzică) cheie pentru pian.
Accepta, verb Sinonime:
a primi, a admite, a aproba, a fi de acord, a încuviinţa, a consimţi, a tolera, a suporta.
Admite, verb Sinonime:
a accepta, a consimţi, a fi de acord, a încuviinţa, a aproba, a îngădui, a permite, a agrea, a suporta, a tolera.
Afecta, verb Sinonime:
a altera, a întrista, a îndurera, a mâhni; a atribui, a da, a destina, a acorda, a consacra, a desemna, a rezerva.
Ajusta, verb Sinonime:
a adapta, a potrivi, a acomoda, a aranja, a acorda, a alinia, a combina, a regla, a egaliza.
Aproba, verb Sinonime:
a încuviinţa, a consimţi, a fi de acord, a-şi da consimţământul, a accepta, a admite; a achiesa; a autoriza, a confirma, a semna, a subscrie.
Aranja, verb Sinonime:
a potrivi, a pune de acord, a sistematiza, a rândui, a rostui, a armoniza; (reflexiv) a se găti, a se pune la punct; a amenaja, a instala, a organiza.
Aranjament, substantiv neutru Sinonime:
acord, înţelegere, învoială, concordanţă; plan, proiect, prospect; organizare, alcătuire.
Armonie, substantiv feminin Sinonime:
acord, concordanţă, consens, potrivire, bună înţelegere; omogenitate, regularitate, simetrie, unanimitate.
Armoniza, verb Sinonime:
a (se) potrivi, a (se) acorda, a concorda, a (se) adapta, a coordona, a echilibra, a concilia.
Asentiment, substantiv neutru Sinonime:
consimţământ, acord, aprobare, încuviinţare, acceptație (faptul de a accepta), autorizare, permisiune, sufragiu.
Atribui, verb Sinonime:
a da, a acorda, a conferi, a repartiza, a preda, a aloca, a concede, a desemna, a decerna, a distribui, a dota.
Autoriza, verb Sinonime:
a da dreptul, a permite, a delega, a împuternici, a însărcina, a acorda, a aproba, a legitima, a omologa.
Aviza, verb Sinonime:
a înştiinţa, a da de ştire, a trimite veste; a exprima o părere, a fi (sau nu) de acord; a face referat; a alerta, a anunța, a informa, a avertiza.
Binevoi, verb Sinonime:
a vrea, a voi, a găsi de cuviinţă, a consimţi, a fi de acord, (familiar) a catadicsi, (figurat) a se îndura.
Cadra, verb Sinonime:
a corespunde, a se potrivi, a se nimeri, a se armoniza, a concorda, a fi în acord; a coincide. Cadră, substantiv
Sinonime:
tablou.
Carta, verb Sinonime:
a repartiza, a distribui, a grupa; (geografie) a adăuga, a completa. Cartă, substantiv feminin Sinonime:
act, document; pact, înţelegere, acord. Cârţă, substantiv
Sinonime:
buleandră, cârpă, fleandură, otreapă, petică, zdreanţă.
Cheie (chei), substantiv feminin
Sinonime:
deschizător (de conserve), întinzător, paspartu, robinet, șperaclu; acordor, cordar, strună, croșetă, dantelă; bază, piatră unghiulară; alegorie, clarificare, cuvânt șablon, deslușire, dezlegare, elucidare, explicare, lămurire, limpezire, mijloc, precizare, rezolvare, secret, simbol, soluție, soluționare; (la plural) defileu, strâmtoare, trecătoare, vale.
Chiti, verb Sinonime:
(popular) a socoti, a chibzui, a judeca, a cumpăni; a pune la cale, a plănui, a aranja; a potrivi, a pune în concordanţă, a acorda; a ţinti, a ochi; a arunca o privire, a se uita, a remarca.
