Bun, adverb Sinonime:
bine, aşa, aşa da, cum trebuie.
Bun (bună), adjectiv Sinonime:
cumsecade, binevoitor, generos, amabil, de inimă; de treabă; blând, prietenos, îngăduitor, blajin, calm, paşnic, potolit, liniştit, cuminte, ascultător, cuviincios; agreabil, plăcut, satisfăcător, convenabil, util, binevenit, de preţ, potrivit, corespunzător, apt; înzestrat, destoinic, iscusit, capabil, dibaci, abil, vrednic; valabil, nealterat, nescăzut, neuzat, în circulaţie.
Bun (buni), substantiv masculin Sinonime:
bunic.
Bun (bunuri), substantiv neutru Sinonime:
avut, proprietate, avere, avuţie, bogăţie; rod, rezultat, fruct, produs.
Bun-gust, substantiv
Sinonime:
distincţie, eleganţă, rafinament, şic.
Bun-simţ, substantiv
Sinonime:
(învechit și popular) simţire.
Bună (bune), substantiv feminin Sinonime:
bunică.
Bună-credinţă, substantiv feminin Sinonime:
sinceritate, onestitate, cumsecădenie, francheţe, fidelitate, devotament, lealitate, loialitate.
Bună-cuviinţă, substantiv feminin
Sinonime:
politeţe, respect, bună-creştere.
Bună-dimineaţa, substantiv feminin Sinonime:
(plural) zorele (plantă).
Buna-Vestire, substantiv
Sinonime:
(biserică) (popular) Blagoveştenie.
Bunăciune, substantiv
Sinonime:
femeie sexi.
Bunăoară, adverb Sinonime:
de exemplu, de pildă, cum ar fi, să zicem.
Bunar, substantiv
Sinonime:
apă, fântână, puţ.
Bunăstare, substantiv feminin Sinonime:
bogăție, prosperitate, situaţie bună, opulenţă; (popular) pricopseală.
Bunătăcios, adjectiv (învechit)
Sinonime:
bun.
Bunătămare, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
bunătate, bunăvoință.
Bunătate, substantiv feminin Sinonime:
buneţe, cumsecădenie, omenie, generozitate, bunăvoinţă, amabilitate, blândeţe, îngăduinţă.
Bunătatnic, adjectiv
Sinonime:
binefăcător.
Bunăvestire, substantiv feminin Sinonime:
blagoveştenie.
Bunăvoinţă, substantiv feminin Sinonime:
îngăduinţă, amabilitate, tragere de inimă; râvnă, zel, sârg; afecţiune, cordialitate, prietenie.
Bundă, substantiv feminin (regional) Sinonime:
cojoc, sarică, şubă, suman, blană; ilic, cojocel, pieptar.
Bundiţă, substantiv
Sinonime:
cojocel, pieptăraş; (botanică) (bundiţa-vântului) scorogoi, solovârfiţă.
Bune oficii, expresie
Sinonime:
ajutor, asistență, conciliație, conciliere, concurs, interpoziție, interpunere, intervenție, întrepunere, mediație, mediere, sprijin; servicii.
Bunel, substantiv masculin Sinonime:
bunic.
Buneţe, substantiv
Sinonime:
blândeţe, bunătate.
Bungalow, substantiv
Sinonime:
baracă, cabană, casă, chalet, pavilion, șalet.
Bunget, substantiv
Sinonime:
crâng, desiş, hăţiş, piedicuţă, stufăriş, tufăriş, tufiş.
Bungheală, substantiv
Sinonime:
descoperire, înțelegere, observare, pricepere, supraveghere; copiat (la lucrare), copiere.
Bunghi, verb
Sinonime:
a cerceta, a descoperi, a desluși, a face ochii mari, a înțelege, a observa, a se uita cu atenție, a supraveghea, a-și da seama, (învechit) a copia (la lucrare), (regional) a bumbi, (variantă) a sbunghi.
Bunghini, verb
Sinonime:
a migăli.
Bunic, substantiv masculin Sinonime:
tată-mare, bun, bunel, bunicuț, moş, tataie, taică, (Oltenia) bât.
Bunică, substantiv feminin Sinonime:
mamă-mare, bună, mamaie, maică, (Oltenia) bâtă.
