Cop (copuri), substantiv (regional)
Sinonime:
cană, călcâi, fâșie (de pământ), urcior, (la plural) fund de pălărie, (la plural) toc, (regional) chersân, (regional) cob.
Copac, substantiv masculin Sinonime:
arbore, pom.
Copăcei, substantiv la plural
Sinonime:
canale.
Copăcel, substantiv
Sinonime:
(botanică) pomişor, pomuleţ, puiet, arbust.
Copaciu, substantiv (învechit)
Sinonime:
arbore sterp.
Copăi, verb (regional)
Sinonime:
a mușuroi, a prăși, a săpa, (variantă) a copoi.
Copaie, substantiv feminin Sinonime:
albie, covată, (popular) troacă.
Copăiţă, substantiv
Sinonime:
albioară, albiuţă, covăţică, (popular) covăţea; teică.
Copan, substantiv
Sinonime:
șold, pulpă, coapsă; pisălog.
Copancă, substantiv (Maramureș)
Sinonime:
movilă.
Copârşeu, substantiv
Sinonime:
coşciug, sicriu.
Copârștios, adjectiv (regional)
Sinonime:
deșirat, (variantă) copărștios.
Copârștoi, substantiv (regional)
Sinonime:
deșirat, (regional) cătărig.
Copărtaş, substantiv
Sinonime:
complice.
Coparticipa, verb
Sinonime:
a colabora, a conlucra, a contribui, a coopera, a lucra împreună cu cineva, a-și da concursul.
Coparticipant, substantiv
Sinonime:
asociat, cointeresat, complice, consort, părtaș.
Coparticipare, substantiv
Sinonime:
coparticipaţie, participare.
Copast, substantiv (regional)
Sinonime:
dâlmă, dâmb, deal.
Copcă, substantiv
Sinonime:
agrafă, bară, capsă, cataramă, clemă, coftă, gaură, ochi, salt, săritură, scoabă, scobitură, spărtură, traversă, (Moldova) produșcă, (prin Moldova) știoalnă, (prin Muntenia) scorbură, (regional) beucă, (regional) burduf, (regional) copce, (regional) copcie, (regional) produf, (regional) sponcă, (regional) toană, (regional) vad.
Copci, verb
Sinonime:
a altoi.
Copcie, substantiv (regional)
Sinonime:
copcă.
Copcit, substantiv
Sinonime:
altoială, altoire, altoit.
Copeneață, substantiv (regional)
Sinonime:
cutie, pisălog, piuliță, (învechit) măjeriu, (regional) pisător; (variante) copăneață, copenece, copineață.
Coperământ, substantiv (învechit)
Sinonime:
acoperământ, acoperiș, adăpost, azil, capac, casă, colibă, coperemânt, cort, înțeles tainic (simbolic), înveliș, loc de adăpost, ocrotire, protecție, (învechit) coperiș.
Coperi, verb
Sinonime:
a acoperi, a îmbrăca, a înfăşura, a înveli.
Coperiş, substantiv
Sinonime:
acoperământ, acoperiş, înveliş, învelitoare.
Coperitură, substantiv (învechit)
Sinonime:
acoperire, (învechit) acoperitură.
Copertă, substantiv feminin
Sinonime:
scoarţă, înveliş, învelitoare, (învechit şi regional) tartaj, (regional) tablă; plic. Coperta, verb
Sinonime:
a înzestra cu copertă, a lega.
Copertină, substantiv
Sinonime:
acoperiș, acoperitoare, copertă.
Coperto, adverb
Sinonime:
(muzică) acoperit, în surdină, închis.
Copia, verb
Sinonime:
a calca, a calchia, a contraface, a duplica, a imita, a pastișa, a plagia, a recopia, a reproduce, a rescrie, a transcrie, a trișa la un examen, a xerocopia, (învechit) a decopia, (învechit) a izvodi, (învechit) a prescrie, (învechit) a scoate, (învechit) a scrie.
Copiat, substantiv
Sinonime:
copiere, reproducere, transcriere, transcripție, trișare. Copiat, adjectiv
Sinonime:
imitat, plagiat.
Copiativ, adjectiv
Sinonime:
copiator; (locuţiune) (hârtie copiativă) plombagină.
