Gură
Gură, substantiv feminin
Sinonime: afirmaţie, bot, buză, ceartă, chei, clanţă, clobanț, clonț, cuvânt, declaraţie, decolteu, deschidere, deschizătură, dușcă, fleancă, fofelniță, gaură, gălăgie, gât, gâtlej, glas, grai, hanță, harță, îmbucătură, înghiţitură, lamă, (Moldova şi Bucovina) leoapă, leoarbă, mal, margine, mărturisire, meliță, moară, muzicuță, ochi, orificiu, papagal, pas, persoană (care trebuie întreținută), plisc, pupăză, răscroială, râșniță, rât, relatare, sărut, sărutare, scandal, sfadă, sorbitură, spusă, strâmtoare, strigăt, tăiş, trombon, țarcă, țipăt, vad, vorbă, vorbitor, zisă, (argou) mestecău, (argou) muie, (Banat şi Transilvania) flit, (botanică) (gura-lupului) (regional) colțul-lupului; (gură căscată) gură-cască, cască-gură; (învechit) rost, (plural) buze, (regional) mordă, (regional) pieptar.  
 
Gură-cască
Gură-cască, substantiv masculin
Sinonime: haimana, nătăfleț, om absent, om dezinteresat, om distrat, om neglijent, pierde-vară, prost, vagabond.  
 
Gura-mâţei
Gura-mâţei, substantiv
Sinonime: (botanică) linariţă.  
 
Gura-paharului
Gura-paharului, substantiv
Sinonime: (botanică) crizantemă, dumitriţă, tufănică.  
 
Guralist
Guralist, substantiv (învechit)
Sinonime: gurist.  
 
Guraliu
Guraliu, adjectiv (regional)
Sinonime: flecar, limbut, vorbăreț, (variantă) guraliv.  
 
Guraliv (guralivă)
Guraliv (guralivă), adjectiv
Sinonime: vorbăreţ, gălăgios, flecar, bun de gură, palavragiu, gură-spartă, gureş.  
 
Guralivă
Guralivă, substantiv
Sinonime: flecară.  
 
Guralivnic
Guralivnic, adjectiv
Sinonime: vorbăreț.  
 
Guran
Guran, substantiv
Sinonime: (ihtiologie) şalău.  
 
Gurar
Gurar, substantiv
Sinonime: muncitor (la intrarea unei mine); aftă, spuzeală (la colțul gurii).  
 

Bleg (bleagă)
Bleg (bleagă), adjectiv
Sinonime: moale, molatic, molâu, mototol, lălâu, pleoştit; prost, prostănac, prostovan, tont, nătărău, nătăfleţ, netot, nerod, nătâng, tontălău, neghiob, neîndemânatic, nepriceput, gură-cască, stupid.  
 
Borî
Borî, verb (popular)
Sinonime: a da afară pe gură, a deborda, a scuipa, a vărsa, a voma, a vomita, (popular) a ejacula; a-și ridica marginile pălăriei.  
 
Bot
Bot, substantiv neutru
Sinonime: rât; gură.

Boţ, substantiv neutru
Sinonime: cocoloş, bol, bulz, ghemotoc, bulgăre.  
 
Căscăund (căscăundă)
Căscăund (căscăundă), adjectiv
Sinonime: zăpăcit, neatent, uituc, gură-cască, zăbăuc, nătăfleţ, prost.  
 
Certăreţ (certăreaţă)
Certăreţ (certăreaţă), adjectiv (adesea substantivat)
Sinonime: arţăgos, agresiv, gâlcevitor, gură-mare, scandalagiu, (rar) vociferant, (învechit şi popular) zavragiu, (popular) ţâfnos, zurbagiu, (popular) pricinaş, rânzos, (învechit şi regional) sfadnic, sfădalnic, sfădicios, (regional) arţăgaş, gâlcevos, potcaş, scandalos, sfădăios, sfădăreţ, sfădăuş, (Moldova şi Bucovina) cârciogar, (Transilvania) porav, (prin Oltenia) pricinelnic, (prin Oltenia şi Banat) pricinos, (învechit) pricelnic, pricios, pricitor, sfădaci, sfăditor, (figurat) clonţos, colţos, ţăndăros.  
 
