Unic (unică), adjectiv Sinonime:
unul, numai unul, singur, doar unul, altul nu, un singur exemplar; (figurat) incomparabil, fără seamăn, excepţional, nemaivăzut, nemaiîntâlnit, neasemuit.
Unicamente, adverb (învechit)
Sinonime:
exclusiv, numai, (învechit) strictamente, (rar) simplamente.
Unicameral, adjectiv
Sinonime:
(politică) cu o singură cameră, monocameral.
Unicameralism, substantiv
Sinonime:
(politică) monocameralism.
Unicăminte, adverb (învechit)
Sinonime:
unicamente.
Unicat, substantiv
Sinonime:
exemplar unic, original, piesă unică.
Monocameral, adjectiv
Sinonime:
(despre un organ legislativ) cu o singură cameră, unicameral.
Esclusivamente, adverb (învechit)
Sinonime:
esențialmente, exclusiv, exclusivamente, exclusivemente, puramente, strictamente, unicamente.
Jetabil, adjectiv
Sinonime:
de unică folosință.
