Cu, prepoziție Sinonime:
împreună, laolaltă; cu ajutorul, folosind. Cu, simbol chimic
Sinonime:
cupru.
Cu nemiluita, locuțiune adverbială
Sinonime:
cu ghiotura, din belșug, fără măsură, fără socoteală, în cantitate foarte mare, mult.
Cu scumpătate, locuţiune
Sinonime:
cu exactitate, cu mare grijă, cu măsură, cu scrupulozitate, în mod cumpătat.
Cu scuteală, locuţiune
Sinonime:
cu mare economie.
Cu sfințenie, locuțiune adverbială
Sinonime:
corect, cu evlavie, cu exactitate, cu pietate, cu scrupulozitate, întocmai.
Cu temeinicie, locuțiune
Sinonime:
serios, temeinic.
Cu ușurare, locuțiune
Sinonime:
împăcat sufletește, mulțumit.
Cuacă, substantiv
Sinonime:
stârc-de-noapte.
Cuadratrice, substantiv
Sinonime:
cvadratrice.
Cuadrică, substantiv
Sinonime:
cvadrică.
Cuadrienal, adjectiv
Sinonime:
cvadrienal.
Cuadrimotor, substantiv
Sinonime:
cvadrimotor.
Cuadrireactor, adjectiv și substantiv
Sinonime:
cvadrireactor.
Cuadrofonic, adjectiv
Sinonime:
cvadrifonic, de cuadrofonie, (variantă) quadrofonic.
Cuadrofonie, substantiv
Sinonime:
cvadrifonie, tetrafonie, (variantă) quadrofonie.
Cuadruman, adjectiv
Sinonime:
cvadruman.
Cuadrupla, verb
Sinonime:
a (se) cvadrupla.
Cuadruplex, substantiv
Sinonime:
(tehnică) cvadruplex.
Cuadruplu, adjectiv
Sinonime:
cvadruplu, împătrit, în număr de patru; (cu rol de substantiv) cvadruplet.
Cuantă, substantiv
Sinonime:
foton, (variantă) cvantă; (cuantă de acţiune) constanta lui Planck.
Cuantifica, verb
Sinonime:
(fizică) a cuantiza; a calcula, a doza, a calibra, a cifra, a evalua, a măsura.
Cuantificabil, adjectiv
Sinonime:
calculabil, contabilizabil, denombrabil, evaluabil, măsurabil, numărabil, ponderabil, totalizabil.
Cuantificare, substantiv
Sinonime:
cuantizare; apreciație, aproximație, calcul, estimație, evaluare.
Cuantificat, adjectiv
Sinonime:
discontinuu, discret.
Cuantificator, substantiv
Sinonime:
cuantor.
Cuantiza, verb
Sinonime:
a cuantifica.
Cuantizare, substantiv
Sinonime:
cuantificare.
Cuantum, substantiv
Sinonime:
cantitate, mărime, nivel, sumă, (variantă) cvantum.
Cuart, substantiv
Sinonime:
(învechit) a patra parte, pătrime, sfert, (variantă) cvart; cart, gardă, serviciu.
Cuarţ (cuarțuri), substantiv neutru
Sinonime:
agat, ametist, aventurin, bioxid natural de siliciu, calcedonie, citrin, cornalină, cremene, cristal de rocă, cristal de stâncă, cristal hialin, cuarțit, gneiss, heliotrop, jasp, morion, ochi de pisică, onice, onyx, piatră, silex, silice, soliman, (regional) beică, bicaş, (variantă) cvarț.
Cuartă, substantiv
Sinonime:
(muzică) cvartă; (la poker) careu; (învechit) contribuție pe recoltă, dijmă, impozit pe recoltă (a patra parte).
Cuartal, substantiv
Sinonime:
cvartal.
Cuartolet, substantiv
Sinonime:
(muzică) cvartolet.
Cuaternar, substantiv
Sinonime:
(geologie) antropogen, era geologică actuală.
Cub, substantiv
Sinonime:
(geometrie) hexaedru regulat; zar.
Cuba, verb
Sinonime:
a estima, a evalua, a măsura, a multiplica.
Cubaj, substantiv
Sinonime:
capacitate, volum.
Cuban, adjectiv și substantiv
Sinonime:
cubanez.