Bunicel, adjectiv
Sinonime:
acceptabil, admisibil, bunișor, convenabil, suportabil, tolerabil, (familiar) pasabil, (popular) bunuț.
Bunicică, adjectiv feminin
Sinonime:
bunicea.
Bunișor, adjectiv
Sinonime:
bunicel, (popular) bunuț.
Bunker, substantiv
Sinonime:
buncăr, cazemată.
Bunoid, adjectiv
Sinonime:
(despre molari) conic.
Bunraku, substantiv
Sinonime:
(teatru japonez de marionete) joruri.
Bunt, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
conjurație, conspirație, răscoală, răsculare, răzmeriță, răzvrătire, rebeliune, revoltă, (variantă) bont.
Buntaș, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
conjurat, conspirator, insurgent, răzvrătit, rebel, (învechit și regional) buntușnic.
Buntuşnic, adjectiv și substantiv
Sinonime:
răsculat, răzvrătit, rebel, revoltat.
Buntuzi, verb (regional)
Sinonime:
a deranja, a desface, a împrăștia, a risipi, a se întrista, a se mâhni, a se supăra, a strica, (variantă) a (se) bontozui, (variantă) a (se) buntuzui.
Buntuzui, verb (regional)
Sinonime:
a deranja, a face dezordine, a răscoli, a risipi, (regional) a buntuzi, (variantă) a buntăzi.
Bunuț, adjectiv
Sinonime:
bunicel, bunișor; (bun-bunuț) foarte bun.
Acătării, adjectiv Sinonime:
bun, convenabil, potrivit; frumos; prezentabil, cumsecade, vrednic.
Acceptabil (acceptabilă), adjectiv
Sinonime:
accesibil, admisibil, bun, bunicel, convenabil, corect, credibil, decent, moderat, mulțumitor, onest, plauzibil, potrivit, rezonabil, satisfăcător, scuzabil, suportabil, sustenabil, tolerabil, valabil, verosimil, (familiar) pasabil, (învechit) de primire, (învechit) sortabil, (învechit) suferibil, (învechit) suferit, (livresc) modic.
Adecvat (adecvată), adjectiv Sinonime:
apt, conform, convenabil, potrivit, corespunzător, nimerit, bun.
Afectuos (afectuoasă), adjectiv
Sinonime:
afabil, afecționat, amabil, amical, atașat, binevoitor, bun, cordial, dezmierdător, drag, drăgăstos, duios, familiar, fraternel, frățesc, hipocoristic, intim, iubitor, languros, lipicios, mângâietor, prietenesc, prietenos, tandru, (figurat) cald, (figurat) călduros, (învechit) mângâios.
Agreabil (agreabilă), adjectiv Sinonime:
plăcut, convenabil, bun, confortabil, primitor, comod.
Altruist, substantiv masculin și adjectiv Sinonime:
bun, caritabil, dezinteresat, generos, darnic, uman, filantrop.
Amabil (amabilă), adjectiv
Sinonime:
abordabil, acomodant, acort, afabil, afectuos, agreabil, ampresat, atent, atrăgător, binevoitor, blând, bun, civilizat, complezent, condescendent, cordial, culant, curtenitor, delicat, drăguț, galant, gentil, îndatoritor, obligant, omenos, ospitalier, plăcut, politicos, prietenesc, prietenos, primitor, serviabil, simpatic, sociabil, (familiar) săritor, (figurat) cald, (figurat) călduros, (figurat) urban, (învechit) cilibiu, (învechit) cinstitor, (învechit) complezant, (învechit) cortez, (învechit) libovnic, (învechit) omenit, (învechit) politevsit, (popular) levent, (rar) prevenitor.
Amabilitate, substantiv feminin
Sinonime:
afabilitate, amenitate, atenție, atitudine amabilă, bunătate, bunăvoință, cavalerism, civilitate, complezență, compliment, comportare amabilă, comunicativitate, condescendență, culanță, curtoazie, galanterie, gentilețe, grațiozitate, îndatorare, manieră, mansuetudine, măgulire, obliganță, politețe, prevenire, prietenie, serviabilitate, sociabilitate, solicitudine, (figurat) căldură, (învechit) complăcere, (învechit) complezanță, (învechit) filotimie, (învechit) gentileță, (învechit) libov, (învechit) politeță, (învechit) priință, (învechit) tropos, (rar) curtenie.
