De, conjuncție
Sinonime:
dacă, că, încât, (învechit şi popular) cât, să, şi, când. De, prepoziție
Sinonime:
cu, după, în, pentru, ca, drept, spre, din, (învechit) pregiur, despre. De, pronume
Sinonime:
care, ce.
De asemenea, locuțiune adverbială
Sinonime:
deopotrivă, fără deosebire, în mod egal, la fel, tot așa, (regional) dopotrivă, (variantă) de asemeni.
De istov, locuţiune
Sinonime:
bine de tot, complet, cu desăvârșire, cu totul, de grație, de moarte, de tot, de veci, definitiv, deplin, desăvârșit, gata, mortal, până la sfârșit, pe vecie, pentru totdeauna, perfect.
De multicel, locuțiune
Sinonime:
cam de multă vreme.
De neconceput, locuţiune
Sinonime:
de neimaginat, de neînțeles, imposibil.
De senzație, locuțiune adjectivală
Sinonime:
senzațional.
De ștrapă, locuțiune
Sinonime:
de corvoadă.
De-a prăvălacul, locuțiune adverbială
Sinonime:
de-a berbeleacul, de-a dura, de-a rostogolul, peste cap.
Deadiu, substantiv
Sinonime:
bunic, tată-mare.
Deadline, substantiv (anglicism)
Sinonime:
termen-limită.
Deal, substantiv
Sinonime:
colină, mont, monticul, râpă, (învechit și popular) pădure, (popular) pământ arabil, (regional) podgorie, (regional) ruscă, (regional) vie; (argou) temniță.
Deală, substantiv (învechit)
Sinonime:
act, activitate, acţiune, creație, faptă, lucru, muncă, pedeapsă, rod, treabă, (regional) apoplexie, (regional) defect (fizic sau psihic), (regional) epilepsie, (regional) obiect.
Dealer, substantiv
Sinonime:
agent de bursă, broker, comerciant, intermediar, revânzător, speculant, vânzător; (argou) narcotraficant, traficant (de droguri).
Dealing, substantiv
Sinonime:
(la jocul de cărți) împărțitul cărților.
Deambula, verb
Sinonime:
a flana, a hoinări, a rătăci, a se balada, a vagabonda.
Deambulare, substantiv
Sinonime:
hoinărire, rătăcire.
Deambulație, substantiv
Sinonime:
deambulare, mers, plimbare, (variantă) deambulațiune.
Deambulațiune, substantiv
Sinonime:
deambulare, deambulație.
Deambulatoriu, substantiv
Sinonime:
carolă, (franțuzism) promenoar.
Deasupra, adverb
Sinonime:
sus. Deasupra, prepoziție
Sinonime:
pe, peste, asupra.
Debaclu, substantiv
Sinonime:
zăpor; (figurat) dezastru, prăbușire.
Debalasta, verb
Sinonime:
a delesta, a descărca o navă de balast.
Debandadă, substantiv feminin
Sinonime:
neorânduială, dezordine, zăpăceală, dezorientare, dezorganizare, haos, (livresc) degringoladă, (rar) neordine, (Moldova) calamandros, (familiar) brambureală, harababură.
Debara, substantiv
Sinonime:
anexă, debaras, încăpere (accesorie).
Debaras, substantiv
Sinonime:
debara.
Debarasa, verb
Sinonime:
a (se) descotorosi, a (se) dezbăra, a (se) dezobișnui, a (se) dezvăța, a (se) lăsa, a lepăda, a scăpa, a se degaja, (Bucovina) a se coroti, (familiar și figurat) a înțărca, (figurat) a (se) scutura, (figurat) a se curăța, (grecism învechit) a exoflisi, (regional) a se cortorosi.
Debarasare, substantiv
Sinonime:
curățare, debarasat, descotorosire, descotorosit, dezbărare.
Debarasat, adjectiv
Sinonime:
curățat, degajat, eliberat.
Debarasor, substantiv
Sinonime:
curățitor, spălător.
Debarca, verb Sinonime:
a acosta, a coborî, a descinde; (familiar) a da afară, a înlătura, a da jos (pe cineva), a elimina.
Debarcader, substantiv neutru
Sinonime:
apuntament, chei, estacadă, gară maritimă, mal, ponton, port, punte, (învechit) arsana, (învechit) scală, (învechit) schelă, (rar) ambarcader.
