Îneca, verb Sinonime:
a scufunda, a inunda; (figurat) a copleşi, a înăbuşi, a acoperi; a sufoca, a asfixia; (figurat) a podidi plânsul.
Înecăcios (înecăcioasă), adjectiv Sinonime:
sufocant, iritant.
Înecăciune, substantiv
Sinonime:
asfixie, asfixiere, astmă, dispnee, inundație, înăbușire, înec, înecare, sufocare, sufocație, sugrumare, (învechit) inundațiune, (învechit) necăciune, (popular) năduf, (variantă) (învechit) înnecăciune.
Înecător, adjectiv
Sinonime:
asfixiant, înăbușitor, înecăcios, sufocant, sugrumător.
Inunda, verb Sinonime:
a se revărsa, a îneca, a potopi; a copleşi, a năpădi, a cuprinde.
Năduf, substantiv neutru Sinonime:
sufocare, înnăbuşire, asfixiere, înecăciune; arșiţă, zăduf, zăpuşeală, dogoare, dogoreală, năbuşeală, fierbinţeală, caniculă; ciudă, necaz, mânie, pornire, pică.
Năduşi, verb Sinonime:
a transpira, a asuda; a se sufoca, a se înnăbuşi, a se asfixia, a se îneca, a se năbuşi.
Năduşitor (năduşitoare), adjectiv Sinonime:
sufocant, înnăbuşitor, năbuşitor, asfixiant, înecăcios, (rar) înecător.
Năvăli, verb Sinonime:
a tăbărî, a se năpusti, a da năvală, a asalta, a da buzna, a ataca, a invada, a cotropi, a călca; a se revărsa, a inunda, a se răspândi, a năpădi, a acoperi, a îneca, a împânzi; a țâşni, a izbucni, a răbufni; a se repezi, a se azvârli, a se arunca; a se îmbulzi, a se înghesui, a se îngrămădi, a se îndesa, a se aglomera.
Potopi, verb Sinonime:
a inunda, a îneca, a se revărsa; a copleşi, a năvăli, a invada; a nimici, a distruge, a pustii.
Sufocant (sufocantă), adjectiv
Sinonime:
apăsător, asfixiant, etufant, greu, insuportabil, irespirabil, înăbușitor, încărcat, înecăcios, sugrumător, viciat, (figurat) (rar) sufocat, (învechit și popular) nădușitor, (învechit) sufocător, (popular) năbușitor, (popular) zăpușit, (rar) înecător.
Sugrumat (sugrumată), adjectiv Sinonime:
gâtuit, sufocat, înnăbuşit; (figurat) copleşit, înecat, surd.
Asfixiant, adjectiv
Sinonime:
înăbuşitor, înecăcios, sufocant, (rar) înecător, (învechit) năduşitor.
Asfixiat, adjectiv
Sinonime:
înăbuşit, înecat, sufocat, (învechit şi popular) năduşit.
Asfixie, substantiv
Sinonime:
asfixiere, înăbuşire, înecare, sufocare, sufocaţie, sugrumare, (rar) înecăciune.
Astmă, substantiv
Sinonime:
(medicină) (popular) înecăciune, năduf, (învechit şi regional) năduşeală, (prin Transilvania şi Banat) suspin, şui, (învechit) stenahorie, stenos.
Dispnee, substantiv
Sinonime:
astmă, năduf, înecăciune, ortopnee, sufocație.
Neca, verb
Sinonime:
a inunda, a îneca, a înnăbuși, a năpădi, a omorî, a potopi, a trage la fund, a ucide (prin sugrumare).
Înnăbușit, adjectiv
Sinonime:
fără putere, înecat, reprimat, stins; fiert în aburi.
Necătură, substantiv
Sinonime:
inundare, înecare, potopire.
Gâtuit, adjectiv
Sinonime:
înăbuşit, înecat, omorât (prin sugrumare), sugrumat.
Scufundare, substantiv
Sinonime:
afundare, imersiune, înecare, prăbuşire, submersiune, surpare.
Scufundat, adjectiv
Sinonime:
înecat.
Gușui, verb
Sinonime:
(regional) a gâtui, a omorî, a se îneca, a strangula.
Suguşa, verb
Sinonime:
(învechit și regional) a gâtui, a se îneca, a strangula, a sugruma; (regional; despre câini) a rupe cu colții, a sfâșia o porțiune de la gât; (învechit; figurat; despre oameni) a cere socoteală în mod violent, a încolți, a lua de gât, a trata cu asprime; (figurat; învechit; despre oameni) a bârfi, a critica; a grăbi, a presa.