Ameliora, verb Sinonime:
a (se) îmbunătăţi, a (se) înnobila, a (se) îndrepta, a se face mai bun, a se perfecționa, a se înfrumuseţa.
Apetisant (apetisantă), adjectiv Sinonime:
îmbietor, atrăgător, ispititor, excitant, bun, provocant, tentant, aţâţător, incitant.
Apt (aptă), adjectiv Sinonime:
potrivit, bun, util, capabil, în stare de (ceva), adecvat, corespunzător, dotat, competent.
Armonie, substantiv feminin Sinonime:
acord, concordanţă, consens, potrivire, bună înţelegere; omogenitate, regularitate, simetrie, unanimitate.
Ascultător (ascultătoare), adjectiv Sinonime:
supus, obedient, docil, obsecvios, cuminte, bun.
Atenţie, substantiv feminin Sinonime:
concentrare, băgare de seamă, grijă, interes; (figurat) amabilitate, solicitudine, bunăvoinţă, politeţe; cadou, dar. Atenţie, interjecție
Sinonime:
păzea! piua! şase! şest! zexe!
Avere, substantiv feminin Sinonime:
abundență, avuţie, bogăţie, resurse, proprietate, fonduri, bani, capital, patrimoniu, bunuri, lux, comoară, posesiune, căpătuială; situație, stare.
Avuţie, substantiv feminin Sinonime:
avere, bogăţie, fonduri, proprietate, patrimoniu, capital, bunuri.
Babă, substantiv feminin Sinonime:
bătrână, mătuşă, (familiar) soţie, nevastă; bunică, bunicuță; (popular) bârnă, grindă, stâlp, drug; (Moldova) bagdadie; (regional) zglăvoacă (peşte mic de munte).
Bătrân, substantiv masculin Sinonime:
moş, moşneag, unchiaş; (familiar) tată, părinte, bunic; (la plural) părinţii.
Belşug, substantiv neutru Sinonime:
abundenţă, îmbelşugare, bogăție, prisos, prosperitate, berechet, bunăstare; (regional) blagă; huzur, îmbuibare, lux, răsfăţ, dezmăţ.
Benevol (benevolă), adjectiv Sinonime:
voluntar, de bună voie, nesilit, de la sine, dezinteresat, gratuit.
Berechet, substantiv neutru Sinonime:
din plin; belşug, abundenţă, prisos, îmbelşugare, bogăţie, avere, prosperitate, bunăstare, (regional) blagă.
Bine, adverb Sinonime:
acceptabil, potrivit, mulţumitor, satisfăcător, adecvat, convenabil, plăcut, agreabil. Bine, substantiv neutru Sinonime:
mulţumire, fericire, bunăstare; faptă bună, binefacere; folos, avantaj. Bine, adjectiv
Sinonime:
prezentabil. Bine, interjecție
Sinonime:
bravo!
Binefacere, substantiv feminin Sinonime:
faptă bună, facere de bine, generozitate; avantaj, folos, profit; caritate, filantropie.
Bineţe, substantiv feminin plural
Sinonime:
bună ziua, salut, salutare; (popular; în expresia) (a da binețe) a saluta.
Binefăcător (binefăcătoare), adjectiv Sinonime:
cumsecade, bun, generos, amabil, făcător de bine; folositor, util, binevenit; donator, filantrop, protector.
Blagoveştenie, substantiv feminin Sinonime:
bunăvestire.
Blană, substantiv feminin
Sinonime:
bundă, cojoc, haină îmblănită, piele de animal (cu păr cu tot), şubă, (învechit) nafea, (regional) șop; chingă, masă, scândură, spetează, stinghie, șestină, tinichea, (popular) pleoapă.
Blând (blândă), adjectiv Sinonime:
blajin, prietenos, omenos, îngăduitor, bun, calm, potolit, lin, domol, liniştit, paşnic, cuminte, ascultător, cuviincios, de treabă, plăcut.
Blândeţe, substantiv feminin Sinonime:
bunătate, îngăduinţă, clemenţă, toleranţă, noblețe, calm, omenie, prietenie.