Cioc
Cioc, substantiv neutru
Sinonime: clonţ, plisc, gură, (învechit şi regional) rost, (regional) cioclonţ, ciup, clanţ, clobanţ, flisc; (prin Transilvania şi Banat) tic; barbişon, bărbuţă, ţăcălie, (franţuzism rar) barbişă; vârf; căpăţână; (botanică) (ciocul-berzei) greghetin, (Bucovina) săgeţică, (Moldova) pliscul-cucoarei, (regional) pliscul-berzei, pliscul-cocorului; (ciocul-cucoarei) pliscul-cocorului, pliscul-cucoarei, (regional) bănat, (la plural) cucute, cumătră, ciocul-berzei, clonţul-cocostârcului, floarea-vinului, pliscul-berzei; (ornitologie) (cioc-întors) năvodar, (regional) săbiuţă; (medicină) (cioc de papagal) osteofit; ciorap, măsea.

Cioc, interjecție
Sinonime: toc!  
 
Clonţ
Clonţ, substantiv neutru
Sinonime: cioc, plisc, (familiar) gură, cloanţă, clanţă.  
 
Farfara (farfarale)
Farfara (farfarale), substantiv feminin (învechit)
Sinonime: flecar, palavragiu, vorbăreţ, guraliv, limbut, clănţău, vorbă-lungă.  
 
Flaşnetă
Flaşnetă, substantiv feminin
Sinonime: (muzică) ariston, organino, orgă stradală, (învechit) minavet, (popular) caterincă, (variantă) flașnet; (argou) cioc, gură.  
 
Gaiţă
Gaiţă, substantiv feminin
Sinonime: (ornitologie) ghindar, (Bucovina) galiţă, (Moldova şi Bucovina) nucar, (Transilvania şi Banat) zaică, (Transilvania) matieş, (Transilvania) zăicoi, (gaiţă-de-munte) alunar; gaz, petrol lampant; (la figurat) bârfitoare, femeie pisăloagă, flecară, guralivă, limbută, palavragioaică, vorbăreaţă.  
 
Gălăgios (gălăgioasă)
Gălăgios (gălăgioasă), adjectiv
Sinonime: zgomotos, guraliv; (figurat) certăreţ, scandalagiu.  
 
Gâlcevi
Gâlcevi, verb
Sinonime: a se certa, a se ciorovăi, a se sfădi, a face gură.  
 
Glas
Glas, substantiv neutru
Sinonime: canon, cânt, ciripit, cuvânt, ghiers, grai, gură, ştire, termen, ton, veste, voce, vorbă, (învechit) rost, (livresc) verb, (popular) limbă, (regional) boace.  
 
Gureș (gureșă)
Gureș (gureșă), adjectiv
Sinonime: ciripitor, clănțău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreț, (învechit) vorbareț.  
 
Guriţă
Guriţă, substantiv feminin
Sinonime: gură, sărut, sărutare; (tehnică) piscoaie, vrană.  
 
Hanţă
Hanţă, substantiv feminin (popular)
Sinonime: haină veche, zdreanţă; gură, gură-spartă.

Hanta, verb (franțuzism)
Sinonime: a chinui, a obseda.  
 
Haplea
Haplea, substantiv masculin
Sinonime: bleg, calcă-n străchini, gură-cască, nătăfleţ, nătărău, nătâng, neghiob, nerod, netot, prost, prostănac, stupid, tont, tontălău.  
 
Hodoroagă
Hodoroagă, substantiv feminin
Sinonime: bătrână ramolită, hoaşcă, căzătură; flecar, palavragiu, gură-spartă.  
 
Hoinar (hoinară)
Hoinar (hoinară), adjectiv
Sinonime: vagabond, haimana, derbedeu, pierde-vară, gură-cască, târâie-brâu, plimbăreţ, fără căpătâi, rătăcitor, pribeag, drumeț.  
 
Hoinări
Hoinări, verb
Sinonime: a vagabonda, a bate drumurile, a rătăci, a pribegi, a umbla gură-cască, a număra pietrele, a umbla brambura, a umbla haihui, a umbla teleleu-tănase, a umbla de frunza frăsânelui, a merge aiurea, a umbla huciu-marginea, a umbla de frunza lelii.  
 
Intrare
Intrare, substantiv feminin
Sinonime: abord, acces, aderare, admisiune, alee, angajare, antreu, băgare, exordiu, fundătură, gură, hol, intrat, introducere, încăpere (de trecere), încuviințare, pas, pasaj, pătrundere, permisiune, poartă, preambul, prolog, stradă mică, trecătoare, trecere, ușă, uvertură, venire, vestibul, (contabilitate) încasare, (informatică) input, (intrarea în biserică) (popular) vovedenie, (variantă) (popular) întrare.  
 
