Part-time, adjectiv și adverb (englezism)
Sinonime:
cu normă redusă.
Pârțâgâit, adjectiv (regional)
Sinonime:
pițigăiat; (regional) pârțâgăiat.
Pârțâi, verb (popular)
Sinonime:
a se băși, a flatula, (învechit) a se pârțăi.
Pârțâire, substantiv
Sinonime:
bășire, flatulare, flatulat, (regional) beșire.
Pârțâit, adjectiv
Sinonime:
(popular) bășinos, (regional) beșinos, (regional) pârțâitor.
Pârțâitor, adjectiv (regional)
Sinonime:
pârțâit, (popular) bășinos, (regional) beșinos.
Partaj, substantiv neutru Sinonime:
împărţire, divizare, distribuţie, repartizare, diviziune, separare, fracţionare, fragmentare, partiționare, sciziune; dezmembrare.
Partaja, verb Sinonime:
a distribui, a împărţi, a diviza, a fragmenta, a segmenta, a secţiona, a separa, a fracţiona, a repartiza; a repartira.
Partajabil, adjectiv
Sinonime:
distribuibil, divizibil, secabil, separabil.
Părtăluitor, adjectiv
Sinonime:
(regional) parțial, părtinitor, pătimaș, subiectiv, tendențios.
Părtaş (părtașă), substantiv masculin şi feminin
Sinonime:
partizan, adept, complice; asociat, tovarăş, colaborator.
Părtășanie, substantiv (regional)
Sinonime:
cuminecătură, împărtășanie.
Părtăseală, substantiv (învechit)
Sinonime:
pardoseală.
Părtăşie, substantiv
Sinonime:
(învechit) avantajare, complicitate, favorizare, participare, patimă, părtinire, protejare, subiectivism; (Bucovina) (societate pe părtășii) societate pe acțiuni.
Părtăşire, substantiv (învechit)
Sinonime:
participiu.
Parte, substantiv feminin Sinonime:
porţiune, fracţiune, bucată, fragment, felie; cotă, raţie, porţie, contribuţie; constituent, component; regiune, ţinut, loc; margine, latură, extremitate; direcţie, sens.
Părtean, substantiv (învechit)
Sinonime:
adept, partizan, susținător.
Partener, substantiv masculin Sinonime:
coechipier, tovarăş.
Partenerial, adjectiv
Sinonime:
asociativ, asociațional.
Parteneriat, substantiv
Sinonime:
asociație, societate, colaborare, cooperație.
Părtenie, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
bucată, crâmpei, fracțiune, fragment, frântură, parte, porțiune, secțiune, tranșă.
Partenogeneză, substantiv
Sinonime:
agamogonie, apomixie, geneageneză.
Partenomixie, substantiv
Sinonime:
(biologie) partenogamie.
Parter, substantiv
Sinonime:
nivel, cat de jos; platbandă, peluză.
Partețiune, substantiv (învechit)
Sinonime:
partițiune.
Parti-pris, substantiv
Sinonime:
parțialitate, părere preconcepută, preferință, prejudecată, prevenție, șovinism.
Parţial (parțială), adjectiv Sinonime:
părtinitor, nedrept, subiectiv.
Parțialiș, adjectiv (învechit)
Sinonime:
parțial.
Parţialitate, substantiv feminin Sinonime:
părtinire, nedreptate, subiectivitate.
Parţialnic, adjectiv (învechit)
Sinonime:
parţial.
Partic, adjectiv (învechit)
Sinonime:
parțial. Pârtic, substantiv (regional)
Sinonime:
fleac, lucru de nimic, marfă măruntă, mărunțiș.
Părticea, substantiv
Sinonime:
parcea, parte, părticică.
Participa, verb Sinonime:
a lua parte, a împărtăşi, a se încadra, a se prezenta, a concura, a candida; a contribui.
Participant, substantiv
Sinonime:
actor, aderent, candidat, concurent, contribuabil, intervenient, membru, părtaş, pretendent, protagonist, (la plural) asistență.
Participant (participantă), adjectiv
Sinonime:
asistent, părtaş.
Participare, substantiv
Sinonime:
colaborare, contribuție, cooperare, participaţie, (învechit) parisie.
