Pleşcă, substantiv
Sinonime:
calviţie, chelie, pleşuvie; cap, schelet.
Plescăială, substantiv
Sinonime:
plescăit.
Plescăit, substantiv
Sinonime:
clefăială, clefăit, molfăială, molfăire, molfăit, molfăitură, pleoscăit, pleoscăitură, plescăială, plescăire, plescăitură, pocnet.
Plescaiţă, substantiv
Sinonime:
gușa-porumbelului, plescaviță, scânteioară, scânteiuță, șopârlaiță, șopârlică, șopârliță.
Plescaiţă-roşie, substantiv
Sinonime:
(botanică) arăriel.
Plescăitură, substantiv
Sinonime:
pleoscăit, plescăit.
Plescăni, verb
Sinonime:
a clefăi, a lovi un corp tare, a molfăi, a pleoscăi, a plescăi, a pocni.
Pleşcar, substantiv
Sinonime:
chilipirgiu, pleșcaș.
Pleşcaş, substantiv
Sinonime:
chilipirgiu, jefuitor, pleşcar, pomanagiu, prădător.
Pleşcat, adjectiv
Sinonime:
chel, pleşuv.
Clefăi, verb Sinonime:
a plescăi, a clefeti, a mânca zgomotos.
Lipăi, verb Sinonime:
a plescăi, a cepăi.
Alergie, substantiv
Sinonime:
(medicină) anafilaxie, erupţie, exantem, (popular) plescaiță, plescaviţă, spuzeală, (regional) spuzitură, (învechit) prozăritură.
Arăriel, substantiv
Sinonime:
(botanică) limba-câinelui, plescaiţă-roşie, (popular) otrăţel, (rar) limba-mielului.
Chelie, substantiv
Sinonime:
(medicină) calviţie, pleşuvie, (învechit şi regional) pleaşă, (regional) chelbe, pleşcă, pleşuveală.
Chilipirgiu, substantiv
Sinonime:
pleşcar, pomanagiu, (rar) pleşcaş, oportunist.
Ciofăi, verb
Sinonime:
a clefăi, a molfăi, a plescăi.
Cipcii, verb
Sinonime:
a ciripi, a piui; a pleoscăi, a plescăi, a se bălăci.
Clefăială, substantiv
Sinonime:
plescăit.
Clefăit, substantiv
Sinonime:
ceflăit, clefăială, clefăire, clefetire, molfăială, molfăire, molfăit, molfăitură, plescăială, plescăit, (învechit și regional) grojdire.
Clefeti, verb
Sinonime:
a clefăi, a molfăi, a plescăi.
Pleoscăi, verb
Sinonime:
a plescăi, (regional) a cipcii, (regional) a plescăni, (regional) a plioscăni, (variantă) a pleoșcăi.
Răpăi, verb
Sinonime:
a păcăni, a pârâi (sacadat), a plescăi, a răsuna, a ropoti, a tropoti, a trosni, a țăcăni, (regional) a ropăi; (variante) a răpăni, a ropoi.
Guşă, substantiv
Sinonime:
bărbie (dublă), beregată, gât, gâtlej, grumaz; jurubiţă; (medicină) (guşă endemică) distrofie endemică tireopată, (guşă exoftalmică) boala lui Basedow; (ornitologie) (guşă-roşie) măcăleandru; (botanică) guşa-porumbelului, guşa-porumbului, (regional) bășicoasă, (regional) plescaiţă. Gușa, verb
Sinonime:
a face gușă.
Pleoscăitură, substantiv
Sinonime:
pleoscăit, plescăit, plescăitură.
Plioscăni, verb
Sinonime:
(regional) a pleoscăi, a plescăi, a pocni.
Murseca, verb (regional)
Sinonime:
a atinge, a bate, a clefăi, a învineți, a lovi, a molfăi, a plescăi, a rupe cu dinții, a sfârteca, a sfâșia, a strivi, a zdrobi, (variantă) a mursica.
Muflui, verb (regional)
Sinonime:
a pleoscăi, a plescăi; (regional) a pleoșcăi, a pliscăi, a plișcăi.
Pleoscăit, substantiv
Sinonime:
pleoscăitură, plescăit, plescăitură.
Molfăitură, substantiv
Sinonime:
clefăială, clefăit, mestecătură, molfăială, molfăire, molfăit, plescăială, plescăit.
Atrățel, substantiv (regional)
Sinonime:
(botanică) limba-câinelui, otrățel, plescaiță-roșie, (variantă) arațel, (variantă) arățel, (variantă) arețel.
Pliscoti, verb (regional)
Sinonime:
a clefăi, a lovi (cu bățul sau cu palma), a piui, a plescăi, (variantă) a plioscoti.
Jefuitor, substantiv
Sinonime:
concusionar, prădător, (învechit) jacuitor, (învechit) jăcuitor, (învechit) jecuitor, (învechit) pleșcaș, (învechit) pleșcuitor, (învechit) prădaș, (livresc) spoliator, (Moldova) jăcaș, (regional) jăpcan, (regional) jăpcaș. Jefuitor, adjectiv
Sinonime:
prădalnic, (învechit) jacuitor, (învechit) jăcuitor, (învechit) jecuitor.
Sorbăcăi, verb (regional)
Sinonime:
a clefăi, a plescăi; (variante) a sorbălcăi, a sorbâcâi, a sorbecăi, a sorbocăi.
Ciocoti, verb (regional)
Sinonime:
a ciopli, a ciripi, a ciuguli, a mânca cu zgomot, a paște (pe câmp), a plescăi, (regional) a ciofăi.
Chifteală, substantiv (regional)
Sinonime:
plescăit.
