Împreuna, verb Sinonime:
a îmbina, a uni, a împerechea; a asocia, a reuni. Împreună, adverb Sinonime:
laolaltă, în comun, cu toţi, solidar.
Împreunăciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
contact sexual, împreunare, (învechit) împreunătură.
Împreunare, substantiv
Sinonime:
adunare la un loc, asamblare, căsătorie, combinare, combinație, fixare, goană, gonire, îmbinare, împerechere, îngemănare, întâlnire, joncțiune, montaj, montă, reunire, unire, (biologie) bătaie, (învechit) contact sexual, (învechit) împreunăciune, (învechit) împreunătură, (învechit) întâmpinare, (învechit) întrunire, (popular) însoțire, (regional) montare, (regional) sărit.
Împreunat (împreunată), adjectiv
Sinonime:
îmbinat; încheiat; unit, reunit.
Împreunătoare, substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
tovarășă; (ortografie) cratimă.
Împreunător, substantiv masculin (învechit)
Sinonime:
tovarăș.
Împreunătură, substantiv (învechit)
Sinonime:
căsătorie, contact sexual, îmbinare, împreunare, întâlnire, unire, (învechit) împreunăciune, (învechit) întâmpinare, (învechit) întrunire.
Alia, verb Sinonime:
a se uni, a se întovărăşi, a se solidariza; a împreuna, a amesteca (prin topire), a pune la un loc, a fuziona, a (se) lega.
Amestec, substantiv neutru Sinonime:
imixtiune, ingerinţă, intervenţie, participare; combinare, împreunare, asociere, unire; conglomerat, melanj, metisaj.
Amesteca, verb
Sinonime:
a amalgamiza, a combina, a împreuna, a îmbina, a asocia; a interveni, a (se) băga, a participa la (ceva), a se aglutina.
Bătaie, substantiv feminin
Sinonime:
altoială, atingere, bătălie, bătătură, băteală, bătută, bocăneală, bocănire, bocănit, bocănitură, boiște, bombardament, bombardare, bruftuială, bruftuluială, bumbăceală, burduşeală, caft, cafteală, carambol, cardeală, ceartă, chelfăneală, ciocăneală, ciocănire, ciocănit, ciocănitură, ciocnire, ciomăgeală, conflict, corecţie, fâlfâit, goană, harţă, hăituială, hăituire, izbire, împreunare, încăierare, încăierătură, înfrângere, lovire, lovitură, luptă, mardeală, muștruluială, palpitație, păruială, pedeapsă, plesnitură, pulsație, răfuială, război, scatoalcă, scărmănătură, scărmăneală, scornire, suflare, suflu, tărbăceală, târnuială, târnuire, tic-tac, timp, tocănit, trânteală, trosneală, urecheală, zvâcnire, (bătaie de joc) batjocură, (familiar) tăvăleală, (figurat) mângâiere, (figurat) scărmănare, (învechit și popular) suflat, (rar) încaier, (regional) încăierat, (regional) tocănire, (regional) zăliște.
Colabora, verb
Sinonime:
a conlucra, a contribui, a coopera, a face parte, a lua parte, a lucra împreună, a participa, a scrie, a se asocia, (învechit) a concurge.
Comasa, verb
Sinonime:
a amesteca, a combina, a concentra, a grupa, a împreuna, a îngrămădi, a pune la un loc, a reuni, (învechit și regional) a însorări.
Combina, verb
Sinonime:
a amesteca, a aranja, a asambla, a asocia, a asorta, a calcula, a chibzui, a comasa, a dispune, a fuziona, a îmbina, a împreuna, a îngrămădi, a lega, a organiza, a plămădi, a plănui, a plăsmui, a potrivi, a prepara, a pune la cale, a pune la un loc, a reprezenta în minte, a reuni, a uni într-o anumită ordine, a urzi.
Combinaţie, substantiv feminin
Sinonime:
acord, amalgam, amestec, aranjament, asociere, calcul, combinare, compus, contract, convenție, corp compus, gând, idee, intenție, îmbinare, împreunare, îngemănare, întâlnire de dragoste, înțelegere, învoială, învoire, legământ, manevră, melanj, mixtură, pact, plan, proiect, reunire, sinteză, socoteală, tranzacție, unire, (argou) șustă, (învechit și popular) legătură, (învechit) așezământ, (învechit) cuvânt, (învechit) simfonie, (învechit) sulf, (învechit) șart, (popular) târg, (popular) tocmeală, (popular) tocmire, (prin Muntenia) prinsoare, (variantă) combinațiune.