Cubare, substantiv
Sinonime:
cubaj.
Cubea, substantiv
Sinonime:
boltă, campadură, cămin, coş, cupolă, horn.
Cubic, adjectiv
Sinonime:
(prin Oltenia) maşinat, (învechit) cubicesc.
Cubicesc, adjectiv
Sinonime:
cubic.
Cubicular, adjectiv
Sinonime:
(rar) de culcat. Cubicular, substantiv
Sinonime:
șambelan, valet, (învechit) cubicularie.
Cubiculum, substantiv
Sinonime:
(antichitate) cameră de dormit, dormitor; cameră sepulcrală.
Cubiform, adjectiv
Sinonime:
cubic, (învechit) cubicesc.
Cubital, adjectiv
Sinonime:
(anatomie) ulnar.
Cubitus, substantiv
Sinonime:
(anatomie) antebraț, cot, os cubital, ulnă, (variantă) cubit.
Cuboid, adjectiv
Sinonime:
cubic.
Cuborî, verb (învechit și regional)
Sinonime:
a coborî.
Cucă, substantiv
Sinonime:
(pescuit) (regional) capcană, gaie, năpastă, prostovol.
Abatere (abateri), substantiv feminin
Sinonime:
aberație, anomalie, contravenție, culcare pe pământ, culpabilitate, culpă, deformare, deplasare, derivă, deviație, deviere, doborâre, eroare, excepție, greșeală, infracțiune, încălcare (de norme), îndepărtare, mutare, ocolire, păcat, schimbare, vină, vinovăție, (figurat) deprimare, (figurat) rătăcire, (învechit și figurat) rătăceală, (învechit și regional) teahnă, (învechit) cusur, (învechit) săblaznă, (învechit) scandal, (învechit) smintă, (învechit) sminteală, (livresc) eres, (Oltenia, Muntenia și Moldova) ponos, (rar) prihană, (regional) greș.
Abia, adverb Sinonime:
cu greu, cu efort, dificil, anevoie, anevoios.
Abominabil (abominabilă), adjectiv
Sinonime:
abject, cumplit, cutremurător, dezgustător, fioros, groaznic, grozav, înfiorător, înfricoșător, îngrozitor, înspăimântător, macabru, monstruos, odios, oribil, repugnant, respingător, sângeros, teribil, urât, zguduitor.
Abraş (abrașă), adjectiv (popular) Sinonime:
nărăvaş, rău, nedomolit, cu toane, violent.
Aburi, verb
Sinonime:
a se umezi, a se înceţoşa; a învălui cu vorbele, a minți, a păcăli.
Acar, substantiv masculin
Sinonime:
macagiu, muncitor feroviar; cutioară, cutiuță, (regional) acarniță, (regional) acăriță. Acar, adverb (învechit și regional)
Sinonime:
acăr, măcar. Acar, conjuncție (regional)
Sinonime:
cu toate că, deși, fie, măcar că, ori.
Acătării, adjectiv Sinonime:
bun, convenabil, potrivit; frumos; prezentabil, cumsecade, vrednic.
Achiziţiona, verb Sinonime:
a procura, a obţine, a face rost; a aduna, a colecta, a strânge, a cumpăra, a poseda.
Actual (actuală), adjectiv Sinonime:
de azi, contemporan, din zilele noastre, prezent, la ordinea zilei, în uz, curent, modern.
Acuza, verb Sinonime:
a învinui, a învinovăţi, a recrimina, a incrimina, a pune ceva pe seama cuiva, a ataca, a critica, a imputa, a inculpa, a taxa. Acuză, substantiv
Sinonime:
acuzare, acuzație, învinovățire, învinuire.
Adagiu, substantiv neutru Sinonime:
maximă, sentinţă, cugetare, dicton, aforism, precept, proverb.
Aduce, verb Sinonime:
a transporta, a purta; a produce, a rodi, a face; a fi la fel cu, a semăna cu.
Aduna, verb Sinonime:
a strânge, a pune la un loc, a colecta, a îngrămădi, a culege, a concentra, a însuma, a reuni, a condensa.
Adunător (adunătoare), adjectiv Sinonime:
econom, strângător, socotit, cumpătat, gospodar.
Aerian (aeriană), adjectiv
Sinonime:
aflat în aer, supraterestru; (figurat) transparent, diafan, vaporos, cu capul în nori.