Participaţie, substantiv
Sinonime:
acționariat, aport, cogestiune, contribuție, cotă-parte, cotizație, parte, participare, (învechit) parisie, (învechit) participațiune.
Participativ, adjectiv
Sinonime:
colaborativ, contributiv, contributoriu, dedicat, entuziast, implicat.
Participiu, substantiv
Sinonime:
(învechit) împărtășire, părtășire, părtișitiv; (participiu prezent) gerunziu.
Particul, substantiv (învechit)
Sinonime:
particulă.
Particulă, substantiv
Sinonime:
atom, corpuscul, electron, firicel, foton, gluon, grăunte, microobiect, moleculă, negatron, neutrino, neutron, părticică, poziton, pozitron, proton, quarc, quark; afix, conjuncție, cuvânt ajutător, prefix, prepoziție, sufix; (învechit) particul.
Particular, substantiv
Sinonime:
cetățean, individ, ins, om, persoană privată, quidam.
Particular (particulară), adjectiv
Sinonime:
aparte, caracteristic, confidențial, definitoriu, deosebit, distinct, distinctiv, domestic, dominant, exclusiv, idiosincrasic, individual, intim, neoficial, original, personal, privat, propriu, singular, special, specific, subiectiv, sui-generis, tipic, (învechit) însușit, (învechit) obrăzalnic, (învechit) particularistic, (învechit) particularnic, (învechit) partnic, (învechit) părtnicesc, (învechit) personalicesc, (învechit) personalnic, (variantă învechită) particolar, (variantă învechită) particoler, (variantă învechită) particulare, (variantă învechită) particuler, (variantă învechită) particulier.
Particularist, adjectiv
Sinonime:
autonomist, federalist, independentist; (rar) caracteristic.
Particularistic, adjectiv
Sinonime:
individual, particular, personal, propriu.
Particularitate, substantiv feminin
Sinonime:
atribut, calitate, caracter (particular), caracteristică, circumstanță particulară, detaliu, individualitate, însușire, notă distinctivă, originalitate, particularism, proprietate, semn, singularitate, specialitate, specific, specificitate, tipicitate, trăsătură caracteristică, (figurat) amprentă, (figurat) marcă, (figurat) pecete, (figurat) sigiliu, (figurat) timbru, (regional) însușietate.
Particulariza, verb
Sinonime:
a individualiza, a singulariza.
Particularizare, substantiv
Sinonime:
adaptare la utilizator, caracterizare, individualizare, individuație, personalizare.
Particularnic, adjectiv
Sinonime:
confidenţial, individual, intim, particular, personal, propriu.
Partidă, substantiv feminin
Sinonime:
căsătorie, cont, contrapartidă, evidenţă, grup, grupare, joc, meci.
Abţine, verb Sinonime:
a evita, a se stăpâni, a se înfrâna, a se reţine, a nu participa, a se priva.
Ajuta, verb Sinonime:
a sprijini, a da ajutor, a pune umărul, a susţine, a contribui, a coopera, a participa, a facilita.
Ajutător (ajutătoare), adjectiv Sinonime:
auxiliar, de sprijin, susţinător, participant, contribuitor.
Amestec, substantiv neutru Sinonime:
imixtiune, ingerinţă, intervenţie, participare; combinare, împreunare, asociere, unire; conglomerat, melanj, metisaj.
Amesteca, verb
Sinonime:
a amalgamiza, a combina, a împreuna, a îmbina, a asocia; a interveni, a (se) băga, a participa la (ceva), a se aglutina.
Amic, substantiv masculin
Sinonime:
alter ego, camarad, coleg, companion, confident, cunoscut, cunoștință, frate, însoțitor, ortac, partener, prieten, relație, tovarăş, văr, (popular) fârtat, (învechit) libovnic, prietnic, soț, soție.
Amâna, verb Sinonime:
a nu face la timp, a lăsa la o parte, a păsui, a-şi lua un răgaz, a reporta, a întârzia (cu ceva).
Apărător, substantiv masculin
Sinonime:
ocrotitor, protector, salvator, sprijin, sprijinitor, susţinător, (rar) proteguitor, protejator, (învechit) arca, părtinitor, păzitor, priitor, scutitor, (figurat) reazem; avocat; fundaş.