Combinaţie, substantiv feminin
Sinonime:
acord, amalgam, amestec, aranjament, asociere, calcul, combinare, compus, contract, convenție, corp compus, gând, idee, intenție, îmbinare, împreunare, îngemănare, întâlnire de dragoste, înțelegere, învoială, învoire, legământ, manevră, melanj, mixtură, pact, plan, proiect, reunire, sinteză, socoteală, tranzacție, unire, (argou) șustă, (învechit și popular) legătură, (învechit) așezământ, (învechit) cuvânt, (învechit) simfonie, (învechit) sulf, (învechit) șart, (popular) târg, (popular) tocmeală, (popular) tocmire, (prin Muntenia) prinsoare, (variantă) combinațiune.
Concilia, verb
Sinonime:
a acomoda, a arbitra, a împăca, a media, a pune de acord, a reconcilia, (popular) a învoi.
Conciliere, substantiv feminin Sinonime:
împăcare, unire, acord, conciliaţie.
Concorda, verb
Sinonime:
a cadra, a coincide, a consuna, a corespunde, a fi de acord, a fi în concordanță deplină, a se afla în armonie perfectă, a se armoniza, a se asorta, a se potrivi, (învechit) a conglăsui, (popular) a se lovi, (prin Bucovina și Moldova) a se știmui.
Concordanţă, substantiv feminin Sinonime:
potrivire, acord, coincidenţă, identitate, coincidere.
Concurs, substantiv neutru
Sinonime:
acord, ajutor, alpiniadă, aport, aprobare, asentiment, aviz, balcaniadă, campionat, colaborare, competiţie, confruntare, consimțământ, consimțire, contribuție, cupă, examen, îngăduință, întrecere, învoială, învoire, joc, meci, olimpiadă, partidă, permisiune, serviciu, spartachiadă, sprijin, șalanj, turneu, universiadă, voie, voință, vrere, (figurat) întâlnire, (învechit și regional) faliment, (învechit) concurșum, (învechit) încuviințare, (la plural) oficii.
Conferi, verb Sinonime:
a da, a acorda; a decora, a distinge.
Conforma, verb Sinonime:
a se pune de acord, a se potrivi, a se adapta; a se supune, a urma, a asculta.
Congruenţă, substantiv feminin
Sinonime:
potrivire, acord, coincidenţă, concordanţă, echivalenţă.
Consens, substantiv neutru
Sinonime:
acord, asentiment, consimțământ, înțelegere, potrivire, unanimitate, (învechit) soglăsuire.
Consimţământ, substantiv neutru Sinonime:
încuviințare, acord, aviz, aprobare, adeziune, părere favorabilă.
Consimţi, verb Sinonime:
a fi de acord, a-și da consimțământul, a aproba, a încuviinţa, a fi de părere, a accepta, a admite.
Consonanţă, substantiv feminin
Sinonime:
acord, armonizare, concordanţă, conformitate, corespondenţă, potriveală, potrivire. Consonantă, substantiv
Sinonime:
consoană.
Conveni, verb
Sinonime:
a cădea de acord, a se învoi, a se înţelege; a corespunde, a fi pe plac, a fi potrivit, a(-i) plăcea, a prefera; (popular) a se ajunge, a se uni, (prin Muntenia) a se îndogăţi, (Banat) a se toldui, (învechit) a se lovi, a se târgui, a se tocmi, a veni, (grecism învechit) a se simfonisi; a accepta, (învechit) a pristăni.
Convenţie, substantiv feminin Sinonime:
înţelegere, acord, pact, tratat.
Crâcni, verb Sinonime:
a protesta, a nu fi de acord, a se împotrivi.