Copiator, substantiv
Sinonime:
xerox; imitator, trișor.
Copie, substantiv feminin
Sinonime:
bibliofilm, calc, compilație, dublură, exemplar, facsimil, fotocopie, imitație, plagiat, replică, reproducere, transcriere.
Copiere, substantiv
Sinonime:
copiat, reproducere, transcriere, (rar) transcripţie; imitare.
Copil, substantiv masculin
Sinonime:
băieţaş, băieţel, tinerel, făt, prunc, (familiar) puradel, zgâmboi, (peiorativ) plod, pui, fiu, odraslă, progenitură, vlăstar, (popular şi familiar) prăsilă, (învechit) naştere; (copil din flori) bastard; (copil de casă) paj; (botanică) (regional) copileţ, frate, furie, puică, puieţ, soră.
Copilă, substantiv
Sinonime:
fetiţă, fată, fiică.
Copilandru, substantiv masculin Sinonime:
băieţandru, flăcăiandru, fecior, flăcău, băietan, adolescent, (învechit) june.
Copilăresc (copilărească), adjectiv (figurat)
Sinonime:
candid, naiv, necopt, infantil, (livresc) pueril, (învechit) pruncesc.
Copilărește, adverb
Sinonime:
pueril.
Copilăret, substantiv
Sinonime:
copilărime.
Copilări, verb
Sinonime:
a petrece anii de copilărie; a crește, (prin Transilvania şi Maramureș) a prunci.
Copilărie, substantiv
Sinonime:
pruncie, (prin Maramureș şi Transilvania) pruncenie, (învechit) coconie, nevârstnicie, porobocie; naivitate, prostie.
Copilărime, substantiv
Sinonime:
copilăret, copilet, copilime.
Copilăros, adjectiv
Sinonime:
copilăresc, copilos, imatur, impuber, infantil, naiv, neastâmpărat, pueril, zburdalnic, zvăpăiat.
Copilaş, substantiv
Sinonime:
(rar) pruncheş, (popular) prunculeţ, pruncuşor, (învechit şi regional) pruncuţ, (prin Maramureș) pruncotean; băieţel.
Copileţ, substantiv
Sinonime:
mlădiță, pui, lăstar; copil. Copilet, substantiv
Sinonime:
copilărime.
Copili, verb
Sinonime:
(agricultură) a plivi, (regional) a pui; a avorta.
Copilime, substantiv
Sinonime:
copilărime.
Albie, substantiv feminin Sinonime:
covată, copaie, troacă, moldă, căpistere, postavă; matcă (a unui râu), curs, făgaş.
Apăsător (apăsătoare), adjectiv Sinonime:
chinuitor, neplăcut, copleşitor, sufocant, greu, covârşitor, împovărător.
Arbore, substantiv masculin
Sinonime:
arbust, copac, pom, (arbore de cacao) cacaotier, (arbore de cafea) (învechit) cafeu, (arborele-vieții) (rar) tămâie, (arborele-vieții) tuia, (învechit și popular) lemn; (tehnică) ax, axă, bielă, fus, osie, pivot, tijă, (arbore cotit) vilbrochen; (marinărie) catarg, catart, (arbore mic) trinchet; (variante) arbor, arbure.
Bastard, substantiv masculin Sinonime:
copil din flori, adulterin, ilegitim; hibrid, corcitură, mixt.
Băiat, substantiv masculin Sinonime:
copil; tânăr, voinic, adolescent, flăcău; (învechit) valet, fecior; (învechit) ospătar, chelner, picolo; (ieșit din uz) garson; fiu, junior.
Băietan, substantiv masculin
Sinonime:
băiat mai mare, băiețandru, copilandru, flăcăiandru, (depreciativ) țângău, (familiar) puștan, (Oltenia și Muntenia) dănac, (prin Maramureș și Transilvania) pruncotean, (variantă) băiețan.
Băiețandru, substantiv masculin Sinonime:
copilandru, flăcăiandru, flăcău, fecior, băietan, adolescent, (învechit) june.
Băieţaş, substantiv masculin Sinonime:
băieţel, copil, tinerel.
