Încredinţa, verb Sinonime:
a da, a preda, a depune, a împărtăşi; a asigura, a confirma, a garanta.
Încredințare, substantiv
Sinonime:
act, adeverire, asigurare, bizuire, certificat, certitudine, convingere, credință, dare în grijă, destăinuire, dezvăluire, divulgare, document, dovadă, garantare, hârtie, izvor, împărtășire, încredere, încredințat, înmânare, înscris, jurământ de credință, logodnă, mărturisire, piesă, predare, remitere, revelare, sentiment, siguranță, spovedire, transmitere, (învechit) adeverință, (învechit) făgăduință solemnă, (învechit) garanție, (învechit) teslimarisire, (învechit) teslimatisire, (livresc) convicțiune, (regional) logodire, (turcism învechit) teslim, (turcism învechit) teslimat.
Încredinţat (încredințată), adjectiv Sinonime:
convins, asigurat; predat, depus.
Asigura, verb
Sinonime:
a (se) convinge, a (se) încredința, a acoperi, a amara, a arima, a cala, a consolida, a contracta o asigurare, a fixa, a fortifica, a garanta, a proteja, a-și lua toate măsurile de precauție, (învechit) a (se) asiguripsi, (învechit) a (se) pliroforisi, (învechit) a (se) siguripsi, (învechit) a adeveri, (învechit) a încrede, (învechit) a sigura.
Confirma, verb
Sinonime:
a adeveri, a atesta, a întări, a recunoaşte, a certifica, a arăta, a demonstra, a dovedi, a mărturisi, a proba, a sprijini, a stabili, a susţine, (livresc) a corobora, (învechit şi regional) a probălui, (învechit) a încredinţa, a mărturi, a probui; a consacra, a consfinţi, a ratifica, a sancţiona, a valida, (învechit) a sacra.
Convinge, verb
Sinonime:
a lămuri; a-şi da seama, a recunoaște; a decide, a determina, a face, a hotărî, a îndupleca, (învechit) a îndemna, a pleca; a (se) asigura, a (se) încredinţa, (învechit) a (se) pliroforisi, a (se) siguripsi; (figurat) a se pătrunde.
Convins (convinsă), adjectiv
Sinonime:
răspicat; încredinţat, sigur, ferm, hotărât.
Crede, verb Sinonime:
a fi încredinţat, a fi convins, a avea convingerea, a fi de părere, a considera, a opina; a avea încredere, a se încrede.
Destăinui, verb
Sinonime:
a dezvălui, a descoperi, a revela, a face cunoscut, a divulga, a (se) mărturisi, a trăda, a declara, a împărtăşi, a încredinţa, a (se) spovedi, a spune, (livresc) a (se) confia, (învechit şi popular) a (se) dezveli, (regional) a deveghea, (învechit) a propovădui, a deconspira, a se confesa.
Dezveli, verb
Sinonime:
a (se) descoperi, a (se) dezvălui, (Banat) a (se) descutropi, (Oltenia şi Banat) a (se) destruca, a inaugura; a apărea, a arăta, a se confesa, a declara, a desface, a desfăşura, a destăinui, a divulga, a se ivi, a împărtăşi, a încredinţa, a înfăţişa, a mărturisi, a revela, a se spovedi, a spune, a trăda.
Încrede, verb (reflexiv) Sinonime:
a crede în, a conta, a fi convins de, a se bizui, a se încredinţa; a se fuduli, a se făli.
Nădăjdui, verb Sinonime:
a spera, a avea nădejde, a avea speranţă, a crede, a fi încredinţat.
Persuasiune, substantiv feminin Sinonime:
convingere, încredinţare.
Preda, verb Sinonime:
a da, a înmâna, a încredinţa, a remite, a transmite; (reflexiv) a capitula, a se supune; a expune, a înfăţişa, a comunica.
Remite, verb Sinonime:
a preda, a înmâna, a da, a încredinţa.