Aforism, substantiv neutru Sinonime:
maximă, cugetare, adagiu, sentinţă, dicton, proverb.
Agale, adverb Sinonime:
domol, încet, cu binişorul, lento, ușurel.
Agăţa, verb
Sinonime:
(variantă) a acăța, (livresc) a (se) acroșa, (prin Muntenia) a (se) atăgârța, (regional) a (se) tăgârța, (Transilvania) a (se) împrinde, a fixa, a (se) anina, a (se) atârna, a (se) prinde, a (se) spânzura, a (se) suspenda, a (se) zgrepțăna, a se apuca, (figurat) a se crampona; (familiar) a cuceri (o femeie), a acosta o femeie pe stradă. Agată, substantiv
Sinonime:
(mineralogie) agat.
Aievea, adverb Sinonime:
într-adevăr, în realitate, cu adevărat.
Aievea, adjectiv Sinonime:
adevărat, real, concret.
Ajuns (ajunsă), adjectiv Sinonime:
îmbogăţit, bogat, cu situație, înstărit, parvenit, pricopsit.
Albie, substantiv feminin Sinonime:
covată, copaie, troacă, moldă, căpistere, postavă; matcă (a unui râu), curs, făgaş.
Albișoară, substantiv feminin Sinonime:
obleț, sorean, (colectiv) albitură; (botanică) cuișoară.
Alternativ (alternativă), adjectiv Sinonime:
ciclic, periodic, cu schimbul, recurent.
Amabil (amabilă), adjectiv
Sinonime:
abordabil, acomodant, acort, afabil, afectuos, agreabil, ampresat, atent, atrăgător, binevoitor, blând, bun, civilizat, complezent, condescendent, cordial, culant, curtenitor, delicat, drăguț, galant, gentil, îndatoritor, obligant, omenos, ospitalier, plăcut, politicos, prietenesc, prietenos, primitor, serviabil, simpatic, sociabil, (familiar) săritor, (figurat) cald, (figurat) călduros, (figurat) urban, (învechit) cilibiu, (învechit) cinstitor, (învechit) complezant, (învechit) cortez, (învechit) libovnic, (învechit) omenit, (învechit) politevsit, (popular) levent, (rar) prevenitor.
Amabilitate, substantiv feminin
Sinonime:
afabilitate, amenitate, atenție, atitudine amabilă, bunătate, bunăvoință, cavalerism, civilitate, complezență, compliment, comportare amabilă, comunicativitate, condescendență, culanță, curtoazie, galanterie, gentilețe, grațiozitate, îndatorare, manieră, mansuetudine, măgulire, obliganță, politețe, prevenire, prietenie, serviabilitate, sociabilitate, solicitudine, (figurat) căldură, (învechit) complăcere, (învechit) complezanță, (învechit) filotimie, (învechit) gentileță, (învechit) libov, (învechit) politeță, (învechit) priință, (învechit) tropos, (rar) curtenie.
Amar (amară), adjectiv Sinonime:
chinuitor, dureros, trist, cumplit; chinuit, necăjit, apăsat.
Amăgi, verb Sinonime:
a înşela, a duce cu vorba, a ispiti, a ademeni, a deruta, a induce în eroare, a atrage, a păcăli.
Amănunţit, adverb Sinonime:
detaliat, în amănunt, cu toată atenţia, cu minuţiozitate, cu meticulozitate.
Ambiguu (ambiguă), adjectiv Sinonime:
echivoc, neclar, confuz, nedesluşit, nelămurit, îndoielnic, cu două înţelesuri, ambivalent, bivalent.
Amic, substantiv masculin
Sinonime:
alter ego, camarad, coleg, companion, confident, cunoscut, cunoștință, frate, însoțitor, ortac, partener, prieten, relație, tovarăş, văr, (popular) fârtat, (învechit) libovnic, prietnic, soț, soție.
Amploare, substantiv feminin
Sinonime:
cuprindere, desfășurare largă, dezvoltare, extensiune, extindere, forță, grandoare, intensitate, întindere, lărgime, mărime, proporție, vastitate, volum, (figurat) amplitudine.
Amplu (amplă), adjectiv Sinonime:
mare, larg, cuprinzător, întins, dezvoltat, vast, voluminos.