Cuvânt, substantiv neutru
Sinonime:
vorbă, zicere, spusă, trigramă; cuvântare, discurs, conferinţă; promisiune, făgăduială; punct de vedere, opinie, părere; (figurat) motiv, raţiune, cauză; veste, informaţie, zvon, termen, (livresc) verb, vocabulă, (regional) boace, grai, limbă, parolă, vorbire, voroavă; (cuvânt imitativ) onomatopee; (la plural) text; cazanie, intervenţie; (cuvânt introductiv) introducere; (cuvânt înainte) prefaţă; afirmaţie, angajament, glas, pretext; acord, aranjament, combinaţie, considerent, contract, convenţie, înţelegere, învoială, învoire, legământ, mobil, pact, pricină, prilej, ştire, temei, tranzacţie.
Da, verb
Sinonime:
a oferi, a dărui, a acorda, a preda, a înmâna, a întinde, a furniza, a procura, a împrumuta, a dona, a ceda, a transmite, a atribui, a conferi, a plăti, a restitui, a jertfi, a vinde, a deplasa, a ajunge, a abate, a nimeri, a aluneca, a întoarce, a arunca, a împrăştia, a izbi, a trage, a face, a produce, a rodi, a apărea, a scoate, a provoca, a hărăzi, a îngădui, a permite, a desfăşura, a susţine, a trasa, a fâţâi, a cerne, a vopsi, a unge, a cădea, a ura; a azvârli, a întâmpla, a juca, a năpusti, a năvăli, a pomeni, a precipita, a prezenta, a repezi, a reprezenta, a sări, a tăbărî, a tălmăci, a traduce, a transpune, a veni, a zvârli. Da, adverb
Sinonime:
desigur, fireşte, (învechit şi regional) dar, (turcism, în Moldova) helbet.
Dărui, verb Sinonime:
a da, a face un dar, a dona, a ceda, a acorda, a oferi; a se consacra, a se dedica.
Decerna, verb Sinonime:
a acorda, a conferi, a atribui, a da.
Deferi, verb
Sinonime:
a trimite în judecată, a denunţa, a acorda, a atribui, a conferi, a da, a decerna.
Dezlegare, substantiv feminin Sinonime:
rezolvare, soluţie, lămurire; voie, permisiune, îngăduire, încuviinţare, aprobare, acord.
Grada, verb
Sinonime:
a acorda un grad, a diviza, a doza, a echilibra, a eșalona, a gradua, a ierarhiza, a indica, a împărți în grade, a marca, a mări treptat, a micșora treptat, a nuanța.
Grai, substantiv neutru
Sinonime:
accent, alocuțiune, argou, cuvânt, dialect, discurs, glas, idiom, învoială, limbaj, limbă, proverb, rostire, târguială, termen, verb, voce, vorbă, vorbire, zicală.
Grăi, verb
Sinonime:
a boteza, a conveni, a cuvânta, a denumi, a exprima prin grai, a glăsui, a intitula, a înţelege, a porecli, a reda prin cuvinte, a rosti, a scoate, a se chema, a se învoi, a se numi, a se pune de acord, a spune, a supranumi, a vorbi, a zice.
Hărăzi, verb
Sinonime:
a acorda, a consacra, a da, a dărui, a dedica, a destina, a dona, a hotărî, a închina, a meni, a orândui, a predestina, a preursi, a rândui, a scrie, a soroci, a sorti, a ursi, (figurat) a rezerva, (învechit) a tocmi, (popular) a noroci, (rar) a predetermina.
Indicator, substantiv
Sinonime:
altimetru, arătător, barometru, bioindicator, contor, coordonator, ghid, indice, indiciu, jalon, manometru, marcaj, marcator, orar, panou de semnalizare, reper, săgeată, semn, semnal, simbol, tăbliță, (indicator de acord) ochi magic, (indicator de pantă) inclinometru, (indicator de sintonie) ochi magic, (indicator radioactiv) trasor. Indicator, adjectiv
Sinonime:
indicativ, informator, îndrumător.
Împăca, verb Sinonime:
a linişti, a domoli, a pacifica, a potoli, a îmbuna, a îmblânzi, a împăciui; a satisface, a mulţumi; a se concilia, a cădea de acord; a se obişnui, a se deprinde, a se familiariza.
