Șterpelire, substantiv (familiar)
Sinonime:
furat, furătură, furt, hoție, pungășeală, pungășie, sustragere.
Furt, substantiv neutru
Sinonime:
delapidare, furat, furătură, hoţie, infracțiune, jaf, pungăşeală, pungăşie, subtilizare, sustragere, (argou) mangleală, șuteală, (familiar) ciordeală, coțcărie, șterpeleală, șterpelire, (grecism învechit) sfeterismos, (învechit şi familiar) sfeteriseală, sfeterisire, (învechit) tâlhărăşug, tâlhărire, tâlhărşag, tâlhuşag, (livresc) rapt, (popular şi familiar) hoţomănie, (popular) tâlhărie, (rar) sustracție, (regional) robălie.
Subtilizare, substantiv
Sinonime:
cizelare, rafinare, stilizare, (învechit) subtilizație; carotă, concusiune, furt, stelionat, sustragere, șterpelire, tripotaj, (învechit) depredațiune, (învechit) prevaricațiune.
Sustragere, substantiv
Sinonime:
defraudare, delapidare, eschivare, furt, scădere, subtilizare, sustracție, sustracțiune, șterpelire, (grecism învechit) sfeterismos, (impropriu) deturnare, (învechit și familiar) sfeteriseală, (învechit și familiar) sfeterisire, (învechit) șovăială.
Șparlire, substantiv (argotic)
Sinonime:
furt, furtișag, șparleală, șterpeleală, șterpelire.
Furgăsire, substantiv
Sinonime:
furat, furgăseală, furgăsit, șterpelire.