Debarcare (debarcări), substantiv feminin
Sinonime:
descărcare, descindere, coborâre; demitere, destituire, îndepărtare, scoatere.
Debater, substantiv (englezism)
Sinonime:
orator, vorbitor.
Debenzolat, substantiv
Sinonime:
debenzolare.
Debil (debilă), adjectiv
Sinonime:
plăpând, firav, slab, maladiv, bolnăvicios, delicat, fragil, gingaş, pirpiriu, prizărit, sfrijit, slăbănog, slăbuţ, şubred, (popular) piţigăiat, (învechit şi regional) mârşav, ticălos, (regional) gubav, morânglav, (Muntenia şi Transilvania) sighinaş, (Muntenia şi Oltenia) şiştav.
Debilita, verb
Sinonime:
a (se) anemia, a (se) slăbănogi, a slăbi, a (se) şubrezi, (regional) a (se) ticăloşi, (prin Muntenia) a (se) şiştăvi.
Debilitant, adjectiv
Sinonime:
demoralizant, deprimant, epuizant.
Debilitare, substantiv
Sinonime:
debilitate, şubrezire, slăbire, slăbiciune.
Debilitate, substantiv
Sinonime:
adinamie, astenie, extenuare, slăbănogeală, slăbiciune, şubrezenie, (învechit) slăbănogie; alienație, arierație.
Debiliza, verb
Sinonime:
a abrutiza, a debilita, a dezumaniza, a îndobitoci.
Debirocratiza, verb
Sinonime:
a reduce birocrația.
Debit, substantiv neutru
Sinonime:
datorie, obligaţie, lipsă, pasiv; circulație, mișcare, trafic; articulație, dicție, elocuțiune, flux; tutungerie, desfacere, plasare, vindere, vânzare.
Debita, verb Sinonime:
a spune, a vorbi, a pălăvrăgi; a recita, a declama.
Debitant, substantiv
Sinonime:
tutungiu, vânzător, negustor, comerciant, (învechit, prin Moldova şi Transilvania) traficant.
Debitantă, substantiv
Sinonime:
tutungereasă, tutungioaică, vânzătoare.
Debitare, substantiv
Sinonime:
declamare, declamaţie, recitare, spunere.
Debitmetru, substantiv
Sinonime:
(tehnică) anemometru.
Debitor, substantiv
Sinonime:
codebitor, datornic.
Debitor (debitoare), adjectiv Sinonime:
datornic, dator, obligat.
Debitorie, substantiv (învechit)
Sinonime:
datorie.
Aba (abale), substantiv feminin
Sinonime:
dimie, postav, pănură, ţesătură groasă de lână; (popular) suman; (regional) saiac, zeghe.
Abandona, verb Sinonime:
a părăsi, a renunţa, a lepăda; a abdica, a capitula, a ceda, a înceta, a declara forfait, a demisiona, a dezerta, a îngropa, a neglija, a se debarasa, a se da bătut, a se retrage.
Abate, verb Sinonime:
a devia, a schimba direcţia; a doborî, a tăia, a ucide, a anihila, a elimina, a epuiza, a lichida. Abate, substantiv
Sinonime:
(biserică) prior; stareţ, egumen.
Abatere (abateri), substantiv feminin
Sinonime:
aberație, anomalie, contravenție, culcare pe pământ, culpabilitate, culpă, deformare, deplasare, derivă, deviație, deviere, doborâre, eroare, excepție, greșeală, infracțiune, încălcare (de norme), îndepărtare, mutare, ocolire, păcat, schimbare, vină, vinovăție, (figurat) deprimare, (figurat) rătăcire, (învechit și figurat) rătăceală, (învechit și regional) teahnă, (învechit) cusur, (învechit) săblaznă, (învechit) scandal, (învechit) smintă, (învechit) sminteală, (livresc) eres, (Oltenia, Muntenia și Moldova) ponos, (rar) prihană, (regional) greș.
Abătut (abătută), adjectiv Sinonime:
descurajat, deznădăjduit, deprimat, demoralizat, amărât, mâhnit, descumpănit; melancolic, care nu este în apele lui, supărat.
