Disloca
Disloca,
verb
Sinonime
:
a
strămuta,
a
(se)
deplasa,
a
(se)
urni,
a
(se)
mișca
din
loc,
a
aluneca;
a
(se)
desprinde;
a
(se)
luxa,
a
(se)
scrânti,
a
ieși
din
articulație,
a
se
dezarticula;
a
dezlocui.
Dislocare
Dislocare,
substantiv
Sinonime
:
desprindere,
luxaţie,
dezlocuire,
strămutare,
dislocație.
Dislocat
Dislocat,
adjectiv
Sinonime
:
deplasat,
desprins,
dezarticulat,
luxat,
dezlocuit,
strămutat.
Dislocație
Dislocație,
substantiv
Sinonime
:
dezarticulație,
dislocare,
luxație,
(variantă)
dislocațiune.
Deplasa
Deplasa,
verb
Sinonime
:
a
disloca,
a
luxa;
a
se
duce,
a
pleca,
a
merge,
a
se
da,
a
(se)
clătina,
a
(se)
clinti,
a
(se)
mişca,
a
(se)
muta,
a
(se)
urni,
(învechit
şi
popular)
a
(se)
sminti,
(învechit
şi
regional)
a
(se)
clăti,
(Moldova
şi
Transilvania)
a
(se)
vâşca,
a
plimba,
a
circula,
a
trece,
a
împinge,
a
mâna,
a
aluneca,
a
acţiona,
a
schimba.
Desprinde
Desprinde,
verb
Sinonime
:
a
deduce,
a
despărţi,
a
detaşa,
a
dezlega,
a
dezlipi,
a
disloca,
a
distinge,
a
însemna,
a
presupune,
a
reieşi,
a
rezulta,
a
scăpa,
a
se
elibera,
a
se
libera,
a
separa,
a
urma,
a
(se)
decroşa,
a
(se)
desface,
a
(se)
scoate.
Dezmembra
Dezmembra,
verb
Sinonime
:
a
desfiinţa,
a
desface,
a
(se)
descompune,
a
(se)
destrăma,
a
(se)
dezarticula,
a
(se)
dezbina,
a
(se)
dezagrega;
a
dezosa,
a
disloca,
a
diseca;
a
decapita,
a
mutila.
Luxa
Luxa,
verb
Sinonime
:
a
(se)
deplasa,
a
(se)
dezarticula,
a
(se)
disloca,
a
(se)
scrânti,
a
(se)
suci,
(rar)
a
(se)
răsuci,
(învechit
şi
regional)
a
(se)
sminti,
(regional)
a
(se)
strica,
(prin
Transilvania)
a
(se)
muruli,
(Transilvania)
a
(se)
pica,
(prin
Transilvania
şi
Bucovina)
a
(se)
preti,
(prin
vestul
Munteniei)
a
(se)
proclinti.
Luxaţie
Luxaţie,
substantiv
feminin
Sinonime
:
clacaj,
deplasare,
dezarticulare,
dezarticulaţie,
dislocare,
elongație,
entorsă,
luxare,
scrânteală,
scrântire,
scrântitură,
sucire,
(rar)
răsucire,
sucitură,
torsiune,
(prin
vestul
Munteniei)
proclinteală,
proclintire.
Separa
Separa,
verb
Sinonime
:
a
despărţi,
a
desface,
a
desprinde,
a
izola,
a
detaşa,
a
dezmembra,
a
disloca,
a
divide,
a
diviza,
a
tăia,
a
fracţiona,
a
împărţi,
a
fragmenta,
a
secţiona.
Separat (separată)
Separat
(separată),
adjectiv
Sinonime
:
despărţit,
izolat,
rupt
de
(ceva),
desprins,
detaşat,
dislocat;
în
parte,
unilateral,
distinct,
diferenţiat.
Separaţie
Separaţie,
substantiv
feminin
Sinonime
:
despărţire,
desfacere,
izolare,
desprindere,
detaşare,
dislocare,
fragmentare,
secţionare,
tăiere;
diferenţiere,
distincţie,
discriminare.