Audient (audientă), substantiv masculin Sinonime:
auditor, ascultător, cursant, student; participant.
Avantaja, verb
Sinonime:
a idealiza, a înfrumuseța, a scoate în relief; a ajuta, a favoriza, a părtini, a privilegia, a proteja, a sluji, (învechit și regional) a pristăni, (învechit) a fățărnici.
Bănănăi, verb
Sinonime:
a se bălăbăni, a se clătina, a se legăna, a se mișca într-o parte și într-alta, a umbla șovăind.
Binefăcător (binefăcătoare), adjectiv
Sinonime:
amabil, benefic, binevenit, bun, bunătatnic, cumsecade, darnic, favorabil, folositor, generos, milos, milostiv, prielnic, propice, util, (învechit și regional) birefăcător, (învechit) părtinitor.
Brazdă, substantiv feminin Sinonime:
polog; răzor, arătură, (popular) brăzdătură; (figurat) urmă, dâră, făgaş, pârtie; zbârcitură, încreţitură, cută, îndoitură, crestătură; rid. Brăzda, verb Sinonime:
a ara, a face făgaş, a face brazde; a se zbârci, a se cuta, a se rida.
Bucată, substantiv feminin Sinonime:
fragment, parte, crâmpei, porţiune, bucătură, frântură, secţiune, tranşă, (Moldova) brac; lucrare (literară), compoziţie (muzicală).
Bucăţică, substantiv feminin Sinonime:
părticică, bucăţea, fărâmă, firimitură, sfărâmătură, (regional) mangură, (Banat) smicurătură.
Burtă, substantiv feminin
Sinonime:
abdomen, pântec, stomac, (regional) foale; (figurat) convexitate, parte proeminentă (a unui obiect).
Calitate, substantiv feminin Sinonime:
aptitudine, atribut, însuşire, valoare specifică, fel de a fi, caracteristică, trăsătură, particularitate, natură, merit, virtute; poziţie, situaţie, titlu, condiţie, rang, funcție.
Campion, substantiv masculin
Sinonime:
as, câștigător, cuceritor, fruntaş, gigant, învingător, laureat, lider, protagonist, recordman, recordmen, supercampion, șampion, titan, vedetă, vicecampion; (figurat) apărător, luptător, partizan, susținător.
Capitol, substantiv neutru Sinonime:
fragment, diviziune, parte.
Capriciu (capricii), substantiv neutru
Sinonime:
ciudăţenie, toană, răsfăţ, extravaganţă, chef, fandoseală, fantezie, fason, fiţă, (la plural) graţiozităţi, maimuţăreală, moft, naz, poftă, prosteală, sclifoseală, (popular) pârţag, scălâmbăială, scălâmbăiere, scălâmbăitură, (popular) fasoleală, hachiţă, izmeneală, pandalie, (învechit şi regional) marghiolie, nacafa, pală, (regional) marghioleală, năbădaie, toancă, zâmbâc; (Transilvania) pont, (Moldova, prin Bucovina şi Transilvania) sucă, (învechit) schimonosire, schimonositură, (grecism învechit) paraxenie, bâzdâc, farafastâc, marafet, (figurat) boală, dambla; (muzică) fantezie, (rar) ricercar.
Caracteristică, substantiv feminin Sinonime:
trăsătură, notă distinctivă, specificitate, proprietate, particularitate.
Căpătui, verb Sinonime:
a reuşi (în viaţă), a avea un rost; a se îmbogăţi, a parveni; (familiar) a se căsători, a face o partidă. Căpătui, substantiv
Sinonime:
căpătâi.
Căpătuială, substantiv feminin
Sinonime:
avere, căpătuire, căpătuit, chiverniseală, chivernisire, îmbogățire, înavuțire, pricopsire, rost, situație, stare, (depreciativ) parvenire, (familiar) căsătorie, (familiar) partidă.