Înghiţitură
Înghiţitură, substantiv feminin
Sinonime: îmbucătură, duşcă, o gură de (ceva).  
 
Însărcinată
Însărcinată, adjectiv feminin
Sinonime: gravidă, cu burta la gură, cu pântecele la gură, (învechit și regional) tăroasă, (învechit) grecioasă, (învechit) îngroșată, (popular și familiar) borțoasă, (popular și familiar) burduhănoasă, (popular și familiar) burduhoasă, (popular și familiar) burtoasă, (popular) grea, (popular) groasă, (popular) împovărată, (popular) îngreunată, (prin Muntenia și Oltenia) sărcinată, (prin Transilvania) greoaie, (regional) încărcată.  
 
Lainic (lainică)
Lainic (lainică), adjectiv (popular)
Sinonime: leneş, trândav, pierde-vară, gură-cască, haimana, vagabond; mişel, potlogar.  
 
Limbut (limbută)
Limbut (limbută), adjectiv
Sinonime: vorbăreţ, flecar, guraliv, gură-spartă.  
 
Locvace
Locvace, adjectiv
Sinonime: bavard, clănțău, comunicativ, disert, elocvent, expansiv, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, prolix, verbos, volubil, vorbă-lungă, vorbăreţ.  
 
Muzicuţă
Muzicuţă, substantiv feminin
Sinonime: armonică, camerton, clavietă, harmonică, (argou) ceartă, (argou) scandal, (figurat) gură, (rar) eolină.  
 
Oral (orală)
Oral (orală), adjectiv
Sinonime: verbal, din gură.  
 
Palavragiu
Palavragiu, substantiv masculin
Sinonime: guraliv, vorbăreţ, flecar, limbut; bârfitor, clevetitor; mahalagiu.  
 
Papagal
Papagal, substantiv masculin
Sinonime: (zoologie) ara, cacadu, cacatoes, iaco, jaco, kakapo, kea, lori, peruș; (figurat) guraliv, flecar, vorbăreţ, limbut.  
 
Pâlnie
Pâlnie, substantiv feminin
Sinonime: gură, groapă; receptor.  
 
Plisc
Plisc, substantiv neutru
Sinonime: cioc, clonţ; (figurat) gură.  
 
Râșniță
Râșniță, substantiv feminin
Sinonime: măcinător, măsea, morișcă, piatră de moară, pipotă, pisălog, piuliță, rânză, râșnicioară, stomac, (argotic) ceas, (argotic) mașinărie, (familiar) gură, (învechit și regional) rășniță, (prin Transilvania) melesteu, (regional) daralău, (regional) dărălău, (regional) făcău, (regional) răjniță, (regional) râjniță.  
 
Rât
Rât, substantiv neutru
Sinonime: bot; (figurat) gură; pajişte, ponor, păşune.  
 
Scuipat
Scuipat, substantiv neutru
Sinonime: expectoraţie, flegmă, salivă, scuipătură, spută, (popular) stupit, (rar) apă, (regional) scuipit, (regional) stupitură.

Scuipat, adjectiv
Sinonime: aruncat din gură, expectorat.  
 
Turui
Turui, verb
Sinonime: a deszăpezi; a durăi, a durui, a gânguri, a grunguni, a gurlui, a hodorogi, a hurui, a pălăvrăgi, a se obosi tare, a trăncăni, a vorbi (întruna și repede), a-i merge gura ca o moară.

Țurui, verb (regional)
Sinonime: a se scurge.  
 
Vocal (vocală)
Vocal (vocală), adjectiv
Sinonime: acustic, bucal, cu glasul, cu gura, fonic, oral, sonor.  
 
Vorbăreț (vorbăreață)
Vorbăreț (vorbăreață), adjectiv
Sinonime: flecar, guraliv, gureș, limbut, (rar) neamuțit.  
 
Zisă
Zisă, substantiv feminin
Sinonime: afirmaţie, aserțiune, cuvânt, declarație, mărturisire, propoziție, proverb, relatare, spusă, vorbă, zicală, zicătoare, (învechit) voroavă, (astăzi rar) parolă, (figurat) gură; (învechit) îndemn, ordin, poruncă, sfat.  
 
