Falie, substantiv feminin
Sinonime:
casură, crachelură, crevasă, fantă, fisură, fractură, interstițiu, spărtură, renură, ruptură, despicătură, (geologie) paraclază; deficiență, feblețe, slăbiciune.
Faliere, substantiv
Sinonime:
(geologie) dislocare.
Breşă, substantiv feminin Sinonime:
deschidere, spărtură, gaură, fisură, străpungere, trecere, pasaj, bortă; falie.
Fractura, verb
Sinonime:
a frânge, a rupe, a zdrobi. Fractură, substantiv
Sinonime:
ruptură, (popular) frântură; (la figurat) despărțire; casură; falie.
Diaclază, substantiv
Sinonime:
falie, fisură.
Casură, substantiv
Sinonime:
spărtură, ruptură, fisură, fractură, falie. Cașura, verb
Sinonime:
a cașa, a cașera.
Paraclază, substantiv
Sinonime:
(geologie) falie.
Falia, verb
Sinonime:
a (se) disloca, a (se) produce o falie, a (se) tăia, a face o falie.
Rejet, substantiv
Sinonime:
abandon, ejecție, eliminare, evacuație, excluziune, inacceptare, neacceptare, recuzație, refuz, repudiere, respingere, veto; (geologie) denivelare (produsă de o falie); (procedeu de versificație) enjambement, ingambament.
Anaclinal, adjectiv
Sinonime:
(despre un versant, o falie) înclinat în sens contrar.
Eșancrură, substantiv
Sinonime:
anfractuozitate, breșă, decupare, excavație, falie, golf, scobitură, tăietură.