Străguși, verb
Sinonime:
(învechit și regional) a se îneca, a (se) gâtui, a (se) strangula.
Naufragia, verb
Sinonime:
a eșua, a face naufragiu, a se împotmoli, a se îneca, a se scufunda, (figurat) a se ruina complet, (figurat) a suferi un eșec total, (învechit) a (se) naufrânge.
Pluti, verb
Sinonime:
a aluneca, a levita, a naviga, a plana, a se deplasa pe suprafața unui lichid, a se împrăștia, a se mișca pe bolta cerească, a se răspândi, a sta (la suprafață), a străbate prin aer, a zbura, (despre mâncăruri) a fi înecat în grăsime (sau sos), (figurat) a dăinui, (figurat) a predomina, (figurat) a stărui, (învechit și regional) a nota, (învechit) a înota.
Submersie, substantiv
Sinonime:
înecare, submersiune.
Submersiune, substantiv
Sinonime:
imersiune, inundare, inundație, înecare, naufragiu, plonjare, scufundare, (variantă) submersie.
Înnecăcios, adjectiv (învechit)
Sinonime:
asfixiant, înăbușitor, înecăcios, sufocant, (învechit și popular) nădușitor, (popular) năbușitor, (rar) înecător, (variantă) necăcios.
Potopire, substantiv
Sinonime:
distrugere, inundare, înecare, nimicire, prăpăd, prăpădire, pustiire, sfărâmare, zdrobire, (învechit și popular) pierdere, (învechit și popular) risipire, (învechit) necătură, (popular) zdrumicare.
Inundare, substantiv
Sinonime:
inundație, înec, înecare, potop, potopire, revărsare, (învechit) necătură, (învechit) revărsătură, (învechit) undătură, (popular) potopenie.
Sufocare, substantiv
Sinonime:
asfixie, asfixiere, dispnee, etufare, înăbușire, înecare, înecăciune, sufocație, sugrumare, (popular) năduf.
Sufocat, adjectiv
Sinonime:
asfixiat, înăbușit, înecat, (învechit și popular) nădușit.
Sufocativ, adjectiv (învechit)
Sinonime:
asfixiant, irespirabil, înăbușitor, înecăcios, sufocant, sugrumător.
Înăbuşire, substantiv
Sinonime:
asfixie, asfixiere, înăbușit, înecare, reprimare, stingere, sufocare, sufocație, (figurat) sugrumare, (învechit) supresiune, (rar) înecăciune.
Înăbuşitor, adjectiv
Sinonime:
asfixiant, greu, irespirabil, încărcat, înecăcios, sufocant, sugrumător, viciat, (învechit și popular) nădușitor, (învechit) înnăbușitor, (popular) năbușitor, (popular) zăpușit, (rar) înecător.
Năduşit, adjectiv
Sinonime:
asfixiat, înăbușit, înecat, sufocat, sugrumat; asudat, înnăbușit, înnădușit, transpirat, ud, (prin Oltenia) năboit; (variantă) înădușit.
Necăciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
înecăciune.
Sufocație, substantiv
Sinonime:
asfixie, asfixiere, dispnee, înăbușire, înecare, sufocare, sugrumare, tulburare respiratorie, (învechit) opresiune, (rar) înecăciune, (variantă) (învechit) sufocațiune.
Necare, substantiv (învechit)
Sinonime:
inundare, înăbușire, înecare, omorâre (prin sugrumare), (învechit) înecăciune.
Sugrumător, adjectiv
Sinonime:
apăsător, asfixiant, chinuitor, copleșitor, curmător, înăbușitor, înecăcios, înecător, lichidator, năbușitor, nădușitor, reprimator, strangulator, sufocant, (învechit și regional) zugrumător, (învechit) sufocativ, (popular) zăpușit.
Sugrumare, substantiv
Sinonime:
apăsare, asfixie, asfixiere, curmare, gâtuire, înăbușeală, înăbușire, lichidare, năbușire, omor prin gâtuire, reprimare, strangulare, strangulație, strângere de gât, sufocare, sufocație, ucidere, (învechit și regional) înecare, (învechit) împresurare, (învechit) sugrumătură, (rar) înecăciune, (rar) jugulare, (regional) îmberegățire, (regional) înnădușire, (variantă) (regional) zugrumare.
Astm, substantiv
Sinonime:
(medicină) dispnee, sufocare, (învechit) înecăciune, (învechit) stenos, (popular) năduf, (variantă) asmă, (variantă) astmă.
Necăcios, adjectiv (învechit și popular)
Sinonime:
înecăcios, sufocant.
