Intrare, substantiv feminin
Sinonime:
abord, acces, aderare, admisiune, alee, angajare, antreu, băgare, exordiu, fundătură, gură, hol, intrat, introducere, încăpere (de trecere), încuviințare, pas, pasaj, pătrundere, permisiune, poartă, preambul, prolog, stradă mică, trecătoare, trecere, ușă, uvertură, venire, vestibul, (contabilitate) încasare, (informatică) input, (intrarea în biserică) (popular) vovedenie, (variantă) (popular) întrare.
Antreu, substantiv neutru
Sinonime:
anticameră, antreiaș, antreluță, antrețel, hol, intrare, marchiză, tindă, verandă, vestiar, vestibul; aperitiv; (variante) antre, antrea, antret.
Deschidere, substantiv feminin
Sinonime:
acces, breșă, ieșire, intrare, spaţiu, perspectivă, despicătură, crăpătură, desfacere, descuiere, căscare, căscat, destupare, spargere, crăpare, despicare, plesnire, deschizătură, deșirare, orificiu, gaură, distanță, ecart, ecartament, descoperire; (deschidere geologică) afloriment; exordiu, inaugurare, începere, preliminar; acceptare, receptivitate, toleranță. Deșchidere, substantiv
Sinonime:
(popular) deschidere.
Pătrundere, substantiv feminin Sinonime:
penetraţie, intrare, străpungere, trecere; subtilitate, perspicacitate, agerime.
Penetraţie, substantiv feminin
Sinonime:
circulație, compenetrație, extindere, impregnație, incursiune, infiltrare, interpenetrație, intrare, pătrundere, penetranță, penetrare, răzbatere, răzbire, străbatere, străpungere, trecere, (figurat) perspicacitate, (figurat) sagacitate, (variantă) penetrațiune.
Poartă, substantiv feminin Sinonime:
uşă, intrare; defileu, chei.
Cevlui, verb
Sinonime:
(învechit) a tonsura (a tăia părul din creștetul capului unui seminarist pentru a se arăta intrarea sa în tagma bisericească sau călugărească).
Acces (accesuri), substantiv neutru
Sinonime:
alee, deschidere, intrare, pasaj, rută, stradelă; atac, criză, izbucnire, paroxism.
Aderare, substantiv
Sinonime:
aderat, adeziune, alăturare, alipire, intrare, înscriere, lipire strânsă.
Alee, substantiv
Sinonime:
fundătură, intrare, (regional) fundac, (învechit) impas.
Angajare, substantiv
Sinonime:
încadrare, numire, primire, intrare.
Fundac, substantiv
Sinonime:
alee, bodârlău, corcodel, cufundar, fundătură, intrare.
Gârlici, substantiv
Sinonime:
intrare, coridor, prispă, pridvor; strungă; gât de sticlă; limbă.
Berbință, substantiv
Sinonime:
(variantă) bărbânță; vas, putină; (învechit) taxă de intrare (în breasla cizmarilor); larvă de furnici.
Vovedenie, substantiv
Sinonime:
intrarea în biserică; (variante) ovidenie, vovidenie, văvidenie.
Străbatere, substantiv
Sinonime:
intrare, parcurgere, pătrundere, răzbire, traversare.
Gurar, substantiv
Sinonime:
muncitor (la intrarea unei mine); aftă, spuzeală (la colțul gurii).
Portieră, substantiv
Sinonime:
acces, intrare, ușă; draperie, tapiserie.
Input, substantiv
Sinonime:
(tehnică) element inițial, intrare, introducere.
Hol, substantiv
Sinonime:
anticameră, antreu, intrare, încăpere (de trecere), vestibul.
Admisiune, substantiv
Sinonime:
admisie, admitere, aprobare, intrare, introducție.
Retrecisare, substantiv
Sinonime:
(franțuzism) intrare la apă, îngustare, retragere, strâmtare, strângere.
Antre, substantiv
Sinonime:
antret, antreu, hol, intrare, vestibul.
Perdea, substantiv
Sinonime:
act, albeață, brizbriz, cataractă, cortină, draperie, gard viu, leucom, placentă, scenă, strat, văl, (învechit) ton muzical, (învechit) zăveasă, (popular) adăpost (de iarnă) pentru oi; (prin extensiune) anticameră, intrare; (prin extensiune) fâșie de pădure.
Mergere, substantiv
Sinonime:
continuare, continuitate, curgere, deplasare, ducere, intrare în vigoare, însoțire, mers, mișcare, plecare, pornire, (învechit) căsătorie, (învechit) succesiune, (rar) vizită.
Înscriere, substantiv
Sinonime:
aderare, consemnare, intrare, înmatriculare, înregistrare, înscris, însemnare, marcare, notare, notație, trecere, (învechit) înrolare, (învechit) matriculare, (învechit) matriculație, (învechit) notificare, (rar) inscripție.
Împuțire, substantiv
Sinonime:
acrire, alterare, descompunere, fermentare, intrare în putrefacție, împuțeală, împuțicenie, împuțiciune, înăcrire, stricare, (figurat) trândăvire, (trivial) bășire.
Credențional, substantiv (învechit)
Sinonime:
împuternicire, mandat, permis de intrare; listă de delegați.
Intervențiune, substantiv (învechit)
Sinonime:
agresiune, amestec, bune oficii, cuvânt, demers, discurs rostit, imixtiune, incursiune, ingerință, intercesiune, interpoziție, interpunere, intervenire, intervenție, intervenționism, intrare în acțiune, intruziune, întrepunere, luare de cuvânt, mediație, mijlocire, (chirurgie) operație, (învechit) interpozițiune, (învechit) ispită, (învechit) ispitire.
Intromisie, substantiv (învechit)
Sinonime:
infiltrare, intrare, introducere, intromisiune, pătrundere, penetrare, (învechit) introducție.
Încasare, substantiv
Sinonime:
intrare, încasat, luare, percepere, percepție, primire, ridicare, scoatere, strângere, strâns, sumă încasată, (învechit) primititură, (învechit) taxidărie, (învechit) taxil, (variantă) (învechit) incasare.
Primititură, substantiv (învechit)
Sinonime:
datorie încasată, intrare în posesie, încasare, primire.