Căsătorie, substantiv feminin
Sinonime:
bigamie, casă, căsătorie, căsnicie, coabitare, conviețuire, cununie, însurat, însurătoare, mariaj, măritat, măritiș, menaj, mezalianță, monogamie, nuntă, partidă, poliandrie, poligamie, protogamie, recăsătorire, trigamie, unire, uniune, viaţă conjugală, (grecism învechit) sinichesion, (învechit) însurăciune, (învechit) maritagiu, (livresc) matrimoniu, (poetic) himeneu, (popular) căpătuială, (popular) căpătuire, (popular) însoțire, (popular) luare, (popular) mărit, (popular) nuntire, (popular) nuntit, (rar) confareație, (rar) gospodărie, (rar) însurare, (rar) măritare.
Cirac, substantiv masculin
Sinonime:
adept, client, discipol, elev, favorit, învățăcel, neam, om de încredere, partizan, protejat, rubedenie, servitor, slugă, ucenic; (învechit) cerac, (învechit) cirâc, (învechit) cireac.
Câtime, substantiv feminin Sinonime:
parte, fragment, fracţiune; număr, mărime, volum, cantitate.
Coastă, substantiv feminin
Sinonime:
dungă, latură, parte; flanc; pantă, povârniş; ţărm, mal, chei; chingă, cocârlă, crivac; (coasta-dracului) sparanghel; (coasta-vrăjmaşului) sparanghel; (expresie) (e slab de-i poți număra coastele) e foarte slab; (expresie) (a pune cuiva sula în coastă) a obliga pe cineva să facă un lucru neplăcut; (locuțiune adverbială) (pe o coastă) pe o parte, într-o dungă.
Colabora, verb
Sinonime:
a conlucra, a contribui, a coopera, a face parte, a lua parte, a lucra împreună, a participa, a scrie, a se asocia, (învechit) a concurge.
Competiţie, substantiv feminin
Sinonime:
concurs, gală, întrecere, provocare; campionat, cupă, eveniment, joc, luptă, meci, partidă.
Component (componentă), adjectiv Sinonime:
alcătuitor, structural, participant.
Compoziţie, substantiv feminin
Sinonime:
componenţă, structură, alcătuire, aspect; compunere, eseu; cântec, partitură, (rar) partiţiune, bucată, piesă; cules.
Concurs, substantiv neutru
Sinonime:
acord, ajutor, alpiniadă, aport, aprobare, asentiment, aviz, balcaniadă, campionat, colaborare, competiţie, confruntare, consimțământ, consimțire, contribuție, cupă, examen, îngăduință, întrecere, învoială, învoire, joc, meci, olimpiadă, partidă, permisiune, serviciu, spartachiadă, sprijin, șalanj, turneu, universiadă, voie, voință, vrere, (figurat) întâlnire, (învechit și regional) faliment, (învechit) concurșum, (învechit) încuviințare, (la plural) oficii.
Confidenţial (confidenţială), adjectiv
Sinonime:
discret, intim, limitat, particular, restrâns, secret, tainic, (învechit) particularnic.
Contribui, verb Sinonime:
a plăti, a da, a oferi, a participa.
Contribuţie, substantiv feminin
Sinonime:
impozit, dare; parte, cotă, obol, ofrandă, (grecism învechit) sinisfora; ajutor; aport.
Coopera, verb
Sinonime:
a (se) ajuta, a colabora, a concurge, a conlucra, a contribui, a participa, a se asocia, a-și da concursul.
Cota, verb
Sinonime:
a marca, a nota, a numerota, a pagina; (figurat) a aprecia, a preţui, a evalua, a considera. Cotă, substantiv feminin
Sinonime:
înălţime, altitudine, nivel; (învechit) măsură; fixing; (cotă-parte) cotitate, parte, (regional) tain, (învechit) refenea, contribuție, impozit, taxă, zeciuială.
Crâmpei, substantiv neutru Sinonime:
parte, bucată, fragment, frântură.
Cuart, substantiv
Sinonime:
(învechit) a patra parte, pătrime, sfert, (variantă) cvart; cart, gardă, serviciu.
Cuplu, substantiv neutru
Sinonime:
pereche, soţi, parteneri; dublet, duo, tandem.
Dărab, substantiv neutru (regional)
Sinonime:
bucată, parte, fragment, crâmpei, fracţiune, frântură, porţiune, secţiune, tranşă.
Definitoriu (definitorie), adjectiv
Sinonime:
caracteristic, definitor, definițional, distinct, distinctiv, dominant, elocvent, particular, propriu, reprezentativ, specific, tipic, (învechit) însușit.