Abdica, verb
Sinonime:
a abandona, a capitula, a ceda, a demisiona, a părăsi (o funcție înaltă), a renunța, a se coborî din scaun, (figurat) a se resemna, (învechit și figurat) a coborî, (învechit și figurat) a se resigna, (învechit) a paretisi, (învechit) a se prosti.
Aberant (aberantă), adjectiv
Sinonime:
absurd, alogic, anomal, anormal, atipic, denaturat, derezonabil, elucubrant, eronat, extravagant, fals, greșit, grotesc, ilogic, inept, irațional, nebunesc, nefiresc, paradoxal, stupid.
Aberaţie (aberaţii), substantiv feminin
Sinonime:
eroare, rătăcire, absurditate, elucubrație, anomalie, anormalitate, demență, dereglare, nebunie, idioțenie, iluzie, non-sens, sofism, stupiditate; abatere, depărtare, deturnare, deviere; îndepărtare de adevăr; (aberație cromatică) cromatism; (aberație vizuală) astigmatism.
Abil (abilă), adjectiv
Sinonime:
agil, capabil, competent, descurcăreț, destoinic, deștept, dibaci, dotat, emerit, fin, ingenios, iscusit, isteț, îndemânatic, meșter, priceput, subtil, șiret, șmecher, viclean, (familiar și figurat) breaz, (învechit și regional) pricopsit, (învechit) lest, (învechit) meșteșugareț, (învechit) practic, (popular) mehenghi, (prin Transilvania) prinzaci.
Abilitate (abilități), substantiv feminin
Sinonime:
agilitate, ușurință, îndemânare, pricepere, destoinicie, iscusinţă, dibăcie, ingeniozitate, virtuozitate; (la plural) deprinderi, obiceiuri, șmecherii, șiretlicuri; (termen juridic) aptitudine legală, delegație, împuternicire, mandat, procură.
Abject (abjectă), adjectiv
Sinonime:
abominabil, detestabil, dezgustător, groaznic, grosolan, ignobil, incalificabil, infam, înfiorător, josnic, mârșav, mișel, mizerabil, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, odios, oribil, repugnant, respingător, rușinos, sordid, ticălos, (Banat) bedaș, (figurat) infect, (figurat) murdar, (învechit și regional) ticăit, (învechit) fărădelege, (învechit) vil, (popular) becisnic, (regional) pălăvatic, (regional) proclet.
Abjecţie, substantiv feminin Sinonime:
ticăloşie, josnicie, mârşăvie, nemernicie, infamie, degradare morală, lașitate.
Abnegaţie, substantiv feminin Sinonime:
devotament, tragere de inimă, dăruire, altruism, sacrificiu, renunțare.
Abominabil (abominabilă), adjectiv
Sinonime:
abject, cumplit, cutremurător, dezgustător, fioros, groaznic, grozav, înfiorător, înfricoșător, îngrozitor, înspăimântător, macabru, monstruos, odios, oribil, repugnant, respingător, sângeros, teribil, urât, zguduitor.
Abracadabrant (abracadabrantă), adjectiv Sinonime:
aiuritor, baroc, delirant, demențial, incredibil, ciudat, bizar, straniu, neobişnuit, extraordinar, uluitor, stupefiant.
Abrutizare, substantiv feminin Sinonime:
animalizare, alterare, îndobitocire, degradare, decădere (morală).
Absenta, verb Sinonime:
a lipsi, a nu fi de faţă, a nu se prezenta, a chiuli.
Absenţă, substantiv feminin Sinonime:
lipsă, inexistenţă, carență, dispariție, omisiune; neatenţie, distracţie.
Absolut (absolută), adjectiv Sinonime:
autoritar, categoric, complet, despotic, dictatorial, total, nelimitat, infinit, plin, integral, perfect, radical, totalitar.
Absurditate, substantiv feminin Sinonime:
prostie, contradicție, extravaganță, incoerență, non-sens, lipsă de logică, inepţie, aberaţie, elucubraţie, bazaconie, stupiditate.
Abundent (abundentă), adjectiv Sinonime:
bogat, îmbelşugat, mult, din plin, amplu, considerabil, dens, generos, numeros, opulent, pantagruelic, planturos, prolific.
Abuziv (abuzivă), adjectiv
Sinonime:
arbitrar, despotic, exagerat, excesiv, ilegal, ilegitim, imoderat, impropriu, incorect, inic, injust, nefondat, nejustificat, samavolnic, samavolnicesc, silnic, (învechit) volnic. Abuziv, adverb
Sinonime:
arbitrar, samavolnicește.
