Absolvire (absolviri), substantiv feminin
Sinonime:
absolvență, isprăvire, terminare; cruțare, iertare, scutire.
Cruţare, substantiv
Sinonime:
absolvire, menajare.
Amnistie, substantiv
Sinonime:
absoluție, absolvire, clemență, grațiere, indulgență, iertare, pardon.
Absoluțiune, substantiv
Sinonime:
aboliție, abolițiune, abrogație, absolvire, achitare, amnistie, anulație, anulațiune, benedicțiune, casație, casațiune, clemență, expiaţie, grație, iertare, indulgență, mizericordie, pardon, penitență, prescripție, prescripțiune, redempțiune, remisiune, scutire, uitare.
Promovare, substantiv
Sinonime:
absolvență, absolvire, avansare, dezvoltare, favorizare, înaintare, înălțare, propagare, ridicare, sprijinire, stimulare, susținere, trecere, (figurat) ascensiune, (învechit) provivasire.
Isprăvire, substantiv
Sinonime:
absolvență, absolvire, consumare, epuizare, executare, isprăvit, încheiere, sfârșire, sfârșit, terminare, terminat, (învechit) corectare, (învechit) izbândă, (învechit) săvârșire, (popular) gătare, (popular) isprăvenie, (popular) istovire, (popular) mântuire, (popular) ucidere.
Terminare, substantiv
Sinonime:
absolvență, absolvire, consumare, epuizare, isprăvire, isprăvit, încetare, încheiere, închidere, lichidare, sfârșire, sfârșit, terminat, (învechit și regional) spargere, (învechit și regional) spart, (învechit) săvârșire, (popular) gătare, (popular) istovire, (popular) mântuire, (rar) terminație.