Despărţitură, substantiv feminin Sinonime:
ramificaţie, subdiviziune, parte, felie.
Detaliu, substantiv neutru
Sinonime:
accesoriu, amănunt, bagatelă, element secundar, fleac, fragment, lucru mărunt, particularitate.
Dimpotrivă, adjectiv
Sinonime:
potrivnic, opus, în sens contrar, din față, din partea cealaltă, de dincolo, neprielnic, nefavorabil; antitetic. Dimpotrivă, adverb
Sinonime:
din contra, cu totul altfel, invers, (rar) față în față.
Direcţie, substantiv feminin
Sinonime:
orientare, perspectivă, sens, parte, cale, linie, curs; conducere.
Discipol, substantiv masculin
Sinonime:
adept, catehumen, condiscipol, învăţăcel, elev, ucenic, novice, (livresc) cirac, (învechit) şcolar, panegirist, partizan, zelator; (livresc) acolit.
Dispersa, verb
Sinonime:
a (se) împrăștia, a (se) răspândi, a (se) risipi în toate părțile; a atomiza, a (se) difracta.
Distinctiv (distinctivă), adjectiv
Sinonime:
caracteristic, definitoriu, deosebitor, distinct, dominant, particular, propriu, specific, tipic, (învechit) dinstinctiv, (învechit) distintiv, (învechit) însușit.
Distribui, verb
Sinonime:
a împărţi, a repartiza, a difuza, a da, (învechit) a repartira, a repărţi, a atribui, a afecta, a aranja, a partaja, a risipi, a prodiga.
Dreaptă, substantiv feminin Sinonime:
linie, liniuţă; partid conservator.
Elimina, verb
Sinonime:
a îndepărta, a înlătura, a exclude, a da afară, a elida, a scoate, a da la o parte, a evacua, a expulza, a distanța; a suprima, a şterge, a anula, a curăţa.
Exclude, verb Sinonime:
a înlătura, a elimina, a îndepărta, a da afară, a scoate, a da la o parte.
Extract, substantiv neutru Sinonime:
fragment, bucată, parte.
Extras, substantiv neutru Sinonime:
fragment, pasaj, bucată, parte (dintr-o scriere, dintr-un volum).
Facţiune, substantiv feminin
Sinonime:
clică, coaliție, grup, grupare, (politică) partidă; gardă, pază, planton, supraveghere, (figurat) așteptare prelungită.
Favoriza, verb
Sinonime:
a părtini, a avantaja, a fi prielnic, a face concesii, a face hatârul; a sprijini, a ocroti, a susţine; a ajuta, a încuraja, a privilegia, a promova, a proteja, a uşura, a sluji, (învechit) a prii.
Felie, substantiv feminin Sinonime:
bucată, parte, fragment.
Feri, verb
Sinonime:
a apăra, a proteja, a ocroti, a (se) păzi, a protegui, a adăposti; a ocoli, a evita, a lăsa la o parte, a înconjura, (învechit şi regional) a se socoti, (învechit) a se lepăda, a se veghea, (învechit) a se îndupleca, a fugi; a respecta, a ţine.
Flanc, substantiv neutru
Sinonime:
latură, crupă, parte, aripă, capăt, coastă, margine, (învechit) corn, mânecă.
Fracţiona, verb
Sinonime:
a dedubla, a descompune, a divide, a diviza, a fărămiţa, a fragmenta, a îmbucătăţi, a împărţi, a partaja, a rupe, a scinda, a secționa, a subdiviza.
Fracţiune, substantiv feminin
Sinonime:
(învechit) ruptură, bucată, diviziune, fragment, frântură, grup, parte, porțiune; fracție.
Fragment, substantiv neutru
Sinonime:
(regional) crâmpot, bucată, corpuscul, crâmpei, diviziune, episod, fracţiune, frântură, parte, porţiune; alineat, extras, pasaj, text.
Fragmenta, verb
Sinonime:
a disocia, a divide, a diviza, a fracţiona, a frânge, a îmbucătăţi, a împărţi, a partaja, a rupe în fragmente, a scinda, a secționa, a segmenta, a subdiviza, a tăia.