Acar, substantiv masculin
Sinonime:
macagiu, muncitor feroviar; cutioară, cutiuță, (regional) acarniță, (regional) acăriță. Acar, adverb (învechit și regional)
Sinonime:
acăr, măcar. Acar, conjuncție (regional)
Sinonime:
cu toate că, deși, fie, măcar că, ori.
Accepta, verb Sinonime:
a primi, a admite, a aproba, a fi de acord, a încuviinţa, a consimţi, a tolera, a suporta.
Acceptabil (acceptabilă), adjectiv
Sinonime:
accesibil, admisibil, bun, bunicel, convenabil, corect, credibil, decent, moderat, mulțumitor, onest, plauzibil, potrivit, rezonabil, satisfăcător, scuzabil, suportabil, sustenabil, tolerabil, valabil, verosimil, (familiar) pasabil, (învechit) de primire, (învechit) sortabil, (învechit) suferibil, (învechit) suferit, (livresc) modic.
Accidenta, verb
Sinonime:
a avaria, a carambola, a deteriora, a răni, a suferi un accident, a vătăma; (muzică) a varia.
Achita, verb Sinonime:
a plăti, a onora, a restitui o datorie, (familiar) a omorî, a ucide, a trimite pe lumea cealaltă, a suprima, a ierta, a absolvi de pedeapsă, a scuza, a grația, a disculpa.
Aclimatiza, verb Sinonime:
a (se) adapta, a (se) obişnui, a (se) acomoda; a (se) deprinde, a (se) familiariza, a se învăţa (cu ceva), a se iniția.
Actual (actuală), adjectiv Sinonime:
de azi, contemporan, din zilele noastre, prezent, la ordinea zilei, în uz, curent, modern.
Actualmente, adverb
Sinonime:
acum, în acest timp, în momentul de față, în prezent, momentan, sub ochii noștri, (de) azi.
Acţiune, substantiv feminin Sinonime:
act, afacere, demers, gest, inițiativă, intervenție, proces, procedură, reacție, faptă, lucrare, manifestare, activitate.
Adapta, verb Sinonime:
a (se) acomoda; a (se) potrivi, a (se) deprinde, a (se) armoniza, a (se) ajusta, a (se) aclimatiza, a se familiariza, a transpune, a asambla, a combina, a se conforma.
Adăpost, substantiv neutru Sinonime:
refugiu, pavăză, ocrotire, protecţie, oblăduire; bârlog, clădire, ascunzătoare, depozit, garaj, haltă, hangar, chioșc, loc.
Adesea, adverb Sinonime:
des, adeseori, repetat, de multe ori, frecvent, zilnic.
Adeveri, verb Sinonime:
a întări, a atesta, a certifica, a confirma, a demonstra, a dovedi, a proba, a garanta, a autentifica.
Adiacent (adiacentă), adjectiv Sinonime:
alăturat, de alături, vecin, învecinat, limitrof, apropiat.
Admirabil (admirabilă), adjectiv Sinonime:
minunat, fermecător, încântător, splendid, strălucit, excepţional; deosebit, remarcabil, adorabil, sublim, mirific.
Admite, verb Sinonime:
a accepta, a consimţi, a fi de acord, a încuviinţa, a aproba, a îngădui, a permite, a agrea, a suporta, a tolera.
Adormițele, substantiv feminin
Sinonime:
(botanică) (la plural) dediţei, zorele, suflețele, vânturele; dedițel, volbură.
Adresant, substantiv masculin Sinonime:
destinatar.
Adulmeca, verb
Sinonime:
a căuta să afle, a da de urmă, a descoperi, a mirosi, a observa, a simţi, a supraveghea, a umbla după, a urmări, (învechit) a adulma, (Muntenia și Oltenia) a mâșâi, (rar) a puncta, (regional) a adurmeca, (regional) a mușina, (regional) a mușlui, (regional) a ulma, (regional) a vetri.
Afecta, verb Sinonime:
a altera, a întrista, a îndurera, a mâhni; a atribui, a da, a destina, a acorda, a consacra, a desemna, a rezerva.