Cu, prepoziție Sinonime:
împreună, laolaltă; cu ajutorul, folosind. Cu, simbol chimic
Sinonime:
cupru.
Goni, verb
Sinonime:
a alerga, a alunga, a căuta, a chinui, a fugări, a fugi (după cineva), a hăitui, a izgoni, a mâna, a pune pe fugă, a respinge, a sâcâi, a se grăbi, a surghiuni, a urmări (în fugă); a împerechea, a se împreuna.
Inclusiv, adverb Sinonime:
împreună cu, şi cu, la un loc cu.
Îmbina, verb Sinonime:
a împreuna, a împleti, a uni, a asocia.
Împerechea, verb Sinonime:
a uni, a asocia, a împreuna, a combina.
Închega, verb Sinonime:
a se întări, a se solidifica, a se coagula; a se uni, a se cimenta, a se împreuna, a se lega, a se consolida; a se înfiinţa, a se forma, a se contura, a se ivi, a se înjgheba, a se naște, a se întrupa.
Îngemăna, verb
Sinonime:
a aduna la un loc, a amesteca, a asocia, a combina, a ingemena, a îmbina, a împreuna, a reuni, a uni strâns, (învechit; despre rumegătoare) a avea copita spintecată în două, (variantă) a îngemâna.
Înnădit (înnădită), adjectiv Sinonime:
înnodat, sudat, cusut, împreunat, legat.
Înnoda, verb Sinonime:
a împreuna, a înnădi, a uni, a înjgheba, a lega.
Joncţiune, substantiv feminin Sinonime:
legătură, împreunare, unire, racord, contact.
Laolaltă, adverb Sinonime:
împreună, la un loc, în comun, alături.
Lega, verb Sinonime:
a înnoda, a îmbina, a uni, a împreuna; a broşa, a cartona; a pansa, a obloji, a bandaja; a înlănţui, a încătuşa, a fereca, a fixa, a ţintui, a imobiliza; (reflexiv) a se obliga, a se îndatora, a se angaja.
Legătură, substantiv feminin
Sinonime:
acord, angajament, aranjament, armură, bandaj, basma, boccea, coardă, combinație, comunicație, contact, contract, convenție, cravată, descântec, farmec, faşă, frânghie, funie, împreunare, îndatorire, înlănțuire, înţelegere, învoială, învoire, lanţ, legământ, legătoare, magie, mănunchi, nex, obligație, pact, pansament, raport, referință, relaţie, sarcină, sfoară, testemel, tifon, tranzacție, unire, unitate, vrajă, vrăjitorie, (grecism învechit) schesis, (livresc) contingență, (rar) snop, (rar) suită, (regional) smoc, (filozofie) (legătură universală) interdependență, (fizică) (legătură conductivă) legătură galvanică; (chimie) (legătură covalentă) covalență, (legătură de hidrogen) punte de hidrogen, (legătură electrovalentă) electrovalență, (legătură heteropolară) electrovalență, (legătură homeopolară) covalență, (legătură ionică) electrovalență.
Monta, verb Sinonime:
a potrivi, a aşeza, a fixa, a împreuna, a asambla; (figurat) a aţâţa, a întărâta. Montă, substantiv feminin Sinonime:
împreunare.
Nituit (nituită), adjectiv
Sinonime:
fixat, împreunat, prins (în nituri); bătut, ferecat, țintuit.
Olaltă, adverb
Sinonime:
împreună, la un loc, laolaltă, (regional) olantă.
Prinde, verb Sinonime:
a apuca, a lua, a ţine; (figurat) a cuprinde, a percepe, a pricepe; a se agăţa, a se anina, a se sprijini, a se rezema, a se susține; a captura, a lua prizonieri; a pune mâna pe (ceva), a imobiliza, a opri; a surprinde, a descoperi; a înhăma, a înjuga; a se angaja, a se învoi, a accepta, a primi; a paria, a face rămăşag, a face prinsoare; a se lipi, a adera, a se împreuna, a se suda; a se închega; a-i şedea bine, a i se potrivi.
Racord, substantiv neutru Sinonime:
legătură, contact, branşament, joncţiune, împreunare, înnăditură; holendru.
Racorda, verb Sinonime:
a face contact, a lega, a împreuna, a face joncţiune, a înnădi, a branşa.
Simultan (simultană), adjectiv
Sinonime:
coexistent, concomitent, deodată, împreună, paralel, sincron, sincronic, totdeodată, totodată, (variantă) (învechit) simultaneu.