Beat (beată), adjectiv Sinonime:
băut, ameţit, cherchelit, pilit, afumat; (figurat) transportat, copleşit, tulburat, rătăcit, emoţionat, impresionat.
Birui, verb Sinonime:
a învinge, a câștiga, a triumfa, a izbândi, a obţine victoria, a supune, a răpune, a înfrânge, a zdrobi, a nimici, a copleşi; a răzbi, a răzbate, a ieşi la liman, a izbuti, a scoate la capăt.
Bonă, substantiv feminin Sinonime:
îngrijitoare (la copil), dădacă; baby-sitter; nemţoaică.
Calc, substantiv neutru Sinonime:
copie, plagiat, reproducere.
Calchia, verb Sinonime:
a copia, a reproduce, a imita, a plagia.
Calemgiu, substantiv masculin (învechit) Sinonime:
copist, conțopist, secretar, funcţionar.
Caligraf, substantiv masculin (învechit) Sinonime:
copist, calemgiu, diac, pisar, grămătic, secretar, conțopist.
Căpistere, substantiv feminin Sinonime:
albie, copaie, covată.
Cocă, substantiv feminin
Sinonime:
aluat, pastă, sos gros, turtă; copil mic, nou-născut, prunc, sugaci, sugar; clei, lipici, pap, (Moldova și Transilvania) cir, (Transilvania, Banat și Oltenia) ciriș; carcasă, carenă, caroserie, cochilaj, habitaclu, șasiu.
Cocoană, substantiv feminin
Sinonime:
copilă, cucoană, doamnă, fecioară, femeie din clasa socială superioară, femeie măritată, tânără, (depreciativ) boieroaică; (argou) coropișniță, găină.
Cocon, substantiv masculin
Sinonime:
gogoaşă; (învechit) principe, os domnesc, beizadea, băiat, copil, fecior, fiu, nou-născut, prunc, sugaci, sugar, tânăr.
Concepe, verb Sinonime:
a imagina, a proiecta, a gândi, a crea; a înțelege, a pricepe; a naşte; a zămisli copii.
Conţopist, substantiv masculin (învechit)
Sinonime:
copist, funcţionar, secretar, (astăzi rar) scriitoraş, (depreciativ) scriptolog, (regional) grefier, (variantă) concepist, (variantă) concipist.
Coşciug, substantiv neutru Sinonime:
sicriu, (regional) copârşeu, patru scânduri.
Cotropitor (cotropitoare), adjectiv
Sinonime:
agresor, invadator, ocupant; (figurat) copleșitor, foarte mare, imens.
Covată, substantiv feminin
Sinonime:
albie, copaie.
Covârşi, verb
Sinonime:
a depăşi, a(-l) copleși, a întrece, a(-l) împresura, a(-l) năpădi, a(-l) prinde, a(-l) răzbi; (figurat) a învinge.
Covârşitor (covârşitoare), adjectiv
Sinonime:
apăsător, copleşitor, formidabil, impresionant, dominant, sfâşietor, pătrunzător, (figurat) strivitor.
Creşte, verb
Sinonime:
a spori, a se dezvolta, a evolua; a educa, a îngriji un copil; a se umfla, a dospi; a se înălţa, (învechit şi popular) a odrăsli, a sălta, a (se) zburătăci, a trăi, a vegeta, a se regenera; (prin Transilvania) a scula; a cultiva, a înmulţi, a extinde, a (se) mări, (livresc) a (se) augmenta, a se îndesi, a majora, a (se) ridica, a se sui, a se urca, a se intensifica, a se înteţi, a se adânci; a avansa, a înainta, a progresa, a propăşi.
Cuprinde, verb
Sinonime:
a îmbrăţişa, a prinde, a apuca cu braţele; a vedea, a înţelege, a cunoaşte; a învălui, a include, a conţine; a pune stăpânire, a cuceri, a ocupa, a captura, a înhăţa, a încercui, a îngloba; a avea, a intra, a merge, a încăpea, a(-l) copleşi, a(-l) răzbi, (învechit) a(-l) răzbate, a-l apuca, a-i veni, a trece; a cotropi, a invada, a împresura, a încălca, a înconjura, a îndeletnici, a lua, a năpădi, a sechestra.