Afectare, substantiv feminin
Sinonime:
aer, aparență, artificialitate, bombasticism, căutare, comportare nenaturală, emfază, exagerare, fandoseală, grandilocvență, impresionare, întristare, manieră, manierism, patos, prejudiciere, prețiozitate, retorism, sclifoseală, (popular și familiar) izmeneală, (popular și familiar) scălâmbăială; destinare, ipotecare; afectație.
Afectuos (afectuoasă), adjectiv
Sinonime:
afabil, afecționat, amabil, amical, atașat, binevoitor, bun, cordial, dezmierdător, drag, drăgăstos, duios, familiar, fraternel, frățesc, hipocoristic, intim, iubitor, languros, lipicios, mângâietor, prietenesc, prietenos, tandru, (figurat) cald, (figurat) călduros, (învechit) mângâios.
Afla, verb Sinonime:
a găsi, a descoperi, a născoci, a inventa, a scorni, a auzi; a fi, a exista.
Afront, substantiv neutru Sinonime:
jignire, insultă, ofensă; calomnie, atingere, dezonorare, vexare.
Afund (afundă), adjectiv Sinonime:
adânc, profund, depărtat.
Agasant (agasantă), adjectiv
Sinonime:
antipatic, contrariant, crispant, dezagreabil, enervant, exasperant, importun, insuportabil, iritant, neplăcut, persecutant, plicticos, plictisitor, sâcâitor, stresant, supărător, (învechit) zădărâtor.
Ageamiu (ageamie), adjectiv Sinonime:
începător, novice, debutant, neinițiat, profan; nepriceput, neştiutor.
Ager (ageră), adjectiv Sinonime:
iute, sprinten, vioi, isteţ, deştept, priceput, iscusit, pătrunzător, ingenios, agil.
Agerime, substantiv feminin Sinonime:
sprinteneală, vioiciune, isteţime, deşteptăciune, pătrundere, inteligenţă, agilitate, vivacitate.
Agitaţie, substantiv feminin Sinonime:
frământare, tulburare, nelinişte, neastâmpăr; zarvă, tumult, răscoală, răzvrătire, efervescență, animație, dezordine, busculadă.
Agonisi, verb Sinonime:
a strânge, a aduna, a câştiga, a economisi, a-şi face rezerve, a acumula, a pune deoparte.
Agrava, verb Sinonime:
a (se) înrăutăţi, a deveni mai grav, a (se) îngreuna, a (se) amplifica.
Ahtiat (ahtiată), adjectiv Sinonime:
setos, însetat, dornic, pasionat de (ceva), avid.
Aiura, verb Sinonime:
a delira, a vorbi într-aiurea, a-şi pierde şirul, a bate câmpii, a divaga.
Aiurea, adverb Sinonime:
în alt loc, departe, altundeva, altfel decât trebuie, anapoda.
Aiureală, substantiv feminin
Sinonime:
aberație, absurditate, aiurare, bazaconie, delir, delirare, dezordine, elucubrație, enormitate, fantasmagorie, prostie, sminteală, stupiditate, tulburare, țicneală, vorbire lipsită de sens, zăpăceală, (familiar și figurat) țăcăneală, (învechit și regional) bâiguială, (învechit și regional) bâiguire.
Ajunge, verb Sinonime:
a sosi, a parveni, a reuşi, a izbuti, a atinge, a deveni (ceva sau cineva). Ajunge, interjecție
Sinonime:
atât! basta! destul! gata! isprăveşte! încetează! punct! sfârşeşte! stai! stop! termină! (regional) halt! ho!
Ajutător (ajutătoare), adjectiv Sinonime:
auxiliar, de sprijin, susţinător, participant, contribuitor.
Alaun, substantiv neutru
Sinonime:
piatră-acră, sare-acră, sulfat dublu de aluminiu și potasiu, (prin Moldova şi Bucovina) săricică, (prin vestul Transilvaniei) săricea, (regional) tipsă.
Alăturat (alăturată), adjectiv Sinonime:
adăugat, de alături, vecin, învecinat, limitrof, mărginaş, apropiat.
Alburiu (alburie), adjectiv Sinonime:
albicios, albui, bălai, deschis, şters, spălăcit, strălucitor.
