Premedita, verb Sinonime:
a pune la cale, a plănui, a intenţiona, a combina, a gândi, a medita.
Premedităciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
premeditație.
Premeditare, substantiv
Sinonime:
plănuire, precugetare, pregătire, punere la cale, (învechit) precuget, (învechit) premeditaţie.
Premeditație, substantiv (învechit)
Sinonime:
chibzuire, plănuire, premeditare, punere la cale, (învechit) premeditațiune, (învechit) premedităciune.
Premeditațiune, substantiv (învechit)
Sinonime:
premeditație.
Calculat (calculată), adjectiv Sinonime:
socotit, măsurat; aranjat, premeditat, plănuit; cu judecată, chibzuit, prevăzător, cu cap, cumpănit, cumpătat, echilibrat, înfrânat, moderat, ponderat.
Căutat (căutată), adjectiv Sinonime:
afectat, preţios, pedant, artificial, lucrat, nespontan, premeditat.
Perpetra, verb
Sinonime:
a săvârși, a comite cu premeditare, a executa, a realiza.
Promedita, verb (învechit)
Sinonime:
a premedita.
Precuget, substantiv (învechit)
Sinonime:
chibzuire, premeditare.
Precugetare, substantiv
Sinonime:
chibzuire, premeditare, (învechit) precuget.
Intențional, adjectiv
Sinonime:
calculat, conscient, conștient, cu intenție, decis, deliberat, gândit, intenționat, planificat, plănuit, pregătit, premeditat, proiectat, pus la cale, studiat, voit, voluntar, vrut.
Intenționalitate, substantiv
Sinonime:
deliberare, finalitate, intenție, premeditare.
Intenționat, adjectiv
Sinonime:
cu intenție, cu premeditare, cu un anumit gând, deliberat, intențional, liber-consimțit, plănuit, premeditat, voit, (rar) precugetat. Intenționat, adverb
Sinonime:
anume, deliberat, dinadins, expres, înadins, liber-consimțit, special, voit, (rar) precugetat, (învechit) adins.