Diavol, substantiv masculin Sinonime:
demon, drac, satana, ucigă-l toaca; (figurat) copil rău, copil zglobiu, copil neascultător.
Doborî, verb
Sinonime:
a răsturna, a prăbuşi, a da la pământ; a frânge, a supune, a răpune; a nimici, a desfiinţa, a stârpi, a lichida, a birui, a copleşi; a arunca, a azvârli, a culca, a dărâma, a întinde, a lungi, a prăvăli, a trânti, (popular şi familiar) a aşterne, (popular) a păli, (învechit şi regional) a răntuna, (învechit) a oborî, a poligni, (figurat) a secera; a ajunge, a covârşi, a cuprinde, a împovăra, a înfrânge, a învinge, a năpădi, a podidi, a prinde, a răzbi, a toropi; (sport) a depăşi.
Document, substantiv neutru
Sinonime:
act, înscris, atestat; (învechit) zapis, hrisov, uric; hârtie, legitimaţie; confirmare, copie, dosar, fișier, manuscris, protocol, text.
Doică, substantiv feminin
Sinonime:
bonă, dădacă, guvernantă, îngrijitoare de copii, nursă, (învechit) daică, (învechit) legănătoare, (învechit) nutrice, (Moldova şi Bucovina) mancă; (termen de politețe) lele, țață.
Dublură, substantiv feminin
Sinonime:
căptuşeală; copie, duplicat, facsimil, reproducere, imitație, fotocopie, replică, transcriere; sosie.
Fată, substantiv feminin
Sinonime:
copilă, (învechit şi regional) pruncă, fecioară, fiică, tânără, virgină, duduie, domnișoară; (fată mare) femeie nemăritată; (fată în casă) servitoare; (astronomie) (fata-mare) lebăda; (fata morgana) (popular) apa-morţilor. Faţă, substantiv feminin
Sinonime:
chip, figură, obraz, mutră, înfăţişare, aspect; culoare, nuanţă; pagină; fizionomie, oval, profil, (la plural) ochi, persoană; avers; recto; faţadă; acoperitoare, învelitoare; (față de masă) masă, peșchir, pânzătură, (regional) măsai, mesală, mesanică, (Banat și Transilvania) măsar, măsăriță, (Banat) măsarnică, (Transilvania și Maramureș) măsoaie; (prin Transilvania și Maramureș) sac, (prin Transilvania) tăbuieț; suprafață; personaj, vopsea; (botanică) (faţa-mâţei) sugel alb, tapoşnic, urzică moarţă; (locuțiune) (а fi de faţă) a fi prezent. Făta, verb
Sinonime:
a naşte, a face (pui), a da viaţă, (prin Transilvania) a pui. Fâţă, substantiv
Sinonime:
(ihtiologie) baboi, plevuşcă, zvârlugă; fufă.
Fecioară, substantiv feminin
Sinonime:
fată, fiică, copilă, tânără, virgină, (învechit) vergură; (biserică) (Fecioara Maria) Maica Domnului; (astronomie, articulat) Virgina. Fecioară, adjectiv
Sinonime:
castă, neprihănită, virgină, (învechit) întreagă, (figurat) imaculată.
Fecior, substantiv masculin Sinonime:
fiu, băiat, copil, odraslă, odor; flăcău, burlac, celibatar, holtei, becher, cavaler, june; valet, servitor, slugă, lacheu.
Fetică, substantiv feminin
Sinonime:
copilă, fetiţă; (botanică) (regional) salata-mielului.
Fetiţă, substantiv feminin
Sinonime:
copilă, tânără, fetică, (regional) cocuţă, fătucă, fătuţă.
Fiică, substantiv feminin
Sinonime:
copilă, fată, (învechit şi popular) fie, (învechit şi regional) pruncă.
Fiu, substantiv neutru
Sinonime:
copil, fecior, băiat, odraslă, (învechit şi popular) făt, (Banat) cocon, (la figurat) rejeton; (articulat) junior.