Alcătui, verb
Sinonime:
a aduna, a aranja, a avea, a concepe, a consta (din), a constitui, a construi, a crea, a desemna, a dispune, a elabora, a face, a fi format din, a formula, a institui, a înființa, a înjgheba, a întocmi, a lua ființă, a numi, a organiza, a plăsmui, a realiza, a redacta, a scrie, a (se) compune, a (se) forma, a se preface, a se transforma, a stabili, a strânge, (figurat) a urzi, (învechit) a izvodi, (învechit) a înforma, (învechit) a redija, (învechit) a săvârși, (învechit) a tocmi.
Alege, verb Sinonime:
a selecta, a selecţiona, a reţine, a prefera, a da întâietate; a distinge, a deosebi, a discerne; a vota, a delega; a broda, a coase la gherghef; (reflexiv) a ieşi la iveală, a sfârşi, a se încheia (într-un fel), a adopta, a decide, a desemna, a opta, a tria.
Alergătură, substantiv feminin Sinonime:
alergare, zor, goană, fugă, deplasare.
Ales (aleasă), adjectiv Sinonime:
deosebit, prețios, valoros, remarcabil, distins, rafinat, fin, excepţional, selecţionat, votat.
Alienație, substantiv feminin
Sinonime:
abalienare, alienare (mintală), arierație, boală mintală, cretinism, debilitate mintală, demență, folie, nebunie, prosteală, sminteală, smintire, țicneală, (familiar) căpială, (figurat) rătăcire, (figurat) scrânteală, (figurat) țăcăneală, (învechit și regional) smintă, (juridic) alienare, (juridic) înstrăinare, (Moldova) zăluzeală, (Moldova) zăluzie, (Moldova) zărgheală, (Moldova) zărghenie, (popular) nebuneală, (prin Bucovina) sălteală, (Transilvania, Maramureș și Banat) bolânzie, (variantă) alienațiune.
Alina, verb Sinonime:
a potoli, a domoli, a linişti; a calma, a astâmpăra, a uşura; a mângâia, a răsfăţa, a desmierda, a atenua, a reduce, a tempera, a modera.
Alinta, verb Sinonime:
a dezmierda, a mângâia, a răsfăţa, a râzgâia, a giugiuli, a atinge ușor (cu palma).
Alintare, substantiv feminin Sinonime:
dezmierdare, mângâiere, răsfăţ, răzgâiere, fandoseală, sclifoseală, izmeneală, afectare, giugiuleală.
Alpestru (alpestră), adjectiv Sinonime:
alpin, montan, muntean, de munte.
Altădată, adverb Sinonime:
odinioară, odată, în trecut; în viitor, de aici înainte, vreodată, a doua oară, cândva, pe vremuri.
Altera, verb Sinonime:
a (se) strica, a (se) degrada, a (se) descompune, a (se) modifica, a (se) deforma, a (se) îmbătrâni, a (se) învechi.
Altercaţie, substantiv feminin Sinonime:
ceartă, sfadă, bătaie, dispută, ciocnire, violenţă de limbaj, neînţelegere.
Altminteri, adverb Sinonime:
altfel, altcum, în alt mod, încolo, de altfel, altcumva.
Altruist, substantiv masculin și adjectiv Sinonime:
bun, caritabil, dezinteresat, generos, darnic, uman, filantrop.
Aluneca, verb Sinonime:
a se deplasa, a cădea, a se rostogoli; a se strecura, a pătrunde, a se fofila, a se tupila.
Alunga, verb Sinonime:
a izgoni, a goni, a fugări, a pune pe fugă, a îndepărta, a înlătura, a expulza, a trimite departe, a surghiuni.
Aluviune, substantiv feminin
Sinonime:
aterisament, depozit aluvial, glod, imală, nămol, pământ adus de ape, sediment, (învechit) aluvion, (regional) pornosteală.
Amabil (amabilă), adjectiv
Sinonime:
abordabil, acomodant, acort, afabil, afectuos, agreabil, ampresat, atent, atrăgător, binevoitor, blând, bun, civilizat, complezent, condescendent, cordial, culant, curtenitor, delicat, drăguț, galant, gentil, îndatoritor, obligant, omenos, ospitalier, plăcut, politicos, prietenesc, prietenos, primitor, serviabil, simpatic, sociabil, (familiar) săritor, (figurat) cald, (figurat) călduros, (figurat) urban, (învechit) cilibiu, (învechit) cinstitor, (învechit) complezant, (învechit) cortez, (învechit) libovnic, (învechit) omenit, (învechit) politevsit, (popular) levent, (rar) prevenitor.