Anume, adjectiv Sinonime:
anumit, distinct, precis, hotărât, deosebit, special. Anume, adverb Sinonime:
adică, cu alte cuvinte, înadins, intenţionat.
Anumit (anumită), adjectiv Sinonime:
anume, cunoscut, ştiut, hotărât, precizat; deosebit, special, precis, determinat; unul, oarecare.
Aparţine, verb Sinonime:
a ţine de (ceva, cineva), a fi al cuiva, a se cuveni cuiva.
Apela, verb
Sinonime:
a telefona; a cere, a adjura, a invoca, a solicita; a se adresa cuiva, a recurge la (ceva), a se folosi de (ceva sau cineva).
Apex, substantiv neutru (rar) Sinonime:
vârf, creştet, ascuţiş, culme, extremitate.
Apleca, verb Sinonime:
a (se) pleca, a (se) îndoi, a încovoia, a (se) înclina, a (se) curba, a plia; (figurat) a (se) umili, a (se) supune, a deveni subordonat, a se ploconi, a fi obedient.
Aplecare, substantiv feminin Sinonime:
înclinare, plecare, încovoiere, îndoire, curbare, flexiune; (figurat) predispoziție, înclinaţie, aplicare, aptitudine, tragere (pentru ceva).
Apoftegmă, substantiv feminin Sinonime:
maximă, aforism, cugetare, adagiu, dicton, precept, sentință memorabilă.
Apogeu (apogee), substantiv neutru
Sinonime:
apoteoză, culme, extremitate, punct culminant, punct maxim, grad maxim, maximum, top, summum, zenit.
Apoi, adverb Sinonime:
după aceea, pe urmă, afară de aceasta; totuşi, cu toate acestea, în definitiv; prin urmare, deci, atunci, în acest caz, aşa fiind.
Apropiat (apropiată), adjectiv Sinonime:
din vecinătate, din apropiere; prietenos, intim, afabil, cordial; cunoscut.
Aproximativ, adverb Sinonime:
cam, aproape, vreo, circa, cu aproximaţie, vag, imprecis.
Apuca, verb Sinonime:
a prinde, a lua, a înşfăca, a cuprinde, a înhăţa; (reflexiv) a se prinde, a se agăţa, a se ţine; a se îndrepta, a porni, a se duce, a merge.
Aramă, substantiv feminin Sinonime:
cupru.
Arcă, substantiv feminin (rar) Sinonime:
corabie, navă, barcă, vas. Arca, substantiv (învechit)
Sinonime:
apărător, avocat, bază, fundament, fundație, mijlocitor, ocrotitor, protector, sprijin, sprijinitor, susținător, temelie. Arca, verb
Sinonime:
a (se) arcui, a (se) curba.
Arcui, verb Sinonime:
a încovoia, a îndoi, a bolti; a căpăta formă de arc; a se curba.
Arman, substantiv neutru (învechit) Sinonime:
cerc, rotocol, roată; arie, curte, ogradă.
Asana, verb Sinonime:
a curăţa, a seca, a epura; (figurat) a însănătoşi, a îmbunătăţi; a redresa; a aera.
Asculta, verb Sinonime:
a auzi, a fi atent, a audia, a da ascultare, a trage cu urechea; a se supune, a se conforma, a lua în consideraţie.
Ascultător (ascultătoare), adjectiv Sinonime:
supus, obedient, docil, obsecvios, cuminte, bun.
Ascuţit (ascuţită), adjectiv Sinonime:
cu vârf, înţepător; (figurat) subtil, fin, perspicace, ager; (despre sunete) subţire, strident, pătrunzător, piţigăiat; picant.
Asedia, verb Sinonime:
a împresura, a ţine prins, a cuprinde, a încercui, a înconjura, a învălui.
Aserţiune, substantiv feminin Sinonime:
afirmaţie, alegație, vorbă, spuse, cuvinte.
Asimila, verb Sinonime:
a absorbi, a include, a (se) integra (intr-o comunitate); a dobândi, a învăţa (idei, cunoștințe).
Astâmpăra, verb Sinonime:
a linişti, a potoli, a domoli, a cuminţi, a calma, a ogoi, a modera, a face pace.