Dispersie
Dispersie,
substantiv
feminin
Sinonime
:
împrăştiere,
răspândire,
risipire;
debandadă,
difuzie,
difuziune,
dislocare,
diseminare,
disipare,
disipaţie,
distribuţie,
distribuire,
rarefacţie,
rarefiere,
separație.
Dispersant (dispersantă)
Dispersant
(dispersantă),
adjectiv
Sinonime
:
dislocant,
care
poate
distribui
(difuza,
mărunți,
împrăștia,
arunca,
stropi,
turna,
răspândi,
separa,
risipi).
Desprindere
Desprindere,
substantiv
Sinonime
:
despărţire,
dezlipire,
scoatere,
desfacere,
dislocare;
(tehnică)
decroşare.
Desprins
Desprins,
adjectiv
Sinonime
:
dezlipit,
dislocat,
desfăcut,
separat,
rupt;
descheiat
Dezagregare
Dezagregare,
substantiv
Sinonime
:
decompoziție,
decompozițiune,
dezintegrare,
destrucție,
destrucțiune,
dislocație,
dislocare,
disociație,
disociere,
disoluție,
colaps,
eroziune,
lichefacție,
lichefiere,
pulverizație,
pulverizare.
Dezarticula
Dezarticula,
verb
Sinonime
:
a
luxa,
a
ieși
din
articulații,
a
se
disloca,
a
se
scrânti,
a
ieși
din
încheieturi;
(figurat)
a
se
sfărâma,
a
se
spulbera,
a
se
dezagrega;
a-și
pierde
coeziunea,
a
se
dezmembra.
Dezarticulat
Dezarticulat,
adjectiv
Sinonime
:
luxat,
sărit
din
articulații,
dislocat,
scos
din
încheietură;
dezordonat;
pronunțat
neclar;
(figurat)
cu
mișcări
necoordonate,
țeapăn,
dezechilibrat.
Dezarticulaţie
Dezarticulaţie,
substantiv
Sinonime
:
luxaţie,
dezarticulare,
dislocare,
demantelare,
dezosare.
Dezlocui
Dezlocui,
verb
Sinonime
:
(fizică)
a
disloca.
Dezlocuire
Dezlocuire,
substantiv
Sinonime
:
(fizică)
dislocare.
Dezlocuit
Dezlocuit,
adjectiv
Sinonime
:
(fizică)
dislocat.
Diseminație
Diseminație,
substantiv
Sinonime
:
diseminare,
dislocație,
dispersie,
transmisie.
Dezosa
Dezosa,
verb
Sinonime
:
a
desprinde
carnea
de
pe
oase;
(figurat)
a
dezmembra,
a
disloca,
a
decortica,
a
diseca.
Luxat
Luxat,
adjectiv
Sinonime
:
deplasat,
dezarticulat,
dislocat,
scrântit,
sucit,
(rar)
răsucit,
(prin
vestul
Munteniei)
proclintit.
Falia
Falia,
verb
Sinonime
:
a
(se)
disloca,
a
(se)
produce
o
falie,
a
(se)
tăia,
a
face
o
falie.
Faliere
Faliere,
substantiv
Sinonime
:
(geologie)
dislocare.
Sucitură
Sucitură,
substantiv
Sinonime
:
cot,
cotitură,
curbă,
deplasare,
dezarticulare,
dezarticulaţie,
dislocare,
gânj,
întorsătură,
întortochetură,
jurubiţă,
luxare,
luxaţie,
ocol,
răsucire,
răsucitură,
scrânteală,
scrântire,
scrântitură,
scul,
serpentină,
sinuozitate,
sucire,
şerpuire,
șerpuitură.
Proclinteală
Proclinteală,
substantiv
Sinonime
:
deplasare,
dezarticulare,
dezarticulaţie,
dislocare,
luxare,
luxaţie,
scrânteală,
scrântire,
scrântitură,
sucire.
Proclinti
Proclinti,
verb
Sinonime
:
a
deplasa,
a
dezarticula,
a
disloca,
a
luxa,
a
scrânti,
a
suci.