Fura, verb
Sinonime:
a buzunări, a delapida, a excroca, a jecmăni, a jefui, a lua, a prăda, a pungăși, a spolia, a subtiliza, a sustrage, a șparli, a șterge, a șterpeli, a-și însuşi, (argou) a furgăsi, a furlua, (argou) a mangli, a panghi, a șucări, a șuti, (familiar) a ciordi, (învechit şi familiar) a sfeterisi, (învechit, în Transilvania) a şpilui, (Moldova) a paşli, (prin Bucovina) a hărşni, (prin Transilvania) a ciuşdi, (rar) a hoţi, (regional) a şuchea, a şuchiri, (Transilvania) a pili; a fermeca, a vrăji, a copleşi; a fofila, a furişa, a strecura.
Furie, substantiv feminin
Sinonime:
dezlănţuire, izbucnire, înverşunare, mânie, obidă, oţărâre, oţăreală, pornire, supărare, (învechit şi regional) scârbă, (învechit) toană, (la figurat) turbare, (la plural) năbădăi, (la plural) pandalii, (popular şi familiar) năduf, (popular) îndrăcire, (rar) înfuriere, (regional, la plural) năvârlii; copil.
Greu (grea), adjectiv
Sinonime:
adânc, anevoios, apăsător, aspru, brutal, chinuit, compact, complicat, copleşitor, critic, dens, des, dificil, grav, gros, important, indigest, irespirabil, împovărat, înăbuşitor, încărcat, îngreuiat, însemnat, mare, masiv, mizerabil, necăjit, neplăcut, profund, prost, puternic, rău, serios, tare, violent, voluminos, (figurat) dur, (învechit și popular) necăjos, (învechit și regional) povarnic.
Imita, verb
Sinonime:
a copia, a reproduce, a reprezenta, a reda; a îngâna, a se strâmba, a se schimonosi, a se poci, a se scălâmba, a se maimuţări.
Indescriptibil (indescriptibilă), adjectiv Sinonime:
de nedescris, imens, uriaş, copleşitor.
Infantil (infantilă), adjectiv
Sinonime:
copilăresc, imatur, impuber, naiv, neserios, nesocotit, pueril; (medicină) (paralizie infantilă) poliomielită.
Intimida, verb Sinonime:
a speria, a zăpăci, a înfricoşa, a copleşi.
Inunda, verb Sinonime:
a se revărsa, a îneca, a potopi; a copleşi, a năpădi, a cuprinde.
Invada, verb Sinonime:
a năvăli, a cotropi, a călca, a da peste; (figurat) a cuprinde, a acoperi, a copleşi.
Invazie, substantiv feminin
Sinonime:
agresiune, copleşire, cotropire, extindere năprasnică, incursiune, invadare, migrație, năpădire, năvală, năvălire, ocupație, raid, revărsare puternică, (variantă) invaziune.
Iscoadă, substantiv feminin Sinonime:
cercetaş, spion, iscoditor, agent, detectiv, copoi.
Îmbătrâni, verb
Sinonime:
a albi, a da în mintea copiilor, a încărunți, a se bacceli, a se degrada, a se hodorogi, a se ofili, a se rablagi, a se ramoli, a se scofâlci, a se seniliza, a se stafidi, a se șubrezi, a se trece, a se uza, a se veșteji, a se zaharisi, a se zbârci, a-și trăi traiul (a-și mânca mălaiul), (învechit și familiar) a se matofi, (învechit și familiar) a se matufi, (învechit și popular) a bătrâni, (învechit) a (se) mători, (învechit) a cărunți, (învechit) a se învechi.
Împânzi, verb Sinonime:
(figurat) a se întinde, a se răspândi, a se extinde, a copleşi.
Împovăra, verb Sinonime:
a îngreuna, a copleşi, a apăsa.
Împrejmui, verb Sinonime:
a îngrădi, a încercui, a înconjura; a împresura, a asedia, a năpădi, a copleşi.
Împresura, verb Sinonime:
a înconjura, a încercui, a asedia; a copleşi, a năpădi.
Împrumuta, verb Sinonime:
a lua cu împrumut, a da cu împrumut, a se îndatora, a se obliga; a imita, a copia.
Îneca, verb Sinonime:
a scufunda, a inunda; (figurat) a copleşi, a înăbuşi, a acoperi; a sufoca, a asfixia; (figurat) a podidi plânsul.
Înfrânt (înfrântă), adjectiv Sinonime:
învins, biruit, copleşit, pus pe fugă, risipit, răpus, doborât.
