Abdica, verb
Sinonime:
a abandona, a capitula, a ceda, a demisiona, a părăsi (o funcție înaltă), a renunța, a se coborî din scaun, (figurat) a se resemna, (învechit și figurat) a coborî, (învechit și figurat) a se resigna, (învechit) a paretisi, (învechit) a se prosti.
Abdicare (abdicări), substantiv feminin
Sinonime:
cedare, renunțare, (figurat) coborâre, (figurat) coborât, (învechit) abdicație, (învechit) abdicațiune, (învechit) paretisire, (învechit) prostire.
Abdicație, substantiv (învechit)
Sinonime:
abandon, abdicare, capitulare, demisie, desistare, renunțare, resignare, (variantă) abdicațiune.
Abandon (abandonuri), substantiv neutru Sinonime:
abdicare, apostazie, capitulare, concesionare, oprire, părăsire, rejectare, lepădare, renunţare, resemnare.
Abandona, verb Sinonime:
a părăsi, a renunţa, a lepăda; a abdica, a capitula, a ceda, a înceta, a declara forfait, a demisiona, a dezerta, a îngropa, a neglija, a se debarasa, a se da bătut, a se retrage.
Părăsi, verb Sinonime:
a abandona, a renunţa, a lăsa; a evacua; a pleca, a se îndepărta, a abdica; a înceta, a întrerupe, a renunţa; a neglija.
Demisie, substantiv
Sinonime:
abandon, abdicare, renunțare; (învechit) paretisire, paretisis, prostire.
Demisiona, verb
Sinonime:
a-și prezenta demisia, a abandona, a abdica, a renunța, a se retrage; (învechit) a paretisi, a se prosti.
Desista, verb
Sinonime:
a abandona, a abdica, a renunţa, a se lăsa de, a repudia, a rezilia.
Resignație, substantiv
Sinonime:
abandon, abdicare, abjurare, demisie, fatalism, pasivitate, renunțare, resemnare, resignare, retractare, (variantă) resignațiune.
Capitulație, substantiv
Sinonime:
abandonare, abdicare, armistiție, înfrângere, renunțare, (variantă) capitulațiune.
Desistare, substantiv
Sinonime:
abandon, abdicare, abținere, desistat, lăsare, renunțare, retragere, (variantă) dezistare.