Frecventa, verb
Sinonime:
a vizita, a vedea regulat; a umbla, a merge la şcoală, a urma cursurile. Frecvenţă, substantiv feminin
Sinonime:
alternanță, cadenţă, flux, interval, ocurenţă, participare, perioadă, periodicitate, prezenţă, recurență, reduplicație, reiterație, repetare, repetiție, repetivitate, revenire, variație.
Frântură, substantiv feminin
Sinonime:
bucată, crâmpei, fărâmă, fracțiune, fragment, frângere, parte, porţiune; blenoragie, fractură, gaură, gonoree, ruptură, spărtură.
Gaz, substantiv neutru
Sinonime:
aer, atmosferă, efluviu, emanaţie, eter, fâsâială, flatulență, gazorniţă, pârț, petrol (lampant), vapor, vânt, (familiar) pam, (popular) bășină, (prin Bucovina și Maramureș) târtâită; (chimie) (gaz aerian) (gaz de iluminat); (plural) (gaze de luptă) substanțe toxice de luptă; (plural) (gaze naturale) bitumene gazoase; (gaz ideal) gaz perfect; (gaz ilariant) protoxid de azot; (învechit) voal, zăbranic, eşarfă.
Gros, substantiv neutru
Sinonime:
arest, bădăran, bârnă, buştean, butuc, buturugă, ciot, greu, grindă, grosolan, ignorant, incult, instrument, închisoare, mârlan, mârlănoi, mitocan, mocofan, mojic, mulţime, necivilizat, necultivat, neinstruit, neînvăţat, nepoliticos, obadă, ocnă, ordinar, parte mai importantă, penitenciar, prost, puşcărie, simplu, temei, temniță, toi, ţărănoi, ţoapă, ţopârlan, vulgar, (învechit şi popular) mijloc, (învechit) greime.
Grup, substantiv neutru
Sinonime:
adunare, ansamblu, anturaj, asociație, asortiment, atrupament, bandă, castă, categorie, ceată, cenaclu, cerc, clan, clasă, clică, club, cohortă, colectiv, colecție, comitet, comunitate, confrerie, congregație, coterie, echipă, escuadă, etnie, facţiune, falanster, familie, fanfară, formație, formațiune, fracţiune, gamă, gang, gaşcă, gen, grupare, grupuscul, hoardă, ligă, mișcare, națiune, organizație, partid, pâlc, pluton, popor, populație, rang, reuniune, sectă, secțiune, serie, societate, specie, stol, tabără, tranșă, trib, trupă, uniune, varietate; (matematică) (grup abelian) grup comutativ.
Grupare, substantiv feminin
Sinonime:
ansamblu, categorie, colectivitate, comasare, grup, partid, partidă, structură, tabără, (învechit) parte.
Gusta, verb
Sinonime:
a aprecia, a avea parte, a bea (în cantități mici), a cerceta, a degusta, a dejuna, a încerca, a mânca (în cantități mici), a prânzi, a preţui, a se bucura, a-i plăcea, (familiar) a îmbuca, (popular) a cerca, (regional) a gustări.
Halcă, substantiv feminin Sinonime:
bucată, hartan, dărab; codru; despicătură, parte.
Incomplet (incompletă), adjectiv
Sinonime:
cu lipsuri, desperecheat, fragmentar, imperfect, insuficient, lacunar, necomplet, neîmplinit, neîndeplinit, neterminat, parţial, (variantă) incomplect.
Indice, substantiv neutru
Sinonime:
ac, arătător, caracter, cifră, clasificator, criteriu, exponent, grad, index, indicator, indicație, informație, listă, literă, marcă, număr, parametru, particularitate, proprietate, putere, registru, semn, semnal, simbol, specificitate, trăsătură; deget arătător.
Individual (individuală), adjectiv Sinonime:
personal, în persoană; singur, câte unul, particular, în particular, singular, original, specific.
Individualitate, substantiv feminin
Sinonime:
atribut, caracter, ins, însușire, originalitate, particularitate, persoană, personalitate, singularitate.
Injust (injustă), adjectiv
Sinonime:
abuziv, arbitrar, fals, ilegal, incorect, inechitabil, inexact, nedrept, neechitabil, nejust, nemeritat, nemotivat, parțial, părtinitor, (figurat) strâmb, (livresc) inic.
