Încremenire, substantiv feminin Sinonime:
nemişcare, împietrire, înlemnire, înţepenire; pietrificare, neclintire.
Încremenitor, adjectiv
Sinonime:
amorțitor, (învechit) amorțitoriu.
Amorţi, verb Sinonime:
a înţepeni, a înlemni, a încremeni, a îngheţa (uşor), a paraliza, a înceta, a opri, a conteni, a adormi, a se anchiloza.
Fix (fixă), adjectiv (adesea adverbial)
Sinonime:
imobil, imuabil, invariabil, inalterabil, inebranlabil, inextirpabil, neclintit, nemişcat, stabil, (rar) nemişcător, (popular) nesmintit, (învechit) neclătit, încremenit, persistent, stereotip, înţepenit, pironit, staționar; precis, exact, constant.
Împietrit (împietrită), adjectiv Sinonime:
nemişcat, încremenit, pietrificat, înmărmurit, înlemnit, îngheţat; nesimţitor, insensibil, indiferent, de piatră.
Îngheţa, verb Sinonime:
a degera; (figurat) a fi cuprins de fiori, a înlemni, a împietri, a încremeni, a înmărmuri, a înţepeni.
Înlemni, verb Sinonime:
a încremeni, a înmărmuri, a rămâne nemişcat, a fi ţintuit locului, a îngheţa, a împietri, a înţepeni, a sta imobil, a fi stană de piatră.
Înţepeni, verb Sinonime:
a încremeni, a înlemni, a îngheţa, (popular) a muri; a fixa, a prinde.
Mort (moartă), adjectiv Sinonime:
decedat, răposat, repauzat, expiat, defunct; paralizat, încremenit, înţepenit, inert; veştejit, uscat, veşted; neînsufleţit, încremenit, nemişcat, liniştit.
Neînsufleţit (neînsuflețită), adjectiv Sinonime:
mort, decedat, defunct, răposat; (figurat) nemişcat, încremenit, ţeapăn, neclintit, inert, rece.
Nemişcare, substantiv feminin
Sinonime:
apatie, fixare, fixitate, imobilitate, imobilizare, imuabilitate, inactivitate, inacțiune, inerție, încremenire, înlemnire, înmărmurire, înțepenire, letargie, neactivitate, neclintire, nemobilitate, oprire pe loc, pasivitate, prindere, rămânere pe loc, stabilitate, stagnare, (figurat) împietrire, (figurat) petrificare.
Paraliza, verb Sinonime:
a damblagi; (figurat) a înlemni, a încremeni, a înţepeni; (figurat) a împiedica, a imobiliza, a stânjeni, a opri.
Petrifica, verb Sinonime:
a se împietri, a se fosiliza; (figurat) a încremeni, a înlemni, a înmărmuri, a fi uluit.
Pironi, verb Sinonime:
a bate, a înţepeni, a fixa, a prinde, a ţintui; (figurat) a imobiliza, a încremeni; (figurat) a concentra, a aţinti.
Smirnă, adverb Sinonime:
nemişcat, ţeapăn, încremenit.
Static (statică), adjectiv Sinonime:
imuabil, fix, nemişcat, încremenit, neclintit.
Sticlos (sticloasă), adjectiv Sinonime:
lucios, sclipitor, strălucitor, viu; încremenit, fix, imobil, neclintit, nemişcat.
Ţeapăn (țeapănă), adjectiv Sinonime:
tare, rigid, neclintit, fix, anchilozat, dur, durabil, solid, trainic, încremenit, înlemnit, inert, mort, neînsufleţit; voinic, robust, puternic, viguros, straşnic, grozav.
Sidera, verb
Sinonime:
a aiuri, a împietri, a încremeni, a stupefia, a surprinde, a țintui, a uimi.
Consternat, adjectiv
Sinonime:
cuprins de consternare, înmărmurit, încremenit, stupefiat, uimit.