Bârfitor
Bârfitor, adjectiv
Sinonime: calomniator, calomnios, cancanier, clevetitor, criticant, defăimător, denigrator, detractor, fluieros, ponegritor, slab de gură, (învechit) mozavirnic, (învechit) balamut, (învechit) clevetnic, (învechit) năpăstuitor, (învechit) ponosluitor, (popular) dosnic, (popular) hulitor, (popular) prost, (regional) pontoros, (turcism învechit) mozavir.

Bârfitor, substantiv
Sinonime: calomniator, cancanier, clevetitor, criticant, defăimător, denigrator, detractor, ponegritor, vorbitor de rău, (argotic) trâmbițar, (familiar) farfara, (familiar) ștafetar, (învechit) balamut, (învechit) bârfelnic, (învechit) clevetnic, (învechit) năpăstuitor, (învechit) ponosluitor, (învechit) vorovitor, (popular) hulitor, (regional) orfălău, (turcism învechit) mozavir.  
 
Buşcă
Buşcă, substantiv
Sinonime: gură, îmbucătură, înghiţitură, muşcătură.  
 
Cască-gură
Cască-gură, substantiv
Sinonime: gură-cască, gură-căscată, (popular) căscăund.  
 
Clanţă
Clanţă, substantiv
Sinonime: ivăr, încuietoare, (regional) zimpirig, (Moldova) clampă, (Transilvania) clenci, (Banat) clenţaică, (prin Transilvania) rătez, (Banat) şnală, (Transilvania şi Oltenia) verver; (figurat) gură.  
 
Cloanţă
Cloanţă, substantiv
Sinonime: gură; (popular) babă urâtă.  
 
Clobanţ
Clobanţ, substantiv
Sinonime: cap, căpăţână, cioc, clonţ, gură, plisc.  
 
Colţul-lupului
Colţul-lupului, substantiv articulat
Sinonime: brăbin, gura-lupului.  
 
Bucofaringian
Bucofaringian, adjectiv
Sinonime: referitor la gură si faringe.  
 
Crizantemă
Crizantemă, substantiv
Sinonime: (botanică) dumitriţă, tufănică, (regional) aurată, cătălină, mărgărită, roman, tătăişă, (la plural) flori-de-iarnă, (articulat) gura-paharului, romaniţă-mare, rujă-de-toamnă, (la plural) salomii-galbene.  
 
Pupăză
Pupăză, substantiv
Sinonime: (ornitologie) cuc-armenesc; (botanică) (regional) pupăgioară, (la plural) pupezele, pupezoi; cicatrice, cocotă, curvă, femeie de stradă, gură, prostituată, semn, târfă, urmă.  
 
Zotcă
Zotcă, substantiv
Sinonime: bot, rât; (argou) fleancă, gură, plisc.  
 
Dârdală
Dârdală, substantiv
Sinonime: amendă, gloabă, mârţoagă, penalitate, penalizare; om flecar, om de nimic; (și cu rol de adjectiv) clănţău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreţ.  
 
Drâmboi
Drâmboi, substantiv
Sinonime: drâmbă mai mare.

Drâmboi, verb
Sinonime: a-și manifesta supărarea, a boci în gură mare, a se bosumfla, a se îmbufna.  
 
Dumicat
Dumicat, substantiv
Sinonime: gură, îmbucătură, înghiţitură, muşcătură.  
 
Duşcă
Duşcă, substantiv
Sinonime: gât, gură, înghiţitură, sorbitură, (Transilvania) scopot.  
 
Fleancă
Fleancă, substantiv
Sinonime: gură, fleoancă, fleoarcă; (expresie) (Tine-ți fleanca! Închide-ți fleanca! Tacă-ți fleanca!) Taci! Închide gura!  
 
Flecar
Flecar, substantiv și adjectiv
Sinonime: clănţău, guraliv, limbut, palavragiu, vorbareţ, vorbă-lungă, (livresc) locvace, logoreic, (rar) ploscar, ploscaş, taclagiu, (popular şi familiar) farfara, (popular) gureş, toacă-gură, (învechit şi regional) spornic, vorbăreţ, (regional) pălăvatic, pălăvrăgit, tololoi, vorbar, (Moldova) dârdală, lehău, leorbău, (Transilvania) stroncănitor, (prin Muntenia) tândălit, (Moldova) trăncălău, (învechit) limbareț, vorovaci, (familiar) moftangiu, (rar, familiar) moftolog, mofturean, (figurat) meliță.  
 