Revela, verb
Sinonime:
a (se) arăta, a apărea, a declara, a descoperi, a destăinui, a dezvălui, a divulga, a face cunoscut, a împărtăși, a încredința, a mărturisi, a releva, a se ivi, a se înfățișa, a sesiza, a spovedi, a spune, (învechit și popular) a (se) dezveli, (învechit) a propovădui, (livresc) a confia, (livresc) a decela, (regional) a deveghea; a developa.
Sigur (sigură), adjectiv Sinonime:
cert, neîndoielnic, precis, garantat; convins, încredinţat; neşovăielnic, hotărât, ferm; la adăpost, ferit, apărat, în siguranţă; eficace, eficient, pozitiv.
Siguranţă, substantiv feminin Sinonime:
apărare, adăpost, securitate; certitudine, încredinţare, convingere; fermitate, precizie.
Asigurare, substantiv
Sinonime:
(economie) (învechit) siguripsire; (economie) (învechit şi regional) siguranţă; garantare; încredinţare; garanţie; angajament; apărare.
Certificare, substantiv
Sinonime:
adeverință (în scris), adeverire, arătare, atestare, certificat, certificație, confirmare, demonstrare, demonstrație, dovedire, încredințare, întărire, probare, probă, scrisoare de adeverință, (livresc) coroborare.
Confia, verb
Sinonime:
a confesa, a da, a declara, a destăinui, a dezvălui, a divulga, a împărtăşi, a încredinţa, a înmâna, a întinde, a lăsa, a mărturisi, a preda, a remite, a revela, a spovedi, a spune, a transmite.
Constatare, substantiv
Sinonime:
stabilire, încredințare, părere.
Convingere, substantiv
Sinonime:
(livresc) persuasiune; certitudine, credinţă, încredinţare, sentiment, siguranţă, (livresc) convicţiune; concepţie.
Destăinuire, substantiv
Sinonime:
dezvăluire, divulgare, împărtăşire, încredinţare, mărturisire, revelare, spovedire, deconspirare, confesiune, confidenţă, spovedanie, (rar, la plural) sincerităţi; declaraţie.
Deveghea, verb
Sinonime:
a declara, a destăinui, a dezvălui, a divulga, a împărtăşi, a încredinţa, a mărturisi, a revela, a spovedi, a spune.
Siguripsi, verb
Sinonime:
a asigura, a convinge, a garanta, a încredinţa.
Paradosi, verb
Sinonime:
a da, a închina, a încredinţa, a înmâna, a întinde, a învăța, a pleca, a preda, a remite, a supune, a transmite.
Pridădi, verb
Sinonime:
a consacra, a da, a dărui, a dedica, a destina, a devota, a hărăzi, a închina, a încredinţa, a înmâna, a întinde, a preda, a remite, a transmite.
Pristavlisi, verb
Sinonime:
(despre documente) a da, a înainta, a încredinţa, a înmâna, a întinde, a preda, a prezenta, a remite, a transmite; (despre persoane) a numi în funcția de pristav.
Pliroforisi, verb (învechit)
Sinonime:
a asigura, a cerceta, a clarifica, a convinge, a descurca, a desluşi, a documenta, a elucida, a explica, a informa, a încredinţa, a lămuri, a limpezi, a preciza, a studia.
Revelare, substantiv
Sinonime:
arătare, descoperire, destăinuire, dezvăluire, divulgare, împărtășire, încredințare, mărturisire, revelație, spovedire.
Comisiona, verb
Sinonime:
a împuternici, a încredința, a însărcina, a mandata, a prepune; (activitate pe bază de comision) a obține, a procura.
Transmitere, substantiv
Sinonime:
comunicare, depunere, difuzare, emitere, împărtășire, înaintare, încredințare, înmânare, predare, prezentare, propagare, răspândire, remitere, transfer, transmisiune, trecere, trimitere, (învechit) paradosire, (învechit) paradosit, (învechit) teslimarisire, (învechit) teslimat, (învechit) teslimatisire, (turcism învechit) teslim.
Concrede, verb (învechit)
Sinonime:
a încredința, a însărcina.