Încuviinţa, verb Sinonime:
a aproba, a consimţi, a fi de acord, a îngădui, a permite.
Îndupleca, verb Sinonime:
a convinge, a determina, a hotărî; a ceda, a consimţi, a se îndura, a răspunde, a fi de acord.
Îngădui, verb Sinonime:
a permite, a admite, a tolera, a fi de acord, a lăsa să, a da voie, a încuviinţa, a consimţi.
Înstruna, verb Sinonime:
a acorda, a armoniza; a stăvili, a ține în frâu, a înfrâna, a potoli.
Întocmai, adverb Sinonime:
exact, la fel, chiar aşa; da, desigur, de acord.
Înţelege, verb Sinonime:
a pricepe, a pătrunde, a reţine, a şti; a cădea la învoială, a se învoi, a fi de acord.
Înţelegere, substantiv feminin Sinonime:
pricepere, cunoaştere, pătrundere; bunăvoinţă, comprehensiune, bunătate, generozitate; acord, învoială, angajament, consens.
Învoi, verb
Sinonime:
a (se) angaja, a (se) tocmi, a (se) uni, a accepta, a adera la, a admite, a aproba, a concilia, a consimţi, a conveni, a face pe voie, a fi în concordanță, a încuviința, a îngădui, a lăsa, a pactiza, a permite, a primi, a se împăca, a se îndupleca, a se înțelege, a se potrivi, a se reconcilia, a se vorbi, a trăi în bună înțelegere, a voi, a vrea, (Banat) a se toldui, (grecism învechit) a se simfonisi, (învechit și popular) a se prinde, (învechit și regional) a se grăi, (învechit și regional) a se pleca, (învechit) a aprobălui, (învechit) a favoriza, (învechit) a fi de acord, (învechit) a mulțumi, (învechit) a ogodi, (învechit) a pristăni, (învechit) a se lovi, (învechit) a se târgui, (învechit) a veni, (livresc) a concede, (Moldova și Bucovina) a pozvoli, (popular) a se ajunge, (popular) a se pogodi, (prin Muntenia) a se îndogăți.
Învoială, substantiv feminin
Sinonime:
acord, angajament, angajare, aprobare, aranjament, asentiment, aviz, combinație, condiție, consimţământ, consimțire, contract, convenţie, împăcare, încuviințare, îngăduință, îngăduire, înţelegere, învoire, legământ, pact, permisie, permisiune, tranzacție, voie, voință, vorbă, vrere, (argou) șustă, (învechit și popular) legătură, (învechit și regional) poslușanie, (învechit și regional) slobozenie, (învechit) așezământ, (învechit) concesie, (învechit) concurs, (învechit) cuvânt, (învechit) pozvol, (învechit) sfat, (învechit) simfonie, (învechit) sulf, (învechit) șart, (învechit) volnicie, (Moldova și Bucovina) pozvolenie, (popular) târg, (popular) tocmeală, (popular) tocmire, (prin Banat) pogoadă, (prin Muntenia) prinsoare, (prin Oltenia și Banat) pogodeală, (regional) tocmă.
Lepăda, verb
Sinonime:
a abandona, a abjura, a afurisi, a alunga, a anatemiza, a arunca, a avorta, a azvârli, a blestema, a deborda, a descărca, a excomunica, a expulza, a goni, a izgoni, a înlătura, a lua, a năpârli, a nega, a nu mai fi de acord, a părăsi, a refuza, a renega, a renunţa, a respinge, a scoate, a se apăra, a se depărta, a se dezbăra, a se dezbrăca, a se dezice, a se dezvinovăți, a se feri, a se îndepărta, a se lăsa, a se păzi, a se schimba, a trage, a vărsa, a voma, a vomita, a zvârli, a-şi muta gândul, (învechit) a scutura, (regional) a lăpăda, (regional) a țipa.