Flecară
Flecară, substantiv
Sinonime: guralivă, limbută, palavragioaică, vorbăreaţă, (familiar) moftangioaică, (figurat) gaiţă.  
 
Flişcă
Flişcă, substantiv
Sinonime: tiflă, palmă; gură-slobodă, trăncănitor.  
 
Flit
Flit, substantiv
Sinonime: bot, gură, rât.  
 
Fofelniţă
Fofelniţă, substantiv
Sinonime: aripă, cruce, cuţit, gură, limbă, spetează.  
 
Fumător
Fumător, substantiv
Sinonime: (argotic) hornist, (învechit și regional) duhăniș, (învechit) pipagiu, (regional) dohănaș, (regional) gură de horn, (regional) tutunar, (Transilvania) pipaș, (Transilvania) pipător.  
 
Scopot
Scopot, substantiv
Sinonime: depărtare, distanţă, duşcă, gât, gură, interval, înghiţitură, răstimp, sorbitură, spaţiu, timp.  
 
Grifon
Grifon, substantiv
Sinonime: hipogrif, șacal; gură de izvor.  
 
Trombon
Trombon, substantiv
Sinonime: (depreciativ) gură; (familiar; la plural) minciuni, păcăleli, exagerări.  
 
Verb
Verb, substantiv
Sinonime: categorie gramaticală, cuvânt, glas, grai, gură, limbaj, locuțiune, parolă, sintagmă, termen, voce, vorbă.  
 
Govie
Govie, substantiv
Sinonime: fată, mireasă; nedeie, petrecere la țară; (argou) (regional) gură.  
 
Spălăcanie
Spălăcanie, substantiv
Sinonime: (învechit și regional) apă de spălat gura.  
 
Guritor
Guritor, substantiv
Sinonime: (variantă) gurar.  
 
Gurilățel
Gurilățel, adjectiv (Bucovina)
Sinonime: botos, cu gura mare.  
 
Stroncănitor
Stroncănitor, substantiv
Sinonime: mustuitor; (și adjectiv) clănţău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreţ.  
 
Pălăvrăgit
Pălăvrăgit, substantiv
Sinonime: flecăreală; (și cu rol de adjectiv) clănţău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreţ.  
 
Pilăriţă
Pilăriţă, substantiv
Sinonime: negustoreasă, precupeaţă; mahalagiu, om rău de gură.  
 
A-și pungi gura
A-și pungi gura, locuţiune
Sinonime: a-și strânge și a-și țuguia buzele.  
 
Povestelnic (povestelnică)
Povestelnic (povestelnică), adjectiv
Sinonime: (regional) guraliv, vorbăreț.  
 
Lehău
Lehău, substantiv și adjectiv
Sinonime: clănţău, flecar, guraliv, limbut, mincinos, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreţ.  
 
Pusi
Pusi, substantiv
Sinonime: gură, sărut, sărutare.  
 
Mestecău
Mestecău, substantiv
Sinonime: făcăleţ, gură, sucitor, vergea.  
 
Afirmațiune
Afirmațiune, substantiv
Sinonime: afirmație, alegație, aserțiune, atestație, comunicație, confirmație, cuvânt, declarație, mărturisire, proclamație, propoziție, relatare, spusă, teză, vorbă, zisă, (astăzi rar) parolă, (figurat) gură, (învechit) voroavă.  
 
Căscat
Căscat, substantiv
Sinonime: bleg, căscăund, gură-cască, nătăflete, nătăfleț; căscare, căscătură, deschidere.  
 
Prinde-muște
Prinde-muște, substantiv
Sinonime: (popular) cască-gură, gură-cască, haimana, vagabond.  
 
Pocriş
Pocriş, substantiv
Sinonime: (regional) acoperământ, acoperiș, capac, cergă, coviltir, înveliș, învelitoare; (regional) gura vârșii, vârșog; (regional) lapte acru, pocreală.  
 
Boace
Boace, substantiv
Sinonime: (regional) cuvânt, glas, grai, gură, termen, voce, vorbă.  
 
Bavard
Bavard, adjectiv
Sinonime: guraliv, indiscret, limbut, vorbăreț.  
 