Amăgi, verb Sinonime:
a înşela, a duce cu vorba, a ispiti, a ademeni, a deruta, a induce în eroare, a atrage, a păcăli.
Amăgitor (amăgitoare), adjectiv Sinonime:
înşelător, derutant, ademenitor, ispititor, iluzoriu; (rar) falacios.
Amănunţit, adverb Sinonime:
detaliat, în amănunt, cu toată atenţia, cu minuţiozitate, cu meticulozitate.
Amărât (amărâtă), adjectiv Sinonime:
mâhnit, necăjit, trist, supărat, indispus; (figurat) uzat, ponosit, de aruncat, jerpelit, degradat, nenorocit, prăpădit, pârlit.
Ambiant (ambiantă), adjectiv Sinonime:
înconjurător, împresurător, de jur împrejur, din apropiere, vecin.
Ameţi, verb
Sinonime:
a (se) afuma, a (se) aghesmui, a (se) buimăci, a (se) căli, a (se) cârpi, a (se) chercheli, a (se) ciupi, a (se) dezechilibra, a (se) îmbăta, a (se) magnetiza, a (se) matosi, a (se) năuci, a (se) oțeli, a (se) pili, a (se) sfinți, a (se) tămâia, a (se) trăsni, a (se) turci, a (se) turmenta, a (se) turti, a (se) ului, a (se) zăpăci, a avea amețeală, a deveni buimatic, a pricinui amețeală, a se pierde (cu firea), a-şi pierde luciditatea, (argou) a (se) mahi, (argou) a (se) matoli, (familiar) a (se) învinoșa, (învechit) a (se) cebălui, (livresc) a (se) griza, (Moldova) a (se) chefălui, (Moldova, Bucovina și Transilvania) a (se) tehui, (popular) a (se) bâigui, (popular) a (se) turlăci, (prin Transilvania) a (se) amnări, (rar) a (se) târnosi, (regional) a (se) flecui, (regional) a (se) hăbăuci, (regional) a (se) uimăci, (Transilvania și Banat) a (se) șumeni.
Amplifica, verb Sinonime:
a mări, a lărgi, a dezvolta, a extinde, a intensifica, a augmenta, a umfla, a gonfla.
Amploare, substantiv feminin
Sinonime:
cuprindere, desfășurare largă, dezvoltare, extensiune, extindere, forță, grandoare, intensitate, întindere, lărgime, mărime, proporție, vastitate, volum, (figurat) amplitudine.
Amplu (amplă), adjectiv Sinonime:
mare, larg, cuprinzător, întins, dezvoltat, vast, voluminos.
Amputa, verb Sinonime:
a tăia, a secţiona, a desprinde, a detaşa, a reteza, a trunchia, a ciunti, a mutila.
Amuţi, verb Sinonime:
a tăcea (deodată), a-și pierde graiul, a deveni mut(ă).
Amuza, verb Sinonime:
a (se) distra, a (se) înveseli, a (se) desfăta, a (se) bucura, a râde.
Amuzament, substantiv neutru Sinonime:
distracţie, desfătare, divertisment, petrecere, agrement.
Amuzant (amuzantă), adjectiv Sinonime:
distractiv, hazliu, nostim, plăcut, desfătător, comic, recreativ, umoristic, hilaric.
Anacronic (anacronică), adjectiv
Sinonime:
anacronistic, antedatat, antic, arhaic, bizar, demodat, depăşit, desuet, inactual, învechit, nepotrivit, perimat, postdatat, revolut.
Anapoda, adverb Sinonime:
pe dos, pe de-a-ndoaselea, în dezordine, aiurea, la întâmplare, alandala.
Anarhic (anarhică), adjectiv Sinonime:
dezorganizat, dezordonat, haotic, indisciplinat.
Anarhie, substantiv feminin Sinonime:
haos, dezordine, dezorganizare, indisciplină.
Anemia, verb (reflexiv) Sinonime:
a slăbi, a (se) debilita, a-şi pierde puterile, a deveni anemic.
Anemiat (anemiată), adjectiv Sinonime:
anemic, slăbit, debil; astenic.