Asupra, prepoziție Sinonime:
peste, pe; contra, împotrivă; înspre, spre, către; cu privire la (ceva sau cineva).
Aşezat (aşezată), adjectiv Sinonime:
cuminte, liniștit, calm, la locul lui, cumpătat, serios, măsurat, chibzuit, potolit, instalat.
Aşternut, substantiv neutru Sinonime:
culcuş, pat, saltea; ţol, covor, cergă. Aşternut, adjectiv
Sinonime:
pus.
Ataşa, verb Sinonime:
a alătura, a anexa, a alipi, a adăuga, a lega, a lipi, a adera, a agrafa, a asocia, a cupla, a înlănțui, a fixa.
Atent (atentă), adjectiv Sinonime:
cu băgare de seamă, cu grijă, prevenitor, prudent, vigilent; lucid, treaz, concentrat; amabil, binevoitor, politicos, civilizat.
Atroce, adjectiv Sinonime:
cumplit, teribil, groaznic, fioros, sângeros, crunt, îngrozitor, oribil, dureros, feroce, insuportabil, monstruos.
Audient (audientă), substantiv masculin Sinonime:
auditor, ascultător, cursant, student; participant.
Auster (austeră), adjectiv Sinonime:
sobru, reţinut, cumpănit, cumpătat, așezat, stăpânit; simplu, călugăresc, monahal, stoician, spartiat.
Austeritate, substantiv feminin Sinonime:
asceză, sobrietate, cumpătare, reţinere, stăpânire, asprime, severitate, simplitate.
Avan (avană), adjectiv Sinonime:
straşnic, groaznic, cumplit, crud, rău, hain, teribil, oribil.
Avar (avară), adjectiv
Sinonime:
avarițios, calic, egoist, harpagon, parcimonios, strângător, zgârcit, (familiar) frige-linte, (familiar) zgârciob, (familiar) zgârie-brânză, (învechit) cumplit, (învechit) tamachiar, (popular și familiar) cărpănos, (popular) ciufut, (popular) scump, (prin Maramureș) sichiș, (prin Muntenia și Oltenia) pungit, (prin Oltenia) punguit, (prin Transilvania) samalâș, (rar) econom, (rar) meschin, (regional) cupit, (regional) hârsit.
Avariție, substantiv feminin
Sinonime:
calicenie, calicie, egoism, parcimonie, zgârcenie, (învechit) cumplitate, (învechit) scumpătate, (învechit) scumpete, (învechit) scumpie, (popular și familiar) cărpănoșie, (popular) scumpenie, (rar) meschinărie, (variantă) avarițiune.
Avea, verb Sinonime:
a poseda, a deţine, a stăpâni, a cuprinde, a conţine.
Aviditate, substantiv feminin Sinonime:
lăcomie, nesaţiu, cupiditate, mercantilism, voracitate.
Avut (avută), adjectiv Sinonime:
bogat, înstărit, cu avere, cu stare, cu bani, cu cheag, căpătuit, realizat.
Bagaj, substantiv neutru Sinonime:
sarcină, greutate, povară, pachet, valiză, încărcătură; calabalâc, (la plural) catrafuse, boarfe, bulendre; cunoștințe, cultură, formație.
Baiaderă, substantiv feminin (învechit) Sinonime:
dansatoare (indiană), curtezană.
Balanţă, substantiv feminin Sinonime:
cântar, cumpănă, basculă. Balanța, verb
Sinonime:
a balansa.
Barosan (barosană), adjectiv (familiar) Sinonime:
enorm, uriaş, grozav, imens; cu stare, înstărit, bogătaş, bogătan, cu cheag, plin de bani.
Bate, verb Sinonime:
a lovi, a da pumni (palme sau picioare), a boxa, a brutaliza, a maltrata, a vătăma, (regional) a jupăi; (reflexiv) a se război, a se lupta, a se răfui, a se încăiera, (învechit) a se oşti; a învinge, a birui, a izbândi, a înfrânge, a zdrobi, a nimici; (despre inimă) a zvâcni, a pulsa, a palpita; a străbate, a cutreiera, a umbla.
Bazilică, substantiv feminin Sinonime:
biserică, templu, capelă, lăcaş de cult, catedrală, monument, sanctuar.
