Șpargă, substantiv (regional)
Sinonime:
ață groasă, frânghie, funie, sfoară, (variantă) spargă, (variantă) șpeargă.
Spărgăcios, adjectiv (învechit)
Sinonime:
casabil, casant, fragil.
Spărgane, substantiv la plural (regional)
Sinonime:
(la plural) vase sparte, hârburi.
Spărganie, substantiv (regional)
Sinonime:
încăpere, sală; mâncău.
Sparganiu, substantiv (învechit)
Sinonime:
(botanică) șovar.
Spărgaș, substantiv
Sinonime:
(argou) hoț, spărgător.
Spărgător, substantiv masculin Sinonime:
hoţ, pungaş, jefuitor.
Spărgătură, substantiv (învechit)
Sinonime:
ciobitură, crăpătură, fisură, plesnitură, spărtură.
Casant (casantă), adjectiv
Sinonime:
casabil, delicat, destructibil, fragil, friabil, slab, (figurat) tăios, (neobișnuit) hotărât, (popular) spărgăcios, (regional) spărtigos.
Crăpătură, substantiv feminin
Sinonime:
căscătură, ciobitură, ciocnitură, crachelură, crăpare, crăpăturică, crestătură, crevasă, deschizătură, despicătură, diaclază, fantă, fisură, gaură, gelivură, incizură, întredeschidere, întredeschizătură, lezardă, plesnitură, riz, ruptură, săpătură, scizură, spărtură, spintecătură, tăietură, (învechit) spărgătură, (învechit) spărsătură, (regional) hârtop, (regional) pleasnă, (regional) ștezură, (variantă) crepătură.
Frânghie, substantiv feminin
Sinonime:
coardă, frenghie, funie, odgon, ştreang, (Banat, Transilvania şi Oltenia) paivan, (Transilvania şi Maramureș) şpargă, (Banat, Transilvania şi Bucovina) ştric, (învechit) aţă, (argou) tău; brâu, canaf, centură, cingătoare, ciucure.
Cambriolor, substantiv
Sinonime:
bandit, gangster, hoț, jefuitor, răufăcător, spărgător.
Sfoară, substantiv
Sinonime:
bucată (de teren), coardă, fir (de plumb), funie, funișoară, împletitură, lamă (de ferăstrău), laț, pripon, strună, șnur, (Banat, Transilvania și Bucovina) spagat, (învechit) ață, (regional) șfară, (regional) șfoară, (sport) șpagat, (Transilvania și Maramureș) șpargă; (comerț) secret, șiretenie, truc. Sfoară, adverb
Sinonime:
ață, direct, drept, neocolit, (popular) oblu.
Ecrazor, substantiv
Sinonime:
(medicină) ecrasor, spărgător.
Paraditor, substantiv
Sinonime:
(argou) hoț, spărgător (de case).
Demolator, adjectiv
Sinonime:
destructor, spărgător, (figurat) critic.
Frangibil, adjectiv
Sinonime:
casabil, fragil, frângăcios, (învechit) spargabil.
Fărâmător, adjectiv
Sinonime:
sfărâmător, spărgător, strivitor, zdrobitor, (figurat) distrugător; (variante) fărămător, fărâmitor, fărmător, (învechit și regional) fărmătoriu.