Îngustime, substantiv feminin Sinonime:
limitare, strâmtoare, micime, subţirime; lipsă de orizont, mărginire, meschinărie.
Strâmtoare, substantiv feminin Sinonime:
defileu, cheie; îngustime, spațiu mic; (figurat) încurcătură, ananghie, înghesuială, presiune.
Strânsoare, substantiv feminin
Sinonime:
agoniseală, agonisire, agonisită, apăsare, asuprire, avere, bogăţie, calvar, canon, caznă, chin, colică, constrângere, contractare, contracție, convulsie, crampă, dificultate, dispoziție, durere, economie, exploatare, forță, hotărâre, impas, îmbrățișare, îmbrățișat, împilare, încleștare, încurcătură, înghesuială, îngrădire, îngustime, înlănțuire, năpăstuire, opresiune, oprimare, ordin, patimă, pedeapsă, persecutare, persecuție, poruncă, presiune, prigoană, prigonire, recoltă, rod, sancțiune, schingiuire, schingiuit, silă, silnicie, spasm, strâmtoare, strângere, strâns, suferință, supliciu, supraveghere strictă, tetanie, tortură, urgisire, violență, zgârcire, (învechit) colecție, (plural) bunuri.
Exiguitate, substantiv
Sinonime:
exigență, îngustime, micime.
Strâmteală, substantiv
Sinonime:
îngustime, strâmteţe.
Strâmteţe, substantiv
Sinonime:
îngustime.
Strâmtime, substantiv
Sinonime:
îngustime, loc strâmt, micime.
Mărginire, substantiv
Sinonime:
capăt, circumscriere, delimitare, demarcare, demarcație, hotărnicire, limitare, limită, marcare, reducere, restrângere, restricție, rezumare, (figurat) capacitate intelectuală redusă, (figurat) îngustime, (figurat) lipsă de orizont, (figurat) mediocritate, (figurat) obtuzitate, (figurat) opacitate, (figurat) prostie, (învechit) fixare, (învechit) precizare.
Obtuzitate, substantiv
Sinonime:
îngustime, lipsă de înțelegere, mărginire, obtuzie, obtuziune, opacitate, prostie, tâmpenie.
Strâmtorare, substantiv
Sinonime:
dificultate, impas, încurcătură, înghesuire, îngustime, restrângere, (figurat) lipsă (de bani), (figurat) situație grea, (învechit) strâmtorire.