Proclintire
Proclintire,
substantiv
Sinonime
:
deplasare,
dezarticulare,
dezarticulaţie,
dislocare,
luxare,
luxaţie,
scrânteală,
scrântire,
scrântitură,
sucire.
Proclintit
Proclintit,
adjectiv
Sinonime
:
deplasat,
dezarticulat,
dislocat,
luxat,
scrântit,
sucit.
Muruli
Muruli,
verb
Sinonime
:
a
deplasa,
a
dezarticula,
a
disloca,
a
luxa,
a
scrânti,
a
suci.
Dezagregație
Dezagregație,
substantiv
Sinonime
:
decompoziție,
degradare,
degradație,
delabrare,
delichescență,
destrucție,
deteriorare,
deteriorațiune,
dezagregare,
dezintegrare,
dezintegrație,
dezmembrare,
dezorganizare,
dezorganizație,
dezunire,
disjuncție,
dislocare,
dislocație,
disociație,
disociere,
disoluție,
dispersie,
diviziune,
fracționare,
fragmentare,
fragmentație,
lichefacție,
lichefiere,
pulverizare,
pulverizație,
ruptură,
scizionare,
sciziune,
separare,
separație.
Dezasambla
Dezasambla,
verb
Sinonime
:
a
demonta,
a
deranja,
a
descompune,
a
desface,
a
desperechea,
a
dezagrega,
a
dezuni,
a
disjunge,
a
disloca,
a
disocia,
a
diviza,
a
separa.
Dezampara
Dezampara,
verb
(franțuzism)
Sinonime
:
a
abandona
un
loc,
a
disloca,
a
părăsi,
a
se
urni
din
loc.
Răsucire
Răsucire,
substantiv
Sinonime
:
deplasare,
dezarticulare,
dezarticulație,
dislocare,
încolăceală,
încolăcire,
încolăcitură,
îndoire,
înfășurare,
întoarcere,
întors,
învălătucire,
învârteală,
învârtire,
învârtit,
învârtitură,
luxare,
luxație,
răsuceală,
răsucit,
răsucitură,
rostogolire,
rotație,
rotire,
rotit,
scrânteală,
scrântire,
scrântitură,
suceală,
sucire,
sucit,
sucitură,
torsionare,
torsiune,
vălătuceală,
(popular)
rotitură,
(popular)
rotocol.
Linkuri utile
Dicţionarul limbii române în format electronic
Cupoane de reducere
Dicționar de anagrame
Dicționar de paronime
Formular de contact
Căutări recente
Precizare
Cinstitor
Anuitate
Destupare
Siliciu
Disloca
Societate
Negoţ
Fanal
Slogan
ţesătură
Obiște
Euriterm
Cibernetică
Înaintat
Subit
Spăriitor
Petiac
Frunzet
Metis
Prohită
Familiarizat
Molatic
șisă
Andosator
Ofuscare
Pruncă
Straşnic
Povărușc
Carismă
Supărare
Carcinologie
Sugari
Familiarizare
Blenoragie
Incalificabil
Pipiriguță
Sâcâit
Quattrocento
Florişoară
încerca
ţăruş
Atât
Invariabilă
îmbunătăţi
Familiariza
Adverb
Babaroase
Blagoiavlenie
Excentricitate
Brand
Valoros
Profiriu
Inactualitate
Gălbeneală
Văcsui
Familiaritate
Asigurat
Năstruşnic
Timorat
Gri
Dârz
Lactescență
Executor
Rampă
Amantă
Vopsea
Litorală
Vulgarizat
Africanist
Golfuleţ
Iarba-datului-şi-a-faptului
Franţuzism
Hodorogire
Încolăcitură
Cujbă
Famen
Sârbă
Cation
Generozitate
Nebun
Famă
Moloşag
Cufăr
Funcţionar
Limba
Oltenia
Distra
Liliputan
Creastă
Pluriseptat
Falţ
Tiran
Măsura
Apt
Coeziv
Pungăşit
ştergar
Goli
Sinodic
Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie
Reduceri online!
RSS