Băgător de seamă, adjectiv (figurat) Sinonime:
precaut, prudent, circumspect, prevăzător, atent, cu ochii în patru. Băgător de seamă, substantiv masculin (figurat) Sinonime:
supraveghetor, controlor, supervizor; șef, ştab, boss, patron; angajat cu funcție mai mare.
Bălos (băloasă), adjectiv Sinonime:
cu bale; murdar, neîngrijit, scârbos, dezgustător.
Băltos (băltoasă), adjectiv Sinonime:
cu multă apă, mocirlos, mlăştinos, (Moldova) băhnos.
Bănet, substantiv neutru Sinonime:
bani mulţi, parale cu ocaua, averi, capital.
Bărbat (bărbată), adjectiv Sinonime:
curajos, îndrăzneţ, cutezător, temerar, inimos, voinic, viteaz.
Bărbătesc (bărbătească), adjectiv Sinonime:
viril, viguros, tare, puternic; curajos, îndrăzneţ, cutezător, temerar, inimos, voinicesc, vitejesc.
Bărbăţie, substantiv feminin Sinonime:
vigoare, putere, virilitate; curaj, vitejie, voinicie, îndrăzneală, bravură, cutezanţă, temeritate.
Bătătură, substantiv feminin Sinonime:
ogradă, curte; învârtoşare, îngroşare; băteală.
Bătuci, verb
Sinonime:
a bate bine, a bătători, a face să se bătucească, a îndesa, a pilona, a presa, a se acoperi cu bătături, a se îngroșa, a tăpși, a transforma în bătătură; (despre fructe) a se înmuia, a se lovi, a se vătăma, a se zdrobi.
Băut (băută), adjectiv Sinonime:
beat, ameţit, cherchelit, pilit, afumat; chefliu, cu chef.
Beneficia, verb Sinonime:
a trage folos, a câştiga, a profita, a se alege cu ceva.
Berbant, substantiv masculin (învechit)
Sinonime:
afemeiat, canalie, crai, curvar, filibustier, gagicar, hoț, mascalzone, neserios, pungaș, șarlatan, ștrengar, ușuratic, (învechit) craidon, (Moldova) birbant.
Berc (bearcă), adjectiv Sinonime:
cu coada scurtă, teşit, ciont, ciontit, fără vârf, fără țugui.
Berlină, substantiv feminin (învechit şi rar)
Sinonime:
berlinetă, cupeu, trăsură, sedan; (învechit) leagăn.
Besactea, substantiv feminin (regional)
Sinonime:
casetă, cutioară (de lemn), cutiuță, lădiță, sipet, (variantă) besacte, (variantă) besectea, (variantă) bisactea.
Beteșug, substantiv neutru Sinonime:
afecțiune, infirmitate, betegie, vătămare, betejeală, slăbiciune; (figurat) cusur, meteahnă, problemă, defect, imperfecţiune, racilă; (regional) boală, morb.
Bigot (bigotă), adjectiv Sinonime:
evlavios, pios, bisericos, cucernic, religios, cuvios, credincios, habotnic, smerit.
Bijutier, substantiv masculin
Sinonime:
aurar, giuvaergiu, giuvaiergiu, (argotic) ghiular, (învechit și regional) zaraf, (învechit) saidecar, (regional) argintar, (turcism învechit) cuiungiu.
Bilet, substantiv neutru
Sinonime:
act, bilețel, bon, buletin, cartelă, chitanță, cupon, epistolă, epistolie, inter-rail, notă scrisă, permis, răvaş, recipisă, scrisoare, scrisorică, tichet, titlu de transport, (bilet de ordin) cambie, (popular) țidulă; (bilet de bancă) bancnotă, cupură, hârtie, hârtie-monedă, (învechit) asignat, (învechit) asignație, (învechit) bancă, (învechit) bumașcă, (prin Transilvania și Maramureș) băncută.
Binecrescut (binecrescută), adjectiv Sinonime:
cuviincios, cumsecade, educat, respectuos, politicos, decent, la locul lui, de treabă, cuminte.
Binevoi, verb Sinonime:
a vrea, a voi, a găsi de cuviinţă, a consimţi, a fi de acord, (familiar) a catadicsi, (figurat) a se îndura.
Binevoitor (binevoitoare), adjectiv Sinonime:
cumsecade, amabil, serviabil, generos, darnic, filantrop.