Legământ, substantiv neutru Sinonime:
obligaţie, angajament, îndatorire; învoială, înţelegere, acord, convenţie, pact.
Legătură, substantiv feminin
Sinonime:
acord, angajament, aranjament, armură, bandaj, basma, boccea, coardă, combinație, comunicație, contact, contract, convenție, cravată, descântec, farmec, faşă, frânghie, funie, împreunare, îndatorire, înlănțuire, înţelegere, învoială, învoire, lanţ, legământ, legătoare, magie, mănunchi, nex, obligație, pact, pansament, raport, referință, relaţie, sarcină, sfoară, testemel, tifon, tranzacție, unire, unitate, vrajă, vrăjitorie, (grecism învechit) schesis, (livresc) contingență, (rar) snop, (rar) suită, (regional) smoc, (filozofie) (legătură universală) interdependență, (fizică) (legătură conductivă) legătură galvanică; (chimie) (legătură covalentă) covalență, (legătură de hidrogen) punte de hidrogen, (legătură electrovalentă) electrovalență, (legătură heteropolară) electrovalență, (legătură homeopolară) covalență, (legătură ionică) electrovalență.
Muzică, substantiv feminin
Sinonime:
acordeon, aranjament, arie, bucată, cantată, cântare, cântec, compoziţie, concerto, contrapunct, cor, fanfară, improvizație, instrumentație, lied, melodie, menuet, mesă, monodie, omofonie, operă, operetă, opus, orchestrație, orchestră, piesă, polifonie, preludiu, rapsodie, recviem, romanță, simfonie, sonată, suită, (muzică serială) serialism; (figurat) scandal, tapaj, tărăboi.
Numi, verb Sinonime:
a denumi, a boteza, (reflexiv) a se chema; a porecli, a supranumi, (reflexiv) a se intitula; a rosti, a menţiona; a angaja, a încadra, a însărcina; a conferi, a acorda, a distinge.
Pace, substantiv feminin
Sinonime:
linişte, tăcere, calm, serenitate, seninătate; împăcare, armonie, reculegere, reconciliere; înţelegere, acord, învoială.
Pact, substantiv neutru Sinonime:
învoială, înţelegere, acord; tratat, convenţie.
Potriveală, substantiv feminin Sinonime:
potrivire, concordanţă, asemănare, acord, congruență, corespondenţă, armonizare; coincidenţă, suprapunere, identitate.
Primi, verb Sinonime:
a lua în posesie, a căpăta, a recepţiona; a accepta, a admite, a fi de acord, a consimţi; a întâmpina, a da ospitalitate; a încasa, a înregistra.
Prinsoare, substantiv feminin
Sinonime:
(popular) acord, aranjament, arest, arestare, avere, avut, avuție, bogăție, bun, capcană, captivitate, capturare, carceră, cătușă, chingă, combinație, contract, convenție, detenţie, închisoare, înțelegere, învoială, învoire, legământ, ocnă, pact, pariu, penitenciar, prindere, prins, prizonierat, pușcărie, rămăşag, situație, stare, temniță, tranzacție, (plural) mijloace; (regional) curte, ogradă, împrejmuire; (Transilvania) cusătură, legătură.
Protocol, substantiv neutru
Sinonime:
acord, act, catastif, ceremonial, ceremonie, condică, convenţie, document, etichetă, fast, pompă, proces-verbal, rânduială, registru, regulă, ritual, tipic, tratat, (învechit și regional) potrocol, (învechit) politică, (rar) rit.
Ralia, verb Sinonime:
a se aduna, a se strânge, a se uni; a adera, a se alătura, a fi de aceeaşi părere, a fi de acord, a avea acelaşi punct de vedere.
Recunoaşte, verb
Sinonime:
a (se) declara, a accepta, a admite, a confirma, a cunoaște, a deosebi, a distinge, a fi de acord, a identifica, a întări, a mărturisi, a se regăsi, a ști, a valida, (prin Oltenia) a semui.