Verbos
Verbos, adjectiv
Sinonime: flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbăreț.  
 
Gurici
Gurici, verb
Sinonime: (regional) a da gură (guriță), a pupa, a săruta, a țuca.  
 
Mordă
Mordă, substantiv
Sinonime: (regional) bot, gură, rât.  
 
Răpşti
Răpşti, verb (regional)
Sinonime: a cârti, a certa, a crâcni, a face gură, a invidia, a jefui, a murmura, a mustra, a pizmui, a prăda, a protesta, a răcni, a răpi, a se răsti, a striga, a țipa, a urla, a uzurpa, a zbiera.  
 
Moftangioaică
Moftangioaică, substantiv feminin (învechit)
Sinonime: escroacă, fandosită, flecară, guralivă, limbută, palavragioaică, sclifosită, șarlatancă, vorbăreață.  
 
Moftolog
Moftolog, substantiv și adjectiv (învechit)
Sinonime: clănțău, flecar, grandoman, guraliv, limbut, moftangiu, palavragiu, snob, vorbă-lungă, vorbăreț, (familiar) mofturean.  
 
Vorbă-lungă
Vorbă-lungă, substantiv (și adjectiv)
Sinonime: clănțău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbăreț, (familiar) moftangiu, (familiar) moftolog, (familiar) mofturean, (figurat) meliță, (învechit și regional) spornic, (învechit și regional) vorbareț, (învechit) limbareț, (învechit) vorovaci, (livresc) locvace, (Moldova) dârdală, (Moldova) trăncălău, (popular și familiar) farfara, (popular) gureș, (popular) toacă-gură, (prin Muntenia) tândălit, (rar) ploscar, (rar) ploscaș, (rar) taclagiu, (regional) lehau, (regional) leorbău, (regional) pălăvatic, (regional) pălăvrăgit, (regional) tololoi, (regional) vorbar, (Transilvania) stroncănitor.  
 
Muşcătură
Muşcătură, substantiv
Sinonime: gură, îmbucătură, înghițitură, (popular) dumicat, (prin Transilvania) bușcă; înțepătură, usturime; (botanică) muşcată.  
 
Taclagiu
Taclagiu, substantiv și adjectiv
Sinonime: clănțău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreț.  
 
Xerostomie
Xerostomie, substantiv
Sinonime: (medicină) aptialism, asialie, uscăciune (în gură).  
 
Moară
Moară, substantiv
Sinonime: ceas, ceasornic, colergang, gater, gură, joagăr, mașină de măcinat, meliță, morişcă, râșniță, stomac, ţintar, (familiar) ciufuială.  
 
Vomita
Vomita, verb
Sinonime: a da afară din stomac pe gură, a deborda, a vărsa, a voma, (popular) a borî, (popular) a lepăda, (regional) a oticni.  
 
Peroral
Peroral, adverb
Sinonime: (despre administrarea unor medicamente) bucal, oral, pe gură, per os, (variantă) per oral.  
 
Ciocotniță
Ciocotniță, substantiv (regional)
Sinonime: ciocoi, flecar, gură-spartă, lingușitor, mincinos, parazit, (variantă) ciocodniță.  
 
Mărturisire
Mărturisire, substantiv
Sinonime: afirmare, afirmație, aserțiune, confesiune, confidență, cuvânt, declarație, depoziție, destăinuire, dezvăluire, divulgare, indiciu, împărtășire, încredințare, mărturie, probă, propoziție, recunoaștere, relatare, revelare, spovedanie, spovedire, spusă, susținere, vorbă, zisă, (astăzi rar) parolă, (figurat) gură, (învechit și popular) spovadă, (învechit și regional) spovedeală, (învechit) mărturisanie, (învechit) mărturiseală, (învechit) mărturisit, (învechit) mărturisitură, (învechit) tacrir, (învechit) voroavă, (la plural; rar) sincerități.  
 
Tololoi
Tololoi, substantiv (regional)
Sinonime: balamuc, gălăgie, hărmălaie, huiet, larmă, scandal, tămbălău, tărăboi, tevatură, tumult, vacarm, vuiet, zarvă, zgomot; clănțău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreț.  
 
Leoaie
Leoaie, substantiv (învechit)
Sinonime: (zoologie) leoaică; (botanică) gura-leului.  
 
 


Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

RSS


Meniu
Dictoo.eu
Dictoo.eu
Dictoo
Dicționar