Paroxism, substantiv neutru Sinonime:
culminaţie, apogeu; surescitare, tulburare, excitaţie, iritare.
Paroxismic, adjectiv (învechit)
Sinonime:
cu maximum de intensitate, dantesc, extrem, paroxistic.
Acmee, substantiv feminin
Sinonime:
apogeu, paroxism, pinaclu, punct culminant, summum, zenit.
Acces (accesuri), substantiv neutru
Sinonime:
alee, deschidere, intrare, pasaj, rută, stradelă; atac, criză, izbucnire, paroxism.
Criză, substantiv
Sinonime:
(învechit) chesat, colaps, marasm, recesiune; (medicină) acces, atac, depresie, puseu, (astăzi rar) paroxism, (popular) toană, tulburare.
Exacerbație, substantiv
Sinonime:
exacerbare, agravare, exasperare, paroxism, recrudescență, supraexcitație, (învechit) esacerbație, (învechit) esacerbațiune, (variantă) exacerbațiune.
Exacerbațiune, substantiv
Sinonime:
acces, agravare, criză, exacerbare, exacerbație, intensificare, paroxism, recrudescență, supraexcitație.
Maximal, adjectiv
Sinonime:
maxim, optimal, (învechit) paroxismic.
Paroxistic, adjectiv
Sinonime:
epuvantabil, excesiv, extaziat, extrem, înspăimântător, (învechit) paroxismic.
Paroxizm, substantiv (învechit)
Sinonime:
apogeu, culme, intensitate maximă, paroxism, punct culminant.
