Dispensă, substantiv feminin Sinonime:
scutire, permisie; autorizaţie, îngăduinţă. Dispensa, verb
Sinonime:
a se lipsi, a renunţa; a scuti, a exonera, a se sustrage.
Dispensabil, adjectiv
Sinonime:
superfluu.
Dispensar, substantiv
Sinonime:
infirmerie, policlinică, (învechit) despensariu.
Dispensare, substantiv
Sinonime:
desărcinare, descărcare, dezlegare, dispensă, exonerare, exonerație, iertare, renunțare, scutire, (regional) dehlemetire.
Dispensat, adjectiv
Sinonime:
scutit (de o obligație).
Dispensator, substantiv
Sinonime:
dispatcher, dispecer, distribuitor, repartizator, repartizor.
Imunitate, substantiv feminin
Sinonime:
apărare, imunizare, mitridatizare, rezistență, seroterapie, vaccinație; (termen juridic) dispensă, exempțiune, inviolabilitate.
Lipsi, verb
Sinonime:
a absenta, a codi, a despărți, a dezerta, a dispărea, a ezita, a frustra, a fugi, a nu fi, a nu se găsi, a nu se prezenta, a nu-i trebui, a părăsi, a pregeta, a renunța la, a scoate, a se dispensa, a se priva de, a separa, a suprima, a șovăi, (figurat) a văduvi, (învechit) a se lăsa de, (învechit) a slăbi.
Permis, substantiv neutru
Sinonime:
acreditare, agrement, autorizație, bilet de tranzit, certificat, consimțământ, dispensă, exeat, învoire, licență, pasavant, permisie, permisiune, viză, (învechit și regional) slobozenie, (învechit) pitac. Permis, adjectiv
Sinonime:
acceptat, admis, admisibil, autorizat, consimțit, încuviințat, îngăduit, legal, legitim, licit, tolerat.
Scuti, verb Sinonime:
a dispensa; a feri, a scăpa, a cruţa, a menaja; a lăsa în pace, a nu plictisi, a nu bate la cap, a nu agasa.
Stabiliment, substantiv neutru
Sinonime:
aşezământ, azil, bancă, cazinou, clinică, colegiu, colonie, comerț, construcție, contoar, dispensar, edificiu, fabrică, facultate, firmă, fundație, instituţie, închisoare, întreprindere, liceu, local, magazin, manufactură, penitenciar, prizon, protectorat, regie, societate, spital, sucursală, școală, tutelă, unitate, uzină; (depreciativ) bordel, casă de toleranță.
Distribuitor, substantiv
Sinonime:
împărţitor, dispensator; (tehnică) repartizor; casă de bilete; comerciant.
Exonerație, substantiv
Sinonime:
exonerare, exempțiune, dispensă.
Exempție, substantiv
Sinonime:
degrevare, descărcare de sarcină, dispensă, exempțiune, exonerație, franchiză, franciză, imunitate, privilegiu.
Internare, substantiv
Sinonime:
dispensarizare, internat, închidere, spitalizare.
Clinică, substantiv
Sinonime:
ambulanță, așezământ medico-sanitar, azil, dispensar, maternitate, ospiciu, policlinică, sanatoriu, spital, unitate medico-sanitară.
Infirmerie, substantiv
Sinonime:
ambulanță, dispensar, ospiciu, sanatoriu, spital, (învechit) bolniţă, (rar) lazaret.
Impunitate, substantiv
Sinonime:
dispensă, exempție, franchiză, imunitate, privilegiu.
Scuteală, substantiv
Sinonime:
adăpost, apărare, dispensă, ocrotire, protecție, scutire, sprijin, șopron.
Scutinţă, substantiv
Sinonime:
apărare, dispensă, ocrotire, protecție, scutire, sprijin.
Scutit, adjectiv
Sinonime:
adăpostit, apărat, dispensat (de o obligație), eliberat (de îndatoriri), ferit, ocrotit, păzit, protejat, sigur.
Favor, substantiv
Sinonime:
ajutor, avantaj, benedicțiune, bine, binefacere, bunăvoință, cinste, complezență, concesie, considerație, credit, dispensă, favoare, grație, hatâr, liberalitate, privilegiu, protecție, serviciu, stimă.
Ambulatoriu, adjectiv
Sinonime:
ambulant, eratic, fără loc stabil, mișcător, mobil. Ambulatoriu, substantiv
Sinonime:
dispensar.
Policlinică, substantiv
Sinonime:
clinică, dispensar, spital.
Interna, verb
Sinonime:
a (se) spitaliza, a claustra, a dispensariza, a intra în spital, a încarcera, a încelula, a închide, a întemnița, a sechestra.
Spitalizare, substantiv
Sinonime:
(medicină) dispensarizare, internare.
Spitaliza, verb
Sinonime:
(medicină) a (se) interna, a dispensariza.
Spitalizat, adjectiv
Sinonime:
dispensarizat, internat.
Exonerare, substantiv
Sinonime:
desărcinare, dispensare, exonerație, (învechit) ecsonerațiune.
Dehlemeti, verb (regional)
Sinonime:
a renunța, a se dispensa.
Dehlemetire, substantiv (regional)
Sinonime:
dispensare, renunțare, (regional) dehlemetit.