Îngemăna, verb
Sinonime:
a aduna la un loc, a amesteca, a asocia, a combina, a ingemena, a îmbina, a împreuna, a reuni, a uni strâns, (învechit; despre rumegătoare) a avea copita spintecată în două, (variantă) a îngemâna.
Întrece, verb Sinonime:
a depăşi, a o lua înainte, a lăsa în urmă, a exceda; a se alinta, a se copilări, a se izmeni, a face fasoane.
Junior, substantiv masculin Sinonime:
tânăr, adolescent, băieţandru, băieţan, copilandru, flăcăiandru, fecioraş, fecior, flăcău.
Juvenil (juvenilă), adjectiv Sinonime:
tineresc, copilăresc, adolescentin.
Lemn, substantiv neutru Sinonime:
copac, pom, arbust.
Logofăt, substantiv masculin (învechit) Sinonime:
epistat, vătaf; secretar, grămătic, diac, pisar, copist; econom, intendent, administrator.
Luxuriant (luxuriantă), adjectiv Sinonime:
supraabundent, copleşitor, prea bogat, excesiv.
Maimuțăreală, substantiv feminin
Sinonime:
capriciu, chef, copiere, fandoseală, fantezie, fason, fiță, grimasă, imitare, imitație, maimuțărie, maimuțărire, maimuțire, moft, naz, pocire, poftă, prosteală, scălămbăială, schimonoseală, sclifoseală, strâmbare, strâmbătură, toană, (familiar) bâzdâc, (familiar) farafastâc, (familiar) marafet, (figurat) boală, (figurat) dambla, (grecism învechit) paraxenie, (învechit și regional) marghiolie, (învechit și regional) nacafa, (învechit și regional) pală, (învechit) schimonosire, (învechit) schimonositură, (Moldova, prin Bucovina și Transilvania) sucă, (popular și familiar) pârțag, (popular și familiar) scălâmbăială, (popular și familiar) scălâmbăiere, (popular și familiar) scălâmbăitură, (popular) fasoleală, (popular) hachiță, (popular) izmeneală, (popular) pandalie, (regional) marghioleală, (regional) năbădaie, (regional) toancă, (regional) zâmbâc, (Transilvania) pont.
Matur (matură), adjectiv Sinonime:
dezvoltat, adult, copt, crescut, evoluat, mare, maturizat; chibzuit, meditat, cântărit, cugetat, cumpănit, socotit, echilibrat, măsurat, ponderat.
Mic, substantiv masculin Sinonime:
mititel, cârnăcior. Mic, adjectiv Sinonime:
redus, scurt, scund, puţin, limitat; (despre sunet, zgomot) slab, încet, stins, imperceptibil; nevârstnic, copil; neînsemnat, nevaloros, fără valoare; meschin, josnic, mărginit, egoist.
Mima, verb Sinonime:
a imita, a copia.
Mlădiţă, substantiv feminin Sinonime:
(figurat) urmaş, copil, descendent.
Monstruos (monstruoasă), adjectiv Sinonime:
urât, hidos, anormal, groaznic, respingător; rău, crud, denaturat; mare, colosal, copleşitor.
Năpădi, verb Sinonime:
a împresura, a cuprinde, a înconjura; a copleşi, a doborî, a birui; a se năpusti, a năvăli, a cotropi, a da buzna, a tăbărî, a invada, a da năvală.
Obosi, verb Sinonime:
a osteni, a istovi, a slei, a toropi, a moleşi, a copleşi.
Obseda, verb Sinonime:
a urmări, a stărui, a preocupa, a copleşi.
Ochi, verb Sinonime:
a ţinti, a lua la ochi, a fixa; a distinge, a remarca, a observa, a scruta. Ochi, substantiv neutru Sinonime:
privire, uitătură; (figurat) vârtej, bulboacă, copcă; verigă, laţ; mugur.
Odraslă, substantiv feminin Sinonime:
copil, descendent, progenitură, vlăstar, urmaş.
Oneros (oneroasă), adjectiv
Sinonime:
apăsător, copleșitor, costisitor, covârșitor, dezavantajos, dispendios, exorbitant, greu, ilegal, ilicit, inabordabil, incorect, împovărător, îngreunător, necinstit, necorect, nefavorabil, nelegal, neonest, neprielnic, scump.
