Blândeţe, substantiv feminin Sinonime:
bunătate, îngăduinţă, clemenţă, toleranţă, noblețe, calm, omenie, prietenie.
Bunătate, substantiv feminin Sinonime:
buneţe, cumsecădenie, omenie, generozitate, bunăvoinţă, amabilitate, blândeţe, îngăduinţă.
Clemenţă, substantiv feminin Sinonime:
indulgenţă, îndurare, generozitate, îngăduinţă, bunătate, blândeţe.
Dulceaţă, substantiv feminin
Sinonime:
(Transilvania şi Banat) pecmez, (Transilvania) silvoiz, magiun; plăcere, desfătare, mulțumire sufletească, bucurie, fericire, încântare; blândeţe, bunătate, duioşie.
Gingăşie, substantiv feminin Sinonime:
frăgezime, graţie, delicateţe, fineţe, subţirime; sensibilitate, blândeţe, duioşie, tandreţe.
Buneţe, substantiv
Sinonime:
blândeţe, bunătate.
Docilitate, substantiv
Sinonime:
ascultare, blândețe, flexibilitate, maleabilitate, maniabilitate, supunere.
Mansuetudine, substantiv
Sinonime:
altruism, benignitate, blândețe, bunătate, filantropie, generozitate, îngăduință, răbdare, magnanimitate, milă, omenie.
Prociti, verb
Sinonime:
a admonesta, a asculta, a bodogăni, a certa, a chestiona, a cicăli, a citi din nou, a dăscăli, a dojeni, a examina recapitulativ, a examina oral, a examina, a flecări, a interoga, a îndruga, a întreba (la o materie învățată), a moraliza, a mustra (cu blândețe), a pălăvrăgi, a plictisi, a recita, a reciti, a repeta, a sâcâi, a sporovăi, a trăncăni.
Dumesnicie, substantiv (învechit)
Sinonime:
blândețe, (variantă) domesnicie.
Dolce, adverb
Sinonime:
(muzică) cu blândețe, delicat, dulce, lin, piano; (sintagmă; dolce vita) dolce farniente, viaţă uşoară de lux şi trândăvie, (literal) viață frumoasă.
Nerău, substantiv (învechit)
Sinonime:
blândețe, bunătate, curățenie, dragoste, nerăutate.
Îmblânzire, substantiv
Sinonime:
blândețe, calmare, domesticire, domolire, îmblânzeală, îmbunare, împăcare, liniștire, mângâiere, potolire, (figurat) atenuare, (învechit) blânzire, (învechit) dumesnicire.
Dulcoare, substantiv (învechit)
Sinonime:
blândețe, bunătate, dulceață, (figurat) grație, (figurat) plăcere.
Blajinătate, substantiv
Sinonime:
blândețe, bunătate.
Mâlcomișare, substantiv (învechit)
Sinonime:
blândețe, îngăduință, smerenie.
Afabilitate, substantiv
Sinonime:
afecțiune, amabilitate, amenitate, blândețe, bunăvoință, civilitate, condescendență, cordialitate, curtenie, curtoazie, gentilețe, omenie, politețe, prietenie, serviabilitate, sociabilitate, (figurat) căldură, (învechit) peripiisis.
Umilenie, substantiv (învechit)
Sinonime:
blândețe, căință, durere sufletească, înduioșare, milă, mustrare de cuget, umilință, (variantă) omilenie, (variantă) umelenie.
Blândeță, substantiv (regional)
Sinonime:
blândețe.
Blândeațe, substantiv (învechit)
Sinonime:
blândețe.