Interveni, verb Sinonime:
a acţiona, a întreprinde; a lua cuvântul, a participa, a se amesteca; a surveni, a se întâmpla, a se isca, a se ivi.
Intervenţie, substantiv feminin Sinonime:
operaţie, acţiune; amestec, participare, demers, luare de cuvânt, vorbire.
Îmbrobodi, verb
Sinonime:
a acoperi cu o broboadă, (Transilvania) a se încârpui; (figurat) a (se) acoperi ca într-un văl, a (se) învălui, a acoperi cu un văl, a înconjura din toate părțile; (figurat) a bălmăji, a captiva, a duce cu vorba, a încălța, a înşela, a minţi, a păcăli, a seduce.
Înlătura, verb Sinonime:
a da în lături, a da la o parte, a îndepărta, a scoate, a elimina, a alunga, a evita, a lepăda.
Însă, conjuncție Sinonime:
dar, ci, or, pe de altă parte; totuşi, cu toate acestea.
Însuşire, substantiv feminin
Sinonime:
aplicare, apropriere, asimilare, atribut, calitate, caracter, caracteristică, dar, deprindere, dotare, facultate, fel de a fi, înclinaţie, învățare, înzestrare, notă, particularitate, proprietate, putere, semn specific, talent, trăsătură, valoare (specifică), virtute, (rar) bun, (regional) însușietate; (figurat) amprentă, marcă, pecete, sigiliu, timbru.
Întâlnire, substantiv feminin
Sinonime:
adunare, competiție sportivă, contact, dispută, întâlniș, întâlnit, întrecere sportivă, întrevedere, joc, meci, partidă, (franțuzism) rendez-vous, (învechit și regional) întâmpinare, (învechit și regional) întâmpinat, (învechit) împreunare, (învechit) tâlniș, (popular) vedere, (variantă) întălnire.
Învolbura, verb
Sinonime:
a (se) agita, a (se) frământa, a (se) învârteji, a (se) zbate, a (se) zbuciuma, a clocoti, a face să se învârtejească, a fremăta, a răscoli, a stârni, (figurat) a (se) tulbura, (figurat) a cuprinde din toate părțile, (figurat) a împresura, (figurat) a învălui, (învechit și regional) a sălta, (învechit) a (se) sălbătici, (popular) a (se) vârteji, (rar) a (se) învâltori, (regional) a (se) învoalbe, (regional) a (se) vârtejui.
Joc, substantiv neutru
Sinonime:
activitate ludică, amuzament, artă dramatică, bingo, dans, delectare, dispută, distracţie, divertisment, hârjoană, horă, interpretare, întâlnire, întrecere, joacă, loterie, loto, ludism, meci, mișcare oscilatorie, partidă, realizare scenică, recreație, speculație, stratagemă, strategie, tactică, tombolă, zbânțuială, zbânțuire, zbânțuit, zbânțuitură, zbenguială, zbenguire, zbenguit, zburdare, zburdălnicie, (figurat) alternare, (figurat) tremur, (figurat) tremurătură, (figurat) vibrație, (învechit) salt, (învechit) săltare, (învechit) săltătură, (joc de clopoței) glockenspiel, (joc de cuvinte) calambur, (jocuri balcanice) balcaniadă, (jocuri olimpice) olimpiadă, (regional) jocot, (regional) zbânț, (regional) zbeng, (regional) zbereguială, (regional) zburdă, (tenis de câmp) game.
Jumătate, substantiv feminin Sinonime:
a doua parte; (familiar) soţie, nevastă.
Latură, substantiv feminin Sinonime:
parte, margine; aspect, direcţie, sens.
