Joncţiune, substantiv feminin Sinonime:
legătură, împreunare, unire, racord, contact.
Branşament, substantiv neutru Sinonime:
racordare, legătură, conectare, contact, unire, joncțiune, cuplare.
Contact, substantiv neutru
Sinonime:
atingere, contingenţă, familiaritate, intimitate, joncțiune, legătură, raport, relaţie, tangență.
Intersecţie, substantiv feminin
Sinonime:
bifurcare, încrucișare, întretăiere, joncțiune, răscruce, răspântie, trivium, (învechit) intersecțiune, (învechit) rond-punt, (popular) cruce, (popular) furca-drumului.
Racord, substantiv neutru Sinonime:
legătură, contact, branşament, joncţiune, împreunare, înnăditură; holendru.
Racorda, verb Sinonime:
a face contact, a lega, a împreuna, a face joncţiune, a înnădi, a branşa.
Sudură, substantiv feminin
Sinonime:
aderență, brazură, coalescență, joncțiune, sudaj, sudare, sutură; (figurat) îmbinare, închegare, legătură, unire (strânsă).
Aderenţă, substantiv feminin
Sinonime:
legătură, lipire, sudare, joncțiune, colaj; coeziune.
Aderenţă, substantiv
Sinonime:
(medicină) bridă.
Anexiune, substantiv
Sinonime:
adjoncțiune, anexare, încorporație, joncțiune; (Germania hitleristă) Anschluss.
Asamblaj, substantiv
Sinonime:
acuplaj, asamblare, broșaj, încastrare, joncțiune, montaj, racord, reunire, sudură, unire.
Conexie, substantiv
Sinonime:
asamblaj, cablaj, concatenație, conectare, conexitate, conexiune, cuplaj, interfață, înlănțuire, joncțiune, legătură, raport, relație, uniune.
Sutură, substantiv
Sinonime:
cusătură, joncțiune, surjet.
Împreunare, substantiv
Sinonime:
adunare la un loc, asamblare, căsătorie, combinare, combinație, fixare, goană, gonire, îmbinare, împerechere, îngemănare, întâlnire, joncțiune, montaj, montă, reunire, unire, (biologie) bătaie, (învechit) contact sexual, (învechit) împreunăciune, (învechit) împreunătură, (învechit) întâmpinare, (învechit) întrunire, (popular) însoțire, (regional) montare, (regional) sărit.
Junctură, substantiv
Sinonime:
joncțiune, legătură, loc de unire; (lingvistică) jonctură.
Racordare, substantiv
Sinonime:
acolare, branșament, branșare, conectare, cuplare, joncționare, joncțiune, racord, racordaj.
Unire, substantiv
Sinonime:
acord, aglutinare, alipire, armonie, asamblare, căsătorie, combinare, combinație, concordie, contopire, fixare, fuzionare, fuziune, îmbinare, împăciuire, împletire, împreunare, îngemănare, înțelegere, joncțiune, lipire, montaj, montare, pace, prindere, reunire, sudare, unificare, (figurat) conjugare, (învechit) obștire, (învechit) uniciune, (livresc) concert, (popular) însoțire, (popular) luare, (popular) potriveală.