Bogăţie, substantiv feminin Sinonime:
avere, avuţie, bunăstare, belşug, lux, prosperitate, comoară, tezaur, abundenţă, îmbelşugare, opulență, prisos, (regional) blagă, berechet; capital.
Boierie, substantiv feminin Sinonime:
dregătorie, funcţie înaltă, (învechit) evghenie; (familiar) trai bun, situaţie avantajoasă.
Bonjur, interjecție Sinonime:
bună ziua, salut, salutare; noroc.
Bonton, substantiv neutru (rar)
Sinonime:
bună-creştere, distincție, eleganță, etichetă, maniere, politeţe.
Bucurie, substantiv feminin Sinonime:
încântare, jovialitate, mulţumire, satisfacţie, bună dispoziţie, desfătare, veselie, voioșie.
Ca, adverb Sinonime:
cum, după cum, precum, aşa cum, de exemplu, bunăoară; aproape, cam, aproximativ, circa, vreo. Ca, prepoziție Sinonime:
cât, la fel cu, în felul, decât, în calitate de, drept, în ce priveşte, cât priveşte, cu privire la. Ca, conjuncție Sinonime:
pentru ca, așa ca. Că, conjuncție Sinonime:
căci, fiindcă, deoarece, pentru că; încât, de, să; doar.
Cald (caldă), adjectiv Sinonime:
călduros, pus la foc, încins; proaspăt, de curând, nou, recent; (figurat) amabil, binevoitor, cordial, prietenos, afectuos, sincer, bun, omenos.
Camaraderesc (camaraderească), adjectiv Sinonime:
prietenesc, tovărăşesc, colegial; loial, cinstit; onest, corect, cumsecade, de bună credinţă.
Caritabil (caritabilă), adjectiv Sinonime:
milos, generos, bun, filantrop, nobil.
Caritate, substantiv feminin Sinonime:
milă, generozitate, filantropie, bunătate.
Cavalereşte, adverb Sinonime:
cu politețe, cu amabilitate, cu bunăvoinţă; sincer, deschis, pe faţă.
Cavalerism, substantiv neutru Sinonime:
vitejie, eroism; politeţă, amabilitate, bunăvoinţă, generozitate, cinste; onestitate, sinceritate, lealitate.
Cheag, substantiv neutru
Sinonime:
(biologie) chimozină, labferment, lactoferment, (regional) maia, presură; (biologie) coagul, (regional) străgheaţă, sânge închegat; stomac glandular; avere, avut, avuţie, bogăţie, bun, mijloace, periteag, situaţie, stare; (figurat) încropeală, rost, rostuială; (figurat) rezervă, resurse, bani.
Cherestea, substantiv feminin Sinonime:
lemnărie; (jargon) obraz, faţă, bun simț.
Cinstit (cinstită), adjectiv Sinonime:
onest, corect, cumsecade, de bună credinţă, loial; virtuos, cast, pur, nevinovat; stimat, onorat, respectat.
Clemenţă, substantiv feminin Sinonime:
indulgenţă, îndurare, generozitate, îngăduinţă, bunătate, blândeţe.
Cojoc, substantiv neutru Sinonime:
suman, bundă, şubă, sarică, blană, (regional) bituşcă, burcă.
Competent (competentă), adjectiv
Sinonime:
priceput, pregătit; îndreptăţit, în drept, în materie, bun, capabil, destoinic, dotat, experimentat, încercat, înzestrat, valoros, versat, vrednic, (rar) preparat, (învechit şi popular) harnic, (popular) cercat, (învechit) ispitit, mândru, practic, practicos, practisit, putincios; avizat, chemat, autorizat.
Complezenţă, substantiv feminin Sinonime:
amabilitate, bunăvoinţă, servilitate.
Complotist, substantiv masculin Sinonime:
conspirator, uneltitor, răsculat, conjurat, răzvrătit, rebel, insurgent, (regional) buntuşnic.
Conjurație, substantiv feminin
Sinonime:
cabală, complot, conspirație, intrigă, mașinație, mașinațiune, uneltire, (figurat) lucrătură, (figurat) urzeală, (învechit și popular) meșteșug, (învechit și popular) meșteșugire, (învechit) bunt, (învechit) măiestrie, (variantă) conjurațiune.