Maimuțăreală, substantiv feminin
Sinonime:
capriciu, chef, copiere, fandoseală, fantezie, fason, fiță, grimasă, imitare, imitație, maimuțărie, maimuțărire, maimuțire, moft, naz, pocire, poftă, prosteală, scălămbăială, schimonoseală, sclifoseală, strâmbare, strâmbătură, toană, (familiar) bâzdâc, (familiar) farafastâc, (familiar) marafet, (figurat) boală, (figurat) dambla, (grecism învechit) paraxenie, (învechit și regional) marghiolie, (învechit și regional) nacafa, (învechit și regional) pală, (învechit) schimonosire, (învechit) schimonositură, (Moldova, prin Bucovina și Transilvania) sucă, (popular și familiar) pârțag, (popular și familiar) scălâmbăială, (popular și familiar) scălâmbăiere, (popular și familiar) scălâmbăitură, (popular) fasoleală, (popular) hachiță, (popular) izmeneală, (popular) pandalie, (regional) marghioleală, (regional) năbădaie, (regional) toancă, (regional) zâmbâc, (Transilvania) pont.
Martor, substantiv masculin
Sinonime:
asistent, participant, spectator, (învechit) giurător.
Mătura, verb Sinonime:
(figurat) a curăţi, a înlătura, a alunga, a îndepărta, a da la o parte, a scoate, a izgoni, a goni, a da afară.
Neglija, verb Sinonime:
a omite, a trece cu vederea, a lăsa la o parte, a uita.
Nepărtinire, substantiv feminin
Sinonime:
dreptate, echitate, imparţialitate, justeţe, lipsă de părtinire, obiectivitate, (ieșit din uz) obiectivism, (rar) neparțialitate.
Nota, verb Sinonime:
a consemna, a adnota, a înregistra, a însemna, a marca, a indica; a califica, a aprecia, a preţui, a considera; a băga de seamă, a fi atent la (ceva). Notă, substantiv feminin Sinonime:
însemnare, înregistrare, consemnare, notaţie, indicație, indiciu, socoteală; comunicare, înştiinţare, ştire, veste; calificativ, apreciere; nuanţă, trăsătură, aspect, particularitate.
Număr, substantiv neutru
Sinonime:
bucată, cantitate, ceată, cifră, colectivitate, dimensiune, ediție, exemplar, grup, masă, mărime, mulţime, parte, seamă, spectacol, sumă, talie, total, (învechit) cislă, (număr fracţionar) număr raţional, (număr zecimal) fracţie zecimală; (familiar, locuţiune) (numărul unu) de prima calitate, excelent, fără pereche, fenomenal, strașnic.
Număra, verb
Sinonime:
a achita, a afla, a aprecia, a boteza, a calcula, a chema, a chibzui, a cifra, a considera, a conţine, a crede, a cuprinde, a da ceva cu număr (socotind), a denumi, a enumera, a face parte din, a găsi, a gândi, a include, a intitula, a intra în categoria, a îngloba, a înşira, a înşirui, a judeca, a lichida, a numi, a onora, a opina, a plăti, a porecli, a reuni un anumit număr, a se socoti printre, a socoti, a spune, a supranumi, a verifica, (prin Transilvania) a sămălui.
Oarecum, adverb
Sinonime:
aproximativ, cam, ceva, cumva, în parte, într-o măsură oarecare, întrucâtva, nițel, oarecumva, oareșicum, parţial, puțin, (învechit și regional) cevași, (învechit și regional) cevașilea, (învechit) doar, (învechit) după cum, (învechit) oarece, (învechit) oareșice.
Omite, verb Sinonime:
a neglija, a uita, a trece cu vederea, a lăsa de o parte, a eluda.
Orgie, substantiv feminin
Sinonime:
bacanală, deboșă, desfrâu, dezmăț, imoralitate, libertinaj, luxură, partuză, petrecere (desfrânată), stricăciune morală, (familiar) prodigalitate, (familiar) profuziune, (familiar) supraabundență, (învechit și popular) scârnăvie, (învechit) paranghelie, (învechit) rușinare, (învechit) slobozenie, (învechit) slobozie, (învechit) zamparalâc, (plural) saturnale, (plural) saturnalii.
Original (originală), adjectiv
Sinonime:
aparte, autentic, bizar, caracteristic, caracterizator, ciudat, deosebit, distinctiv, excentric, excepțional, extraordinar, extravagant, fără pereche, fără seamăn, ieşit din comun, incomparabil, individual, inimitabil, insolit, neasemănat, neasemuit, neauzit, neconformist, necopiat, neimitabil, nemaipomenit, nemaivăzut, neobişnuit, nonconformist, nou, particular, personal, propriu, singular, specific, sui-generis, unic, (învechit) particularnic.
