Făgaş, substantiv neutru
Sinonime:
şănţuleţ, jgheab, tăietură; (figurat) drum, cale, linie, direcție, urmă, brazdă; (învechit şi regional) scursură; (Oltenia şi Muntenia) şleau; albie, curs, matcă, vad.
Albie, substantiv feminin Sinonime:
covată, copaie, troacă, moldă, căpistere, postavă; matcă (a unui râu), curs, făgaş.
Brazdă, substantiv feminin Sinonime:
polog; răzor, arătură, (popular) brăzdătură; (figurat) urmă, dâră, făgaş, pârtie; zbârcitură, încreţitură, cută, îndoitură, crestătură; rid. Brăzda, verb Sinonime:
a ara, a face făgaş, a face brazde; a se zbârci, a se cuta, a se rida.
Cale, substantiv feminin Sinonime:
drum, direcţie, făgaş, potecă; (figurat) metodă, mijloc, mijlocire, procedeu, instrument, filieră, intermediu.
Pistă, substantiv feminin Sinonime:
loc de aterizare, platformă; (figurat) făgaş, curs, direcţie.
Scofâlcitură, substantiv feminin Sinonime:
adâncitură, cută, rid; văgăună, făgaş.
Scursură, substantiv feminin
Sinonime:
făgaş, albie; (la plural, depreciativ) derbedei, lepădături, otrepe, vagabonzi; (depreciativ) adunătură, gloată, strânsură, şleahtă, (Banat) zbor; blenoragie, curs, diaree, dizenterie, gonoree, leucoree, matcă, prelingere, scurgere, vad, vărsare.
Tăietor, substantiv
Sinonime:
buștean, butuc, făgaș, magazie (de lemne), stivă, șopru, tăiș; călău; pădurar. Tăietor, adjectiv
Sinonime:
ascuţit, tăios.