Recuza, verb Sinonime:
a respinge, a nu admite, a nu recunoaşte, a tăgădui, a nega, a nu fi de acord.
Respinge, verb Sinonime:
a refuza, a nu primi, a nu admite, a nu accepta, a dezaproba, a repudia, a nu recunoaşte, a nu consimţi, a nu voi, a nu fi de acord; a pune pe fugă, a risipi, a bate, a înfrânge.
Reveni, verb Sinonime:
a se reîntoarce; a veni înapoi, a se înturna, a se returna, a se înapoia, a se întoarce, a reapărea; a se însănătoşi, a se înzdrăveni, a se remonta, a se redresa, a se întrema; a-şi recăpăta cunoştinţa; a retracta, a revoca, a retrage; a se cuveni, a trebui, a i se acorda.
Servi, verb Sinonime:
a funcţiona, a face serviciu, a sluji; a sprijini, a ajuta, a fi util; a se folosi, a uza, a întrebuinţa; a furniza, a da, a acorda, a poseda.
Subscrie, verb Sinonime:
a semna, a iscăli; (figurat) a aproba, a confirma, a fi de acord; a participa, a se asocia, a colabora.
Târg, substantiv neutru Sinonime:
piaţă, obor, hală; tranzacţie, tocmeală, înţelegere, acord, târguială; orăşel, oraş, cetate.
Tocmeală, substantiv feminin Sinonime:
tranzacţie, tratative, târguială; învoială, acord, convenţie, pact; organizare, orânduire, constituire; chibzuială, socoteală, iscusinţă.
Tranzacţie, substantiv feminin
Sinonime:
convenţie, pact, învoială, acord, înţelegere, contract; afacere, schimb, concesiune, operațiune, speculație; aranjament, curtaj, arbitraj; modus vivendi.
Tratat, substantiv neutru Sinonime:
convenţie, pact, tranzacţie, înţelegere, învoială, acord; analiză, cercetare, studiu. Tratat, adjectiv
Sinonime:
abordat, cinstit, dezbătut, dezvoltat, discutat, executat, negociat, ospătat, parlamentat, prezentat, vindecat.
Unanimitate, substantiv feminin
Sinonime:
acord, adeziune generală, comunitate, concordanță, conformitate, consens, consimțământ, totalitate, uniformitate, unitate (de idei), (învechit) conglăsuire, (variantă) (rar) unanimita.
Uni, verb Sinonime:
a împreuna, a îmbina, a lipi, a lega, a aduna, a reuni, a cupla, a conexa, a conecta, a ralia; a cădea de acord, a se pune de acord; a se căsători; a se alipi, a se întovărăşi.
Voi, verb Sinonime:
a vrea, a pretinde, a intenţiona, a-şi propune, a aspira, a fi de acord.
Voie, substantiv feminin Sinonime:
voinţă, vrere, intenţie, dorinţă; poftă, chef, plăcere, gust, opţiune; permisiune, încuviinţare, învoire, aprobare, acord.
Voinţă, substantiv feminin Sinonime:
hotărâre, decizie, determinare, vrere; intenţie, ţel, scop; învoire, consimţământ, acord, permisiune; dorinţă, poftă, chef.
Volnicie, substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
acord, aprobare, asentiment, autonomie, autoritate, autorizaţie, aviz, calitate, capacitate, cădere, competenţă, consimţământ, consimţire, destoinicie, drept, independenţă, încuviinţare, îndreptăţire, îngăduinţă, învoială, învoire, libertate, neatârnare, permisiune, pregătire, pricepere, seriozitate, suveranitate, valoare, voie, voință, vrednicie, vrere.