Paralizat, adjectiv
Sinonime:
(medicină) hemiplegic, paraplegic, tetraplegic, (popular) damblagit, (învechit şi regional) sec, (prin Muntenia) mereu, (Muntenia şi Oltenia) paliu, (învechit) secat; (la figurat) încremenit, înmărmurit, înțepenit.
Stupefiere, substantiv
Sinonime:
consternare, încremenire, năucire, stupefacție, stupoare, surpriză, uimire, uluire.
Mărmurire, substantiv
Sinonime:
împietrire, încremenire, înlemnire, înmărmurire, înțepenire, petrificare.
Mărmurit, adjectiv
Sinonime:
împietrit, încremenit, înlemnit, înmărmurit, înțepenit, neclintit, nemișcat, țeapăn, țintuit; lucrat în marmură, sculptat.
Întrecleți, verb
Sinonime:
a împietri, a încremeni, a înlemni, a înmărmuri, a înțepeni, a se petrifica.
Merei, verb
Sinonime:
(regional) a împietri, a încremeni, a înlemni, a înmărmuri, a înțepeni, a petrifica.
Petrificat, adjectiv
Sinonime:
fosilizat, (figurat) împietrit, încremenit, înlemnit, înmărmurit; (variantă) pietrificat.
Înlemnire, substantiv
Sinonime:
împietrire, încremenire, înmărmurire, înțepenire, nemişcare, petrificare, spaimă, uimire, (învechit și popular) mărmurire.
Petrificare, substantiv
Sinonime:
fosilizare, împietrire, încremenire, înlemnire, înmărmurire, înțepenire, (învechit și popular) mărmurire, (rar) petrificație, (variantă) pietrificare.
Stâlpit, adjectiv (învechit)
Sinonime:
ațintit, fixat, împietrit, încremenit, înlemnit, înmărmurit, înțepenit, neclintit, nemișcat, pironit, țeapăn, țintit, țintuit.
Nemişcat, adjectiv
Sinonime:
fix, imobil, inert, împietrit, încremenit, înlemnit, înmărmurit, înțepenit, mort, neclintit, nedeplasat, neînsuflețit, pironit, rece, rigid, stabil, țeapăn, țintuit, (figurat) înghețat, (figurat) înțelenit, (învechit și popular) mărmurit, (învechit și regional) stâlpit, (învechit) neclătit, (popular) nesmintit, (popular) vârtos, (rar) nemișcător.
Încremena, verb
Sinonime:
a încremeni.
Încremeneală, substantiv
Sinonime:
încremenire.
Perseveraţie, substantiv
Sinonime:
insistență, încremenire, perseverare, perseverență, persistență, statornicie, stăruință, tenacitate, (variantă) perseverațiune.
Mărmuri, verb (învechit și popular)
Sinonime:
a împietri, a încremeni, a îngheța de frig, a înlemni, a înmărmuri, a înțepeni, a paraliza, a petrifica.
Încrâncenare, substantiv
Sinonime:
cruzime, cutremurare de oroare, groază, încăierare sângeroasă, încăpățânare, încleștare sângeroasă, încremenire de spaimă, înfiorare, înfricoșare, îngrozire, înspăimântare, neîndurare, nemulțumire, oroare, spaimă, teroare, (figurat) cutremur, (învechit și popular) oțărâre, (învechit și regional) scârbă, (învechit) spăimântare, (învechit) spăimântătură, (regional) înfricare, (regional) pălitură.
Întercleți, verb (regional)
Sinonime:
a încremeni, a preface în cremene; a se uita urât.
Cataplexie, substantiv
Sinonime:
catalepsie, catatonie, încremenire de frică, stupoare.
Împietrire, substantiv
Sinonime:
împietroșare, încremenire, înlemnire, înmărmurire, înțepenire, petrificare, (figurat) insensibilitate, (învechit și popular) mărmurire.
