Înconjura, verb Sinonime:
a ocoli, a încercui, a împresura.
Înconjurat, adjectiv
Sinonime:
împresurat, încercuit, învăluit, (învechit) împrejurat.
Ambiant (ambiantă), adjectiv Sinonime:
înconjurător, împresurător, de jur împrejur, din apropiere, vecin.
Asedia, verb Sinonime:
a împresura, a ţine prins, a cuprinde, a încercui, a înconjura, a învălui.
Cuprinde, verb
Sinonime:
a îmbrăţişa, a prinde, a apuca cu braţele; a vedea, a înţelege, a cunoaşte; a învălui, a include, a conţine; a pune stăpânire, a cuceri, a ocupa, a captura, a înhăţa, a încercui, a îngloba; a avea, a intra, a merge, a încăpea, a(-l) copleşi, a(-l) răzbi, (învechit) a(-l) răzbate, a-l apuca, a-i veni, a trece; a cotropi, a invada, a împresura, a încălca, a înconjura, a îndeletnici, a lua, a năpădi, a sechestra.
Evita, verb
Sinonime:
a ocoli, a se eschiva, a eluda, a se feri, a neglija; a împiedica, a îndepărta, a înlătura, a opri; a conturna, a înconjura; a fugi, a preîntâmpina, a preveni, (rar) a se apăra.
Feri, verb
Sinonime:
a apăra, a proteja, a ocroti, a (se) păzi, a protegui, a adăposti; a ocoli, a evita, a lăsa la o parte, a înconjura, (învechit şi regional) a se socoti, (învechit) a se lepăda, a se veghea, (învechit) a se îndupleca, a fugi; a respecta, a ţine.
Îmbrobodi, verb
Sinonime:
a acoperi cu o broboadă, (Transilvania) a se încârpui; (figurat) a (se) acoperi ca într-un văl, a (se) învălui, a acoperi cu un văl, a înconjura din toate părțile; (figurat) a bălmăji, a captiva, a duce cu vorba, a încălța, a înşela, a minţi, a păcăli, a seduce.
Împrejmui, verb Sinonime:
a îngrădi, a încercui, a înconjura; a împresura, a asedia, a năpădi, a copleşi.
Împresura, verb Sinonime:
a înconjura, a încercui, a asedia; a copleşi, a năpădi.
Încadra, verb Sinonime:
a înrăma; a înconjura, a împresura; a se potrivi, a se adapta.
Încercui, verb Sinonime:
a împrejmui, a înconjura, a cuprinde, a împresura.
Încinge, verb Sinonime:
a se înfierbânta, a se sufoca, a se încălzi; a se strica, a se altera; a se lega, a se înfăşura, a se strânge, a se înconjura.
Năpădi, verb Sinonime:
a împresura, a cuprinde, a înconjura; a copleşi, a doborî, a birui; a se năpusti, a năvăli, a cotropi, a da buzna, a tăbărî, a invada, a da năvală.
Ocoli, verb Sinonime:
a înconjura; a împrejmui, a îngrădi; a evita, a se abate, a ieşi din subiect; a umbla brambura, a umbla hai-hui.
Tivi, verb Sinonime:
a înconjura, a mărgini, a împrejmui.
Asediu, substantiv
Sinonime:
asediere, împresurare, încercuire, înconjurare, (învechit) ocol, (grecism învechit) poliorchie.
Chenărui, verb
Sinonime:
a împrejmui, a încadra, a înconjura, a mărgini, (figurat) a tivi.
Ambiental, adjectiv
Sinonime:
ambiant, înconjurător, care ține de ambianță.
Conturna, verb
Sinonime:
a contura, a delinea, a deturna, a devia, a încinge, a înconjura, a ocoli, a ornamenta.
Prejmui, verb
Sinonime:
a împrejmui, a închide, a înconjura, a îngrădi.
Poliorchie, substantiv
Sinonime:
asediere, asediu, împresurare, încercuire, înconjurare.
Înveriga, verb
Sinonime:
(învechit) a asedia, a fixa într-o verigă, a fixa într-un belciug, a împresura, a încercui, a înconjura, a lega în verigi, a pune veriga (la o ușă), a strânge într-o verigă, a zăvorî.
Țărmuitor, adjectiv
Sinonime:
împrejmuitor, înconjurător.
Ambient, substantiv
Sinonime:
ambianță, atmosferă, mediu înconjurător.
Încadrare, substantiv
Sinonime:
angajare, anturare, așezare, cuprindere, împresurare, înconjurare, înrămare, listel, potrivire, punere.
Antura, verb
Sinonime:
a centura, a înconjura, (figurat) a copleși (cu atenții).
Anturare, substantiv
Sinonime:
centurare, înconjurare.
Intracolinar, adjectiv
Sinonime:
înconjurat de dealuri și coline, între coline.
Încercuire, substantiv
Sinonime:
asediere, asediu, împresurare, înconjurare, învăluire, strângere ca într-un cerc, trasare de cercuri, (grecism învechit) poliorchie, (învechit) ocol, (învechit) strângere cu cercuri.
Încercuit, adjectiv
Sinonime:
împresurat, înconjurat, învăluit, strâns ca într-un cerc, trasat, (învechit) strâns cu cercuri.
Ocolire, substantiv
Sinonime:
eludare, evitare, ignorare, împiedicare, înconjur, înconjurare, îndepărtare, înlăturare, ocol, ocoleală, ocoliș, ocolit, ocolitură, preîntâmpinare, prevenire, prevenție, (figurat) divagare, (învechit și regional) apărare, (învechit și regional) împresurare, (învechit) asediere, (învechit) delimitare, (învechit) împrejmuire, (popular) cutreierare, (regional) răsfățare.
Nimba, verb
Sinonime:
a (se) aureola, a (se) înconjura cu un nimb.
Încercănat, adjectiv
Sinonime:
(despre ochi) cercănat, înconjurat de cearcăne; (învechit) încercuit.
Ocolitor, adjectiv
Sinonime:
împrejmuitor, înconjurător, ocolit.
Împresurare, substantiv
Sinonime:
acoperire cu pământ, asediere, asediu, îmbrățișare, încercuire, înconjurare, sugrumare, uzurpare, (figurat) copleșire, (grecism învechit) poliorchie, (învechit) împresurătură, (învechit) ocol.
Împresurător, adjectiv
Sinonime:
asediator, grabnic, înconjurător, presant.
Poliorghie, substantiv (grecism învechit)
Sinonime:
asediere, asediu, împresurare, încercuire, înconjurare, (variantă) poliorchie.
Împrejurat, adjectiv (învechit)
Sinonime:
înconjurat, înfășurat, (învechit) împregiurat.
Covăi, verb (învechit)
Sinonime:
a înconjura, a ocoli.
Împregiurat, adjectiv (învechit)
Sinonime:
împrejurat, înconjurat, înfășurat.