Teslimatisire, substantiv (învechit)
Sinonime:
furnizare, încredințare, înmânare, livrare, predare, procurare, remitere, transmitere.
Înmânare, substantiv
Sinonime:
depunere, înaintare, încredințare, predare, prezentare, remitere, transmitere; (învechit) paradosire, paradosit, teslim, teslimarisire, teslimat, teslimatisire.
Teslimarisire, substantiv (învechit)
Sinonime:
furnizare, încredințare, înmânare, livrare, predare, procurare, remitere, transmitere.
Teslimarisi, verb (învechit)
Sinonime:
a achiziționa, a da, a furniza, a încredința, a înmâna, a întinde, a livra, a preda, a procura, a remite, a transmite.
Teslim, substantiv (învechit)
Sinonime:
furnizare, încredințare, înmânare, livrare, predare, procurare, remitere, transmitere.
Teslimat, substantiv (învechit)
Sinonime:
furnizare, încredințare, înmânare, livrare, predare, procurare, remitere, transmitere.
Mărturisire, substantiv
Sinonime:
afirmare, afirmație, aserțiune, confesiune, confidență, cuvânt, declarație, depoziție, destăinuire, dezvăluire, divulgare, indiciu, împărtășire, încredințare, mărturie, probă, propoziție, recunoaștere, relatare, revelare, spovedanie, spovedire, spusă, susținere, vorbă, zisă, (astăzi rar) parolă, (figurat) gură, (învechit și popular) spovadă, (învechit și regional) spovedeală, (învechit) mărturisanie, (învechit) mărturiseală, (învechit) mărturisit, (învechit) mărturisitură, (învechit) tacrir, (învechit) voroavă, (la plural; rar) sincerități.
Convicțiune, substantiv (învechit)
Sinonime:
certitudine, concepție, convingere, credință, gând, idee, încredințare, judecată, opinie, orientare, părere, principiu, sentiment, siguranță, vedere, viziune, (variantă) convicție.
Teslimatisi, verb (învechit)
Sinonime:
a achiziționa, a da, a furniza, a încredința, a înmâna, a întinde, a livra, a preda, a procura, a remite, a transmite, (învechit) a teslimatesi, (învechit) a teslimetisi.
Împărtășire, substantiv
Sinonime:
comunicare, cuminecare, cuminecătură, destăinuire, dezvăluire, divulgare, euharistie, împărtășanie, împărtășit, încredințare, mărturisire, molipsire, revelare, schimbare, spovedire, transmitere, (învechit și popular) grijanie, (învechit și popular) grijire, (învechit și popular) pricestanie, (la catolici) sacrament, (rar) comunitate, (variantă) împărteșire; participiu.
Credințare, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
adeverire, creditare, creștinare, dare în grijă, încredințare, logodire; (învechit și regional) credințat, credințire, credințit.
Încredințeală, substantiv (învechit)
Sinonime:
adeverire, (variantă) încredințală.
Bizuire, substantiv
Sinonime:
bazare, bizuit, credere, încredere, încredințare, încredințat, încrezut.
Credere, substantiv
Sinonime:
autoconsiderare, bănuială, bizuire, considerare, credință, crezare, crezut, închipuire, încredere, înfumurare, înțelegere, milă, părere, presupunere, speranță, (învechit) crezământ, (învechit) crezuție, (învechit) încredințare, (învechit) însărcinare.
Recomandui, verb (învechit)
Sinonime:
a încredința, a recomanda, (învechit) a recomandarisi, (învechit) a recomândălui, (variantă) a recomândui, (variantă) a recomendui.
Recomandarisi, verb (învechit)
Sinonime:
a încredința, a recomanda, (învechit) a recomandui, (învechit) a recomândălui.
Adevăra, verb (învechit)
Sinonime:
a (se) adeveri, a confirma, a întări, a mărturisi (adevărul), a se dovedi, a se încredința, a susține.
Adevăreală, substantiv (învechit)
Sinonime:
confirmare, încredințare, întărire.