Vorbă, substantiv feminin Sinonime:
cuvânt, grai, vocabulă; convorbire, conversaţie, discuţie, taifas; promisiune, făgăduinţă; zvon, veste, ştire, informaţie; zicală, zicătoare; proverb, expresie; înţelegere, învoială, târguială, acord, tocmeală.
Vrea, verb
Sinonime:
a accepta, a admite, a avea de gând să, a avea voința de a, a cere, a consimți, a dori, a fi de acord, a fi decis să, a fi gata, a fi hotărât, a fi în stare, a intenționa, a întreprinde, a jindui, a permite, a pofti, a pretinde, a primi, a putea, a râvni, a se învoi, a trata, a voi, a-i plăcea, (învechit) a deșidera, (învechit) a iubi, (învechit) a jelui, (învechit) a poftisi, (variantă) a vroi.
Simetrie, substantiv feminin
Sinonime:
acord, armonie, asemănare, concordanţă, echilibru, ordine, potrivire, proporţie, proporţionalitate, regularitate, similitudine.
Adaptat (adaptată), adjectiv
Sinonime:
aclimatizat, acomodat, ajustat, acordat, amenajat, aranjat, armonizat, asortat, conform, transpus; (despre textele literare) localizat, prelucrat.
Accede, verb
Sinonime:
a ajunge, a atinge, a avea acces, a consimți, a deveni, a fi de acord, a intra, a parveni, a pătrunde, a sosi, a veni.
Dezacord (dezacorduri), substantiv neutru
Sinonime:
lipsă de acord; nepotrivire, neînţelegere, disensiune; diferend; conflict, contestație, contradicție, diferență, discordie, discuție, divergență, disonanţă, divorț, incompatibilitate, zâzanie, zizanie.
Postum (postumă), adjectiv
Sinonime:
publicat după moartea autorului; acordat după moarte, întâmplat după moartea cuiva; născut după moartea tatălui.
Așezământ,
Sinonime:
acord, aranjament, astâmpăr, așezare, așezătură, calm, combinație, contract, convenție, dispoziție, fundație, hotărâre, instituție (publică), întocmire, înțelegere, învoială, învoire, legământ, liniște, loc, logodnă, odihnă, orânduială, orânduire, ordin, organizare, pace, pact, poruncă, poziție, rânduială, repaus, temperatură, tihnă, tranzacție, unitate, (desuet) stabiliment, (învechit) amplasament, (învechit) colonizare, (învechit) descălecare, (învechit) stare de odihnă, (învechit) tocmeală, (învechit) tranzacție politică, (regional) așezălaș.
Atribuire, substantiv
Sinonime:
acordare, acuzare, apropriere, arogare, asigurare, atribuit, conferire, decernare, distribuire, împărțire, însușire, învinuire, repartizare, (învechit) atribuare, (învechit) atribuat.
Concert, substantiv
Sinonime:
audiție, reprezentație, recital; compoziţie muzicală; acord, armonie, împăciuire, înţelegere, pace, unire.
Cancelar, substantiv
Sinonime:
(variante învechite) canțelar, canțălar; (în Germania și Austria) șeful guvernului; (titlu acordat în politică sau justiție) consul, gardă.
Arpegiu, substantiv
Sinonime:
acord, diapazon.
Diapazon, substantiv
Sinonime:
ambitus; acord, arpegiu, registru, sintonie, ton.
Sintonie, substantiv
Sinonime:
acord, arpegiu, diapazon.
Compatibilitate, substantiv
Sinonime:
acord, adecvare, afinitate, armonie, concordanță, conexiune, conveniență, corelație, corespondență, potrivire, (învechit) convenanță; (expresie) (compatibilitate inversă) retrocompatibilitate.
Concordie, substantiv
Sinonime:
acord, armonie, împăciuire, înţelegere, pace, unire.
Conferire, substantiv
Sinonime:
acordare, atribuire, decernare.
Conglăsuire, substantiv
Sinonime:
aprobare, învoire, acord unanim, unanimitate.