Uni, verb Sinonime:
a împreuna, a îmbina, a lipi, a lega, a aduna, a reuni, a cupla, a conexa, a conecta, a ralia; a cădea de acord, a se pune de acord; a se căsători; a se alipi, a se întovărăşi.
Concreşte, verb
Sinonime:
a creşte împreună.
Abitir, adverb
Sinonime:
(numai împreună cu mai) mai mult, mai bine, mai tare, mai dihai.
Alături, adverb
Sinonime:
(local) (popular) acolea, colea; (modal) împreună, laolaltă.
Asambla, verb
Sinonime:
a fixa, a îmbina, a împreuna, a monta, a reuni, a uni.
Asamblare, substantiv
Sinonime:
asamblaj, fixare, îmbinare, împreunare, montaj, montare, reunire, unire.
Coit, substantiv
Sinonime:
act sexual, contact sexual, copulaţie, fornicație, împreunare sexuală, lascivitate, raport sexual, (argotic) babardeală.
Coit, adjectiv (popular)
Sinonime:
bolnav de hernie, boșorog, coiat, coios, surpat. Coiț, substantiv
Sinonime:
coi (mic), coiuț.
Combinat, adjectiv
Sinonime:
compus, îmbinat, împreunat. Combinat, substantiv
Sinonime:
complex, concentrare.
Con, substantiv
Sinonime:
(geografie) (con de dejecţie) agestru; (botanică) (popular) pară, (regional) cocean, cucuruz, păpuşoi; (botanică) (con vegetativ) vârf vegetativ; (con pirometric) pirometru ceramic; (con Seger) pirometru ceramic. Con, prefix
Sinonime:
co; împreună cu.
Concomitent, adverb
Sinonime:
paralel, simultan, totdeodată, totodată, (învechit) împreună; odată.
Concurge, verb (învechit)
Sinonime:
a candida, a colabora, a concura, a conlucra, a converge, a coopera, a lucra împreună, a participa la, a se întinde (într-un punct), a tinde (spre).
Conjugat, adjectiv
Sinonime:
unit, legat împreună.
Consfătui, verb
Sinonime:
a se sfătui împreună, a se consulta.
Convieţui, verb
Sinonime:
a viețui împreună, a conlocui, a coabita.
Copulaţie, substantiv
Sinonime:
(fiziologie) împerechere, împreunare sexuală, coit.
Copulă, substantiv
Sinonime:
cuvânt de legătură; verb copulativ. Copula, verb
Sinonime:
a se împreuna, a se acupla.
Curvie, substantiv
Sinonime:
adulter, desfrâu, incest, împreunare trupească, păcat trupesc, prostituţie, viață desfrânată, viață destrăbălată, (popular) curvăsărie.
Delaolaltă, adverb
Sinonime:
laolaltă, la un loc, împreună; fără alegere, la rând.
Depreună, adverb
Sinonime:
dimpreună, împreună, laolaltă.
Dimpreună, adverb
Sinonime:
împreună, laolaltă, (învechit) depreună.
Împerechere, substantiv
Sinonime:
împreunare, (popular) însoţire, îngemănare, împărechere, copulație, act sexual, coit.
Coparticipa, verb
Sinonime:
a colabora, a conlucra, a contribui, a coopera, a lucra împreună cu cineva, a-și da concursul.
Unit, adjectiv
Sinonime:
acolat, aglutinat, anexat, asociat, coalescent, contopit, fuzionat, îmbinat, împreunat, înfrăţit, îngemănat, legat, reunit, unificat, (figurat) conjugat; (și substantivat) (biserică) greco-catolic, (rar) uniat.
Unison, substantiv
Sinonime:
acord, armonie, concordanță, conformitate, consonanță, eufonie, euritmie; (locuţiune; la unison) împreună, în același timp, în acord, în armonie, în bloc, în comun, în cor, pe o singură voce, simultan.
Sin-, prefix
Sinonime:
cu, împreună, (variantă) sim-.
Scociorâre, substantiv
Sinonime:
(regional) analizare profundă, apariție, cercetare atentă, iscare, iscodire, ivire, împrăștiere, percheziționare, răscolire, răspândire, răvășire, râcâială, râcâit, râcâitură, scoatere la lumină, scorbelire, scormoneală, scormonire, scormonit, scortelire, scotocire, scurmare, scurmătură, spionare, trezire, zgândărire; (regional) agitare, ațâțare, stârnire; (regional) agresivitate, enervare, înfuriere, răstire; (regional) născocire; (regional) înălțare, ridicare; (regional; despre oi) îmboldire, împingere, înțepare; (regional; despre vite) agitare (înainte de împreunare).
