Întretăiere, substantiv
Sinonime:
interferență, intersectare, intersecție, încrucișare, răscruce, răspântie, (popular) cruce, (popular) furca-drumului.
Cruce, substantiv feminin
Sinonime:
răscruce, răspântie, întretăiere, intersecţie, creştinism, ghindă, încrucişare, jumătate, lambă, spatie, treflă, vătrai, troiţă, cercevea; (tehnică) (regional) strup, strupalnic, ceatlău, (regional) flântar, măgăriţă, răscol, scară, (Moldova, Transilvania şi Banat) feleherţ, (Moldova şi Transilvania) spiţă, (Transilvania) tecărău; (tehnică) (crucea dinainte) (regional) cântar, cumpănă, scară; (crucea dinapoi) (regional) brăcinar, brănişor, coardă, iuhă, lehă, splină; (tehnică) (regional) bot, botniţă, hobot, obad, opleniţă; bulfeu; aripă; (botanică) (crucea-pământului) brânca-ursului, (învechit şi regional) sclipeţ, (regional) laba-ursului, talpa-ursului, fierea-pământului, piedicuţă, potroacă, ţintaură; (crucea-voinicului) pojarniţă, popilnic, rostopască, sunătoare, trei-răi; (articulat; constelație din emisfera nordică)
delfinul, lebăda; (crucea-pâinii) pristolnic, teişor; (crucea-salelor) sacrum. Cruce, adverb
Sinonime:
cruciş.
Intersecţie, substantiv feminin
Sinonime:
bifurcare, încrucișare, întretăiere, joncțiune, răscruce, răspântie, trivium, (învechit) intersecțiune, (învechit) rond-punt, (popular) cruce, (popular) furca-drumului.
Încrucişare, substantiv feminin Sinonime:
întretăiere, răscruce, intersecţie.
Răscruce, substantiv feminin Sinonime:
răspântie, întretăiere, încrucişare, nod.
Răspântie, substantiv feminin Sinonime:
răscruce, încrucişare, întretăiere, nod, intersecţie.
Intricație, substantiv
Sinonime:
(biologie) amestec, întretăiere; încrucișare întâmplătoare.
Furca-drumului, substantiv
Sinonime:
intersecţie, încrucişare, întretăiere, răscruce, răspântie.
Încrucișat, adjectiv
Sinonime:
așezat cruciș, așezat în formă de cruce, ceacâr, împerecheat, întretăiat, ponciș, sașiu, suprapus, zbanghiu, (învechit) șpanchi; (expresie; cuvinte încrucișate) rebus. Încrucișat, substantiv
Sinonime:
încrucișare, întretăiere, navigare, (învechit; la figurat) amestec.