Pastişa, verb Sinonime:
a imita, a copia, a parodia. Pastișă, substantiv
Sinonime:
copie, imitație, împrumut, parodie, plagiat.
Perversiune, substantiv feminin
Sinonime:
depravare, desfrânare, imoralitate; alterare, corupţie, tulburare, dereglare, abatere; (tipuri de perversiune) amoralitate, bestialitate, coprofilie, exhibiționism, fetișism, neregulă, masochism, necrofilie, sadism, sadomasochism, satanism.
Pici, substantiv masculin (familiar) Sinonime:
puşti, ştrengar, prichindel, băieţel, copil.
Pisar, substantiv masculin (învechit) Sinonime:
grămătic, copist, secretar, funcţionar; calemgiu.
Pârgui, verb
Sinonime:
a se coace, a se rumeni, a da în copt, a se maturiza, (regional) a se împopistra.
Plagia, verb Sinonime:
a copia, a fura, a lua, a prelua un text străin.
Plod, substantiv masculin (popular) Sinonime:
copil, progenitură, creatură; germen, embrion.
Podidi, verb
Sinonime:
a izbucni, a țâșni, a(-l) ajunge, a(-l) birui, a(-l) copleși, a(-l) covârși, a(-l) cuprinde, a(-l) înfrânge, a(-l) învinge, a(-l) năpădi, a(-l) prinde, a(-l) răzbi, a(-l) toropi, a(-l) umple, (figurat) a(-l) doborî, (figurat) a(-l) lovi, (învechit) a povedi, (învechit) a(-l) preacovârși, (regional) a bucși.
Potopi, verb Sinonime:
a inunda, a îneca, a se revărsa; a copleşi, a năvăli, a invada; a nimici, a distruge, a pustii.
Prăsilă, substantiv feminin
Sinonime:
coborâtor, copil, descendent, generație, înmulţire, neam, odraslă, prăsire, progenitură, pui, rasă, reproducere, reproducție, scoborâtor, soi, urmaș, viță, vlăstar, (învechit) prăsitură, (Moldova) ținc, (regional) prăseală.
Prichindel, substantiv masculin Sinonime:
mititel, mărunţel, pitic; (figurat) copil vioi, copil poznaş, copil sprinten.
Prâsnel, substantiv neutru Sinonime:
titirez, sfârlează; copil neastâmpărat, copil vioi, copil neliniştit.
Procrea, verb Sinonime:
a se reproduce, a face copii, a zămisli.
Prostit (prostită), adjectiv Sinonime:
copleşit, uluit, zăpăcit, dezorientat, năuc, tembel; înşelat, păcălit, dus de nas, tras pe sfoară, păgubit; istovit, vlăguit, stors.
Prunc, substantiv masculin (popular)
Sinonime:
băiat, copil, fecior, flăcău, nou-născut, sugaci, sugar, tânăr, ţânc, (familiar) bebe, (învechit și popular) plod, (învechit și regional) cocon, (învechit și regional) poroboc, (învechit și regional) sugător, (Moldova și Transilvania) cocă.
Pruncie, substantiv feminin Sinonime:
copilărie, juneţe.
Pruncucidere, substantiv feminin
Sinonime:
infanticid, ucidere de copii.
Pueril (puerilă), adjectiv
Sinonime:
copilăresc, copilăros, frivol, imatur, impuber, infantil, naiv, neînsemnat, neîntemeiat, neserios, (figurat) școlăresc.
Pui, substantiv masculin Sinonime:
(figurat) copil, copilaş; (figurat) iubit, drag, drăguţ, scump; (la plural) broderie. Pui, verb Sinonime:
a face pui, a făta, a naşte, a se reproduce.
Puiandru, substantiv masculin
Sinonime:
copăcel, pui (mare), puiet, (regional) puian, (regional) puigan, (regional) puioc.
Puişor, substantiv masculin Sinonime:
puiuţ, puiuleţ; (figurat) copilaş, ţânc; (regional) doniţă; periniţă.
Pupil, substantiv masculin
Sinonime:
copil, minor, nevârstnic, orfan, (învechit) epitropisit.