Lămbui, verb
Sinonime:
a fălţui, a îmbuca (două lemne), a împreuna (două lemne), a prevedea cu lambe.
Conlocui, verb
Sinonime:
(învechit) a coabita, a conviețui, a locui împreună.
Coexista, verb
Sinonime:
a coincide, a conviețui, a exista împreună.
Păsăli, verb (regional)
Sinonime:
a (se) îmbina, a (se) îmbuca, a (se) împreuna, a (se) nimeri, a (se) potrivi.
Reacumula, verb
Sinonime:
a recapitaliza, a repune împreună, a repune la un loc.
Însoțire, substantiv
Sinonime:
acompaniere, casă, căsătorie, căsnicie, conducere, cununie, împerechere, împreunare, însoțit, întovărășire, menaj, nuntă, petrecere, unire.
Totdeodată, adverb
Sinonime:
concomitent, în același timp, paralel, simultan, totdodată, totodată, (învechit) împreună.
Îngemănare, substantiv
Sinonime:
amestecare, îmbinare, împerechere, împreunare, unire, (livresc) geminaţie.
Îngemănat, adjectiv
Sinonime:
amestecat, bifurcat, îmbinat, împerecheat, împreunat, îngenat, reunit, unit, (învechit) îngemănărat, (învechit; despre copita unui animal) despicată, (livresc) geminat, (popular) geamăn.
Închegare, substantiv
Sinonime:
aglomerație, cimentare, coagulare, consolidare, economisire, împreunare, închegat, îngroșare, înjghebare, întărire, întocmire, învârtoșare, legare, prindere, sleire, solidificare, strângere la un loc, unire trainică, (figurat) coerență, (figurat) întruchipare, (figurat) întrupare, (figurat) materializare, (livresc) conglutinare, (rar) încetare, (regional) închegătură.
Încătărămba, verb
Sinonime:
a (se) încătărăma, (figurat) a se împreuna.
Nitui, verb
Sinonime:
(piese de metal) a îmbina, a împreuna, a pune în nituri.
Ortăcește, adverb (regional)
Sinonime:
împreună, în asociație.
Îmbrăţişare, substantiv
Sinonime:
îmbrățare, îmbrățișat, înlănțuire, învăluire, luare în brațe, strângere, strâns, strânsoare, strânsură, (figurat) consacrare, (figurat) conținere, (figurat) cuprindere, (rar) împreunare, (regional) îmbrățoșare.
Adunăciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
adunare, împreunare, întrunire.
Tamba, adverb (regional)
Sinonime:
împreună, laolaltă. Tambă, substantiv (regional)
Sinonime:
(zoologie) vițel (slab); (depreciativ) nătâng, prost.
Joncționa, verb
Sinonime:
a împreuna, a lega, a uni.
Joncționare, substantiv
Sinonime:
împreunare, legare, unire.
Unificator, adjectiv
Sinonime:
aglutinant, coagulant, coeziv, consolidant, consolidator, fixativ, integrator, împreunător, închegător, întregitor, reunificator.
Pâlcui, verb (învechit și regional)
Sinonime:
a se face pâlc, a se strânge grămadă, a se strânge laolaltă, (învechit) a se împreuna, (învechit) a se îngloti, (învechit) a se oști.
Montare, substantiv
Sinonime:
artă regizorală, asamblare, fixare, goană, gonire, instalare, îmbinare, împreunare, înscenare, montaj, montă, punere în scenă, regie, reunire, unire, (figurat) ațâțare, (figurat) întărâtare, (figurat) pornire, (învechit) scenariu, (rar) regizorat.
Simultan, adverb
Sinonime:
concomitent, împreună, odată, paralel, sincron, sincronic, totdeodată, totodată, (popular) deodată.
Înciocăla, verb (regional)
Sinonime:
a aranja, a împreuna, a închipui, a încropi, a înfiripa, a înjgheba, a potrivi, a se însănătoși, (învechit) a îngăla, (regional) a închelba, (regional) a îndrila, (regional) a îngurga, (regional) a înhodoroba, (variantă) a înciocărla, (variantă) a înciocola.
Înciocălare, substantiv (regional)
Sinonime:
aranjare, împreunare, însănătoșire, legare împreună.
Conexare, substantiv
Sinonime:
grupare, legare, punere împreună.
