Cicatrice, substantiv feminin Sinonime:
urmă, semn.
Ciupitură, substantiv feminin Sinonime:
pişcătură, înţepătură; semn, cicatrice.
Pupăză, substantiv
Sinonime:
(ornitologie) cuc-armenesc; (botanică) (regional) pupăgioară, (la plural) pupezele, pupezoi; cicatrice, cocotă, curvă, femeie de stradă, gură, prostituată, semn, târfă, urmă.
Discromie, substantiv
Sinonime:
(medicină) acromie, albinism, argirism, boala Addison, boala Wilson, cicatrice, cloasmă, colierul lui Venus, efelidă, eritem pigmentat, hemocromatoză, lepră acromiantă, melanodermie arsenicală, melanoză, ocronoză, pitiriazis versicolor, sclerodermie, sifilis acromiant, vitiligo.
Zgăncos, adjectiv
Sinonime:
cu cicatrice.
Stigmat, substantiv
Sinonime:
balafră, cicatrice, echimoză, semn, urmă, (biologie) stigmă, (botanică) carpelă, (botanică) stomată, (figurat) amprentă, (figurat) pecete, (învechit) marcă, (învechit) ștampilă, (rar) pată de murdărie, (semn de) infamie, (variantă) stigmată.
Balafră, substantiv
Sinonime:
(franțuzism rar) cicatrice, tăietură.
Cicatricial, adjectiv
Sinonime:
de cicatrice.
Cicatriculă, substantiv
Sinonime:
cicatrice mică.
Cicatriță, substantiv (învechit)
Sinonime:
cicatrice.
Vergetură (vergeturi), substantiv
Sinonime:
(medicină) cicatrice, purpură, strie, (la plural) vibice.
Zdruncinătură, substantiv
Sinonime:
clătinare, clătinat, clătinătură, cutremurare, cutremurat, cutremurătură, hurducare, hurducat, hurducătură, scuturare, scuturat, scuturătură, zdruncinare, zdruncinat, zgâlțâială, zgâlțâire, zgâlțâit, zgâlțâitură, zguduială, zguduire, zguduit, zguduitură, (figurat) dezechilibru, (figurat) tulburare, (învechit) cicatrice, (învechit) rană, (învechit) zbuciumătură, (popular) zdruncin.
Hil, substantiv
Sinonime:
(botanică) cicatrice vegetală